Principiul respectării demnității umane în procesul penal de sorginte inchizitorială

Dacă ar exista consens de voință în ceea ce privește umanizarea dreptului penal, cred că ar trebui acționat pe multiple planuri. Degeaba pui în norma penală prevederi în deplină conformitate cu principiile fundamentale ale Convenției Europene pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, dacă lași aplicarea acestor norme în sarcina unor oameni de tinichea – Cyborgi din Ministerul Public și Androizi din Ministerul Justiției. Aceștia, prin însăși deviza profesiei lor „Fiat Iustitia et pereat mundus”, prin însăși filiera educațională prin care sunt … „manufacturați”, sunt așa un fel de roboței cu măruntaie metalizate la care cea mai mare temperatură „afectivă”  cred că o are bateria Lithium-ion ce le asigură memoria de lucru și BIOS-ul.

 Magisterial Tin-Man

Însă, pentru a se ajunge la un standard umanitar al procesului penal, standard ce poate fi exemplificat prin stilul și procedura elegantă implementată în statele nord-europene, și în Rroemenica neo-securistă și multi-colhoznic dezvoltată ar trebui reformulat cadrul instituțional ce asigură formarea profesioniștilor normei de drept penal. Degeaba iei un absolvent de profesională mecanică + liceul la seral, degeaba iei un absolvent de profil real, îl trambalezi vreo 5 ani de zile la băut sabathic câte 2 ore, la crâșma de lângă clădirea vreunei urdori academice, degeaba îl strunjești și-l alezezi la vreo raboteză decalibrată din atelierele mecanice ale Institutului Național al Magistraturii și apoi îi pui în brațe roba de magistrat și competența socio-umană a UCIGAȘULUI DE DESTINE.

Respectivul produs rebutat al atelierelor mecanico-juridico-educaționale  este exact imaginea mentorilor și creatorilor lui: o piuliță decalibrată cu filet și rațiune pe stânga și cu o șaibă grover ce suplinește componenta  afectiv-emoțională a caracterului.

UN OM DE TINICHEA, cu misiunea de UCIGAȘ DE SUFLETE, infinit mai periculos decât o maimuță pălită de Ebola la care-i pui în mână un brici.

Crazy monkey with a razor knife

Ca să se ajungă la un standard  umanitar al normei și procesului penal, trebuie lucrat din greu atât la curriculum, cât și la mintea androizilor și cyborgilor. Adicătelea, din programa oricărei facultăți de drept OBLIGATORIU să facă parte cursuri serioase de psihologie, de pedagogie, de sociologie, de filozofie, et caetera.

Adicătelea exact acele științe UMANE care le sunt necesare roboțeilor întru evitarea formării unui caracter eronat, al cărui unic algoritm rațional este actualmente anacronica deformație profesională ce spune că „TOȚI cetățenii sunt potențiali infractori, toți factorii implicați în procesul penal mint, singurii care sunt neprihăniți ca vălul Fecioarei, singurii a căror spusă este literă de Scriptură sunt procurorii și judecătorii”.

Abia în momentul în care produsele filierei formative a promotorilor instituționali ai actului de justiție vor fi în strictă rezonanță cu realitățile, necesitățile și aspirațiile sociale, abia atunci ne vom putea mândri că avem un sistem penal de modernitatea secolului XXI.

Ceea ce este acum este doar varianta arhetipală a Conciliilor inchizitoriale ale lui Thomas de Torquemada, upgradate puțintel prin parcursul istoric către tribunalele revoluționare franceze, prin tribunalele proletare sovietice, către tribunalele rasiale naziste și prin tribunalele asesorilor populari ce-i țineau isonul vestitului Al. Voitin-Voitinovici. Ce avem acum este „ejusdem farinae”, adicătelea un sistem penal extinctiv.

Până la un drept penal uman mai este cale lungă de urmat.

AM ZÂS!

Epilog:

Punishment by the Ducking Stool