Suceava
– capitală a ipocriziei neobrăzate
Tzărănoaie
- municipiu reședință de Gubernie, având o populație de aproximativ 92.000 de
locuitori, dintre
care 50.000 cu domiciliul stabilit în auslanduri și alții 42.000 de locuitori
stabili, reprezentând pensionari, milițieni maidanezi, bugetari, asistați
social și bișnițari bazariști.
Prima
atestare documentară a cetății este pusă serios la îndoială de recentele
dezvăluiri Wikileaks.
Astfel:
-
S-a dat publicității textul original și traducerea pisaniei voievodului Petru I
Mușat adresată regelui polonez Vladislav al II-lea; această misivă nu face
mențiune la Suceava, ci reprezintă doar o notificare a voievodului maldavan
prin care îi trimite pölacului un avans de 3.000 de euro-ducați de Haur pe care
îi voiește preschimbați în marafeturi cu specific medieval: sprayuri
Maliția-Galiția, blue-jeans originali, manufacturați la Cracovia din foaie de
cort, adibași Puna și Mike, desagi cu sare colorată Delikat și legături de
iarba draaqului marca Apollonia, Arberia, BT și DS. Din traducerea exactă a
acestui înscris istoric rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că voievodul
întemeietor al tărâmului zimbrilor și bourilor moldoveni (ulterior decăzuți la
condiția umilă de boi regulari) îl somează pe Măritul traficant polonez ca să
nu-i mai trimită marafeturile la vamă la Siret, c-acolo au tăbărit lefegiii
vistiernici valahi care, dimpreună cu ispravnicii de la DIICOT și DNA au prins
cu arcanul pe toți răzeșii – grăniceri, oameni de încredere a Măriei sale –
Vanea Fedocico. Mai mult decât atât, domnitorul moldovean precizează expres
toponimul Siret, nicidecum Suceava, loc în care regele leșilor să-i trimită
marafeturile înstruțate în polietilenă, să le îmbarce în barcazuri fără velă
sau cârmaci și să le repeadă peste apă.
Fără
vreo relevanță față de tranzacția oneroasă dintre voievodul moldovean și regele
polonez, în încheierea scrisorii se poruncește ca odată cu marafeturile
arvunite să fie slöboziți din robie trimeși în Moldova și șatra țâganilor
galițieni a Gorașilor, care, după pribegie, să-și românizeze numele în bejenari
și să zămislească, peste secoli, o mare săminție de cărturari de mucava, de
politicieni sicofanți, de jenerali izmănari sau prim-miniștri de la Ignat până
la Crăciun;
-
De asemenea, tot dezvăluirile Wikileaks aruncă un alt semn de întrebare asupra
autenticității enciclicei redactată de catolicosul Theodoros al II-lea, înscris
care, în urma analizei cu izotopul de Carbon 14, s-a dovedit a nu fi redactat
în perioada sfârșitului de secol XIV, ci mult mai târziu, prin sec. XVIII,
plastografia fiind realizată de niște negustori levantini, utilizând o varinată de dagherotip precursor al
Photoshopului.
Suceava
este așezată la răspântia unor importante rute comerciale și de transport.
Suceava este străbătută de Drumul european 85 (DN2). Întrucât acest drum are o
importanță strategică deosebită, după modelul fostelor linii de apărare de la
Focșani – Nămoloasa – Galați ( Pervaia Mirvaia Vaina) sau al frontului Iași –
Chișinău ( Ftaraia Miraviaia Vaina), Comanul muscălesc dregător al Cetății Baia
a organizat linia de apărare Fălticeni – Pașcani – Târgu Frumos. Această linie
de apărare, menită a zădărnici invazia năvălitorilor teutoni din tribul sibiano-germanic
al evanghelicilor, a fost concepută prin amplasarea de-a lungul și de-a latul
căii de transport a nenumărate lucrări de artă militară, reprezentate prin:
șanțuri antitanc, abatize, ambuscade, poduri-capcană, baraje, avalanșe.
În
afara acestei importante rute de transport orientată pe axa Sud-Nord, Suceava
mai este traversată de o serie de alte căi de comunicație, printre care pot fi
menționate:
Coridorul
I panasiatic, reprezentat de E 58, ce străbate județul de la Est și se
îndreaptă către Westul glorios, realizat în batgiocură de niște Moflozi Aktori-comedianți
greci, aflați în Cola(p)s financiar, cu toții asfaltagii cu vocație de șmenari
înrăiți. Pe acest drum, cutumiar denumit „Drumul tizâcului, al grefierilor,
procurorilor și judecătorilor, al trepădușilor botoșăneni dornici de
închiabureală, viitori ștabi lefegii”, se aburcă în gubernie toate scursurile,
toate lichelele și toate secăturile din Botoșaniul riveran, curve, lichele și
secături ariviste dornice de împlinire profesională și materială în Cetatea de
Scaun.
