Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

duminică, 29 august 2021

Repetabila scenă de final a scenariului afgan

Acest „pattern” afgan ar fi bine să-l rețină toate liftele, toate cozile de topor, toți undercoverii și toți securicii din Kolonia Rroemenika.
 

Cu precizie de ceas atomic, acest scenariu SE VA REPETA și în Rroemenika, atunci când interesele economice, militare, strategice ale yankeilor se vor dilua sau vor dispărea.
 

Atunci SE VA REPETA SCENARIUL DESCRIS DE GENERALUL AFGAN ÎN ARTICOLUL DE MAI SUS.
 

Până la acea dată, putem constata până la coincidență că suntem în etapa premergătoare colapsului: cea în care yankeii ne vând tot felul de tehnologii al căror software, a căror mentenanță și-o rezervă exclusiv.
 

Nu în ultimul rând, suntem în etapa în care în fruntea armatei sunt numiți tot felul de figuri mediocre, dar de un veleitarism exacerbat: tot felul de jenerălași făcuți la apelul bocancilor, cea mai mare parte dintre ei aparținând eșantionului mediocrilor și repetenților. Singurul lor merit în dobândirea gradelor și ocuparea funcțiilor este meșteșugul de a pupa vreun kur yankeu sau finețea culegerii scamelor de pe reverele unui politruc analfabet.
 

Și suntem în etapa în care resursele ce ar trebui să fie alocate bunului mers al diferitelor domenii de activitate sunt întrerupte, sunt fraudate, sunt delapidate de tot felul de contracte dubioase, puse în aplicare de oligarhia politico-militară PROTEJATĂ ACTUALMENTE DE YANKEI.
 

Peste ceva timp, Rroemenika va reprezenta un sequel perfect al scenariului afgan.
 

AM ZÂS! 

-----

Încă un aspect ce trebuie de reținut: atitudinea SĂNĂTOASĂ a membrilor forțelor armate afgane: așa cum este de un sănătos bun-simț, soldații amărășteni au dat draaqului aburelile yankee și au preferat să se consacre asupra siguranței personale, a familiei lor, a viitorului lor.

TOT AȘA, peste ani și ani, în Rroemenika, atunci când va fi chemată „opinca” la oaste ca să apere ”interesele” „BSO&G”, „Exxon”, „Bechtel”, Raytheon”, „Lockheed Martin”,  „Boeing”, „Northrop Grumann” , „General Dynamics” etc., aceasta din urmă – opinca – va pune cu seninătate palma în kur și va declina elegant (”Hai siktir!”) solicitarea răpănoșilor guvernanți, lăsându-i să meargă în prima linie pe tot felul de politruci care, în zeci și zeci de ani, au vândut Țara en-gros și en-detail.

Iar aceste „batalioane de linia I”, alcătuite din politruci, cozi de topor, beizadele de securici și plozi de undercoveri CIA-NSA-FBI vor fi conduse către glorioasă „înfrângere” de tot felul de generali – pulifrici, cum ar fi caraghiosul acela de ciucă – eroul de mucava de la Nasiriyah, sau clăpăugul acesta de petrescu, care cică-i șeful S.M.A.
----
 

Apropo de clăpăugul acesta de Petrescu: el este leat cu mine, fiind șeful promoției 1992 a Școlii militare de Pifani. (Les Enfants du Terre). Io* n-am rămas în armată, că am șters-o iute încă din 98. Dar stau acum și mă întreb crucit: ce căcat de fapte eroice a comis clăpăugul de petrescu de a ajuns la rangul de general cu 3 stele, în condițiile în care cea mai mare parte a colegilor lui de leat sunt actualmente rezerviști, sau dacă sunt activi sunt cel mult la gradul de colonel?
 

Cu ce a binemeritat de la patrie acest petrescu de i s-au cocoțat constelațiile pe umeri?
 

E doar un căcăcios ridicat automat pe sforicica lui ciucă sau e un excelent pupincurist și lingău de clanțe yankee?

 

https://www.cotidianul.ro/marturia-unui-comandant-afgan-in-new-york-times-de-ce-s-a-prabusit/

 

„Fortele afgane au fost antrenate de americani folosind modelul militar american bazat pe unitati speciale de recunoastere foarte tehnice, elicoptere si lovituri aeriene. Ne-am pierdut superioritatea in fata talibanilor atunci cand sprijinul nostru aerian s-a epuizat si munitia s-a terminat.

Antreprenorii ne