Alte
rute de transport ce străbat municipiul Suceava sunt DN29A, drum denumit Drumul
Mătăsii, al Vodcii și al Jing-Lingului și care realizează legătura economică
cu Botșeniul Popii Horga & Co.
Nu în ultimul rând trebuie de menționat drumul
județean 209D - Drumul Oaselor și al Viceroy-ului, de asemenea o importantă
cale de negoț nefiscalizat, care asigură ruta alternativă dintre wild-north-ul
județului și municipiul capitală de județ.
Interoperabilitatea
acestor rețele de transport rutier este asigurată de șoseaua de centură a
Sucevei, Această năprasnică manifestare a non-discernământului managerial
isvorăște demiurgic din Chaos și se îndreaptă abrupt către Chaosul cosmogonic,
motiv pentru care și-a primit cognomenul de The Route 66 – The Road to Hell.
Șoseaua
de centură este realizată la rang de autoband nemțesc, având un număr de 3
benzi + banda de urgență pe fiecare sens de mers. Centura ocolitoare a Sucevei
a fost inaugurată încă de acum 4-5 ani, ea fiind operațională în procentaj de
126, 4(3)%.
La
tăierea pamblicii inaugurale au fost prezenți, într-o armonie desăvârșită, toți
factorii responsabili cu realizarea acestei importante lucrări de
infrastructură: președintele în funcție Traian Băsescu, viitorul președinte
JWK, foștii președinți Emil Constantinescu, Ion Iliescu, Nicolae Ceaușescu și
Gheorghe Gheorghiu-Dej, premierii Emil Boc, MRU și VV Ponta Copy-lot, miniștri
ai turismului, ai Dezvoltării regionale și ai Transporturilor, președinții de
Consiliu Județean Gheorghe Flutur și Cătălin Nechifor, Megafericitul DaniEL -
The Holy Buck $, PreaSicofantul Pigment-Petrea Sidorovitul, preoți, călugări,
prelați, prelate, pelerini, pelerine și mantale de ploaie, oameni de afaceri și
bugetari mimetizați în oameni de afaceri, băgători de seamă, gură-cască,
cerșetori, hoți de buzunare etc.
Municipiul
Suceava are o rețea stradală semnificativă, principala caracteristică a
acesteia fiind asemănarea flagrantă cu străzile orașului german Dresda, astfel
cum arătau ele în data de 16 februarie
1945, după terminarea celor 2 zile de cumplit bombardament aliat.
De
precizat amănuntul inedit că Suceava este PRIMA localitate din lume care are
realizată în integralitate pavarea Symmetrică a trotuarelor, atât pe partea stângă,
cât și pe partea dreaptă a întregii rețele stradale descrisă anterior.
Populația
Sucevei este deservită de un număr de două linii de transport în comun,
asigurate operațional de un număr de 5 autobuze TPL. (pardon, doar 3 întrucât
unuia i-a explodat un cauciuc, iar al doilea a intrat în vitrina unei farmacii.
Total 3, cu un grafic orar de 15 minute
așteptare a călătorilor în WC-urile publice denumite stații de mijloc de
transport în comun.)
Pe
lângă aceste 2 linii de transport și 3 autobuze, Suceava mai are un număr de
38.000 de taxiuri și maxi-taxiuri, dintre care doar un număr de 2.000 sunt
autorizate de municipalitate.
Suceava
se mândrește cu Aeroportul Spațial Salcea, construit la standardele sistemului
solar. Acest aeroport, având dotări la rang de cosmodrom Baikonur, asigură
legături Spațiale cu: Stația Spațială Internațională, The Dark Side of The
Moon, planeta Mercur, planeta Marte, planeta Venus, Planeta Pubis, Planet der
Affen și Planeta Moldova.
Ca
spații de joacă și agrement, Suceava ocupă primul loc în lume la suprafața de
spațiu verde / locuitor, conducând detașat cu 4,22 mm pătrați / locuitor.
Această
performanță a fost posibilă prin tăierea tuturor copacilor existenți în
municipiu și betonarea suprafețelor astfel obținute. De asemenea, o pondere
importantă a acestei statistici o oferă Baza de agrement din Parcul Șipote,
zonă amenajată la standard de Disneyland, dotată fiind cu androizi leșinați,
boschetari, pungi de aurolac, căcați, cutii de conserve goale, femei gravide și
/ sau violate multiplu, tigve de mortăciuni umane și animale înfulecate de
canibali, ace de seringă utilizate multiplu de narcomani, pamperși utilizați,
chiștoace de jointuri din etnobotanice, prezervative reutilizate prin reșapare
vulcanică etc.
Municipiul
Suceava este înfrățită cu o sumedenie de localități de pe toate continentele,
cele mai reprezentative fiind:
-
comuna Hliboca din Ucraina, loc în care, într-o standolă se manufacturează, la
mașinuță electrică, celebrele țigări Jing-Ling, Marble și Plugarul;
-
cartierul Ciocana din Chișinău – Rep. Moldova, cartier vestit pentru vodca
produsă în căzile din baia apartamentelor, precum și prin numărul impresionant
de „studente” venite în Suceava ca să studieze la USV, să se facă masterițe și
doftorițe ale programului de studii „Felațio și Podul de Flori - repere
interculturale și transistorice moldovenești”;
-
satul Haafuasia din insula Fütuna, arhipelagul Vanuatu.
În
afara acestora, Suceava mai este înfrățită cu zeci de localități din Uganda,
Botswana, Kiribati, Ciad, Gabon, Eritreea, Niger, Togo, Namibia, Angola, Mali,
ISIL, Leshoto, Gambia, Burkina Faso, Sierra Leone, Liberia, Congo, Palau,
Tuvalu, Tanzania și Samoa.
Industria
este deosebit de dezvoltată în municipiul Suceava; printre marii operatori
economici cu capital integral privat putând fi menționați:CPL,CCH,
IFA, IUPS, Rulmentul, IMUS, Iulius Mall, Shopping City, Carrefour, Real,
Kaufland, Auchan, Lidl, Profi, etc.
Suceava
este un important centru balnear, fiind prima stațiune din lume care a introdus
conceptul de terapie olfactivă. Principalele așezăminte balneare sunt la
Burdujeni – Stația de decantare a apelor uzate și groapa de gunoi de la ieșirea
municipiului, proiect reimplementat cu succes în pasul Mestecăniș, la Pojorâta.
Nu în ultimul rând trebuie de menționat faptul că Suceava și-a câștigat un merituos loc pe harta chinologică mondială prin cele 4 specii de potăi recunoscute drept rase pure: Maidanezul de Burdujeni,
Ciobănescul de Obcini, Comunitarul de Zamca și Siberianul de Ițcani.
I. Repere culturale
-
Cetatea de Toaletă (Scaun) a Sucevei restaurată în stil Art nouveau prelipcan –
Unica cetate medievală din Europa cu geamuri termopan, ziduri de apărare
izolate termic, balustrade din inox, alei pavate Symmetric și tablă Lindab
rezistentă la ghiulelele osmanlâilor.
-
Porți bucovinene noi, atât la intrarea cât și la ieșirea din gubernie, porți
idolatre și deșarte dinaintea cărora să fie declamată celebra „Nedumerire” a
menestrelilor de la Pasărea Colibri.
-
Cel mai uriaș, kitsch și de neam-prost Ou Tradițional de Paște.
-
Biblioteca municipală „Padrino Lounge” amplasată în foaierul mare al Casei de
cultură a Municipiului.
-
Groapa de gunoi de la Mestecăniș, proiect unicat mondial, realizat în batjocura
fondurilor de coeziune europeană.
-
Zidul Morții de la intersecția șoselei de centură cu DN17, „genială” lucrare de
artă inginerească, materializare eficientă a distihului popular
„Cine-a
pus pilonu-n Drum
Ăla
a fost om nebun.”
-
Cel mai năstrușnic țintirim din tot fostul Tratat de la Varșovia, reprezentat
de mausoleul funerar din centrul Sucevei, cu rol de parcare htonică a
dricurilor mortuare, construcție megalomanică ce îmbină armonios stilurile
arhitectonice ale Domului atomic de la Hiroshima, Clădirea Reichstagului nazist
din mai 1945 și centrul Manhattanului în după amiaza zilei de naineleven.
II.
Așezăminte de cultură:
Orașul
Suceava se mândrește cu un record inegalabil, înscris în Guiness Book of
Records: este orașul cu cea mai mare densitate a instituțiilor de cultură
teatrală, cinematografică, muzicală, literară, galerii de artă, simeze etc.
Printre cele mai faimoase așezăminte culturale se înscriu:
-
Padrino
-
Lounge
-
Padrino-Lounge
-
Oscar Wilde Pub
-
31 Motor’s Pub
- Chagall Pub
- Del’Iri Pub
- Lugano
- L’Incontro Café
- Da Vinci Ristorante
- Taco-Loco
- Apropo Café
- Brădet
- Babylon Club
- R Club
- V Club
- Ranch Club
- La fierărie
III.
Pelerinaje culturale la:
-
Prelipca – muzeul și casa memorială Johnny & Elye Long
-
Bogata – muzeul meșteșugurilor căldărarilor și cortul memorial A. Băișanu &
Puradeii și cumătrii.
-
Suceava – lacătul-monument de pe ușa Centrului Național de Informare și
Promovare Turistică Suceava.
IV.
Edificii religioase
Suceava
abundă în edificii și lăcașuri religioase. Dintre acestea, la rang de tichie de
mărgăritar stă Catedrala Mântuirii Neamului-Prost al popimii hapsâne și
hrăpărețe, semnatare vocaționale ale legământului de sărăcie.
Alte
edificii religioase, demne de a fi cuprinse într-o scurtă descriere a Sucevei,
sunt bisericile, bisericuțele, milibisericuțele, microbisericuțele,
nanobisericuțele și picobisericuțele întâlnite în fiecare cartier, la fiecare
răspântie de străzi, la fiecare scară de bloc și la ușa fiecărui garaj auto.
V.
Evenimente culturale anuale:
-
Festivalul internațional al scrierii masoretice cu oi pe dealuri de la Bucșoaia
-
„Cele 5.000 de sarmale de Aur și Gușatul de Diamant” – festivalul național al
pomanagelii de Sânziene;
-
„Suntem Ciolan din osul strămoșesc” - Festivalul internațional al cerșetoriei
bugetate „Fasolea cu ciolan patriotic” – etapa a II-a – 1 dec. 1918;
-
Gay pride fest – Colegiul uninominal 2 Burdujeni – „Hai duru-duru, cea mai bună
p***ă-i kuru!”;
-
Programul „Paște fericit păpădie în Bucovina”;
-
Programul „Crăcește grațios în Bucovina”;
-
Festivalul internațional de iodlere și hăulituri „Cânt și joc ca la ușa
cortului” – manifestare artistică organizată la Bogata sub patronajul
profesorului doctor în filozofie Ștefaan Alexaandru Băișaanu;
-
Festivalul internațional de film în aer libertin „Fuck ce vreau, dar știu ce
fac”, având secțiunile: scurtmetraj „amateur” și „vouyeur”, respectiv lungmetraj „hentsai”, „creampie”, „bukkake”, „gang-bang”, „MILF” și „babe”.
-
Festivalul Național de colinde și obiceiuri de Anul nou, desfășurat în fața și
sub ferestrele Palatului administrativ din Suceava, festival mecenat de
Cătălin-Ioan Nechifor și Costică Harasim-Beamweu;
-
„Kiss me baby, kiss me hard!” - Gala pupătorilor de moaște și a închinătorilor
la tibii și peronee de episcop pedofil – manifestare anuală dedicată celor cu
mințile îmbălsămate în votcă, superstiție, incultură, ignoranță și misticism.
-
Jocurile paralimpice ale echipelor instituțiilor bugetare. Probe de concurs:
Jocuri de societate „Luarea bățului cu gura”, „Probă de scoatere-viteză a secerii
introbăgate în cur”, concurs de oratorie și elocință feminină „Da, mamă, sunt
beată!”;
-
Campionatul internațional de acrobații la saltea elastică, minifotbal și penis
cu piciorul, campionat desfășurat pe pisda elastică a Aeroportului Spațial
Salcea, în intervalele dintre decolarea unei rachete și aterizarea unei navete
de bere cu gust puternic și amărui.
-
Ziua porților deschise, eveniment organizat cu sprijinul DNA, la APIA Suceava,
Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și Judecăcătoria Rădăuți;
În
concluzie, municipiul Suceava întrunește toate condițiile pentru a concura
întru desemnarea drept Capitală culturală europeană.*
BOILOR
din Tzărănoaia Împuțâtă a Sucevei, care delirează abulic despre candidatura
Sucevei la titlul de Capitală culturală europeană, li se cuvine doar o neechivocă apostrofare:
PUNEȚI
MÂNA, DRAACULUI, ȘI REPARAȚI POSTAMENTUL STATUII LUI ȘTEFAN CEL MARE!
ȘI
STRÂNGEȚI RAHAȚII ȘI GUNOAIELE DIN CALEA ȘI DIN FAȚA STATUII!
BOILOR!
-----
*
Notă: desemnare CÂND?
Răspuns:
la PÜLIVARĂ.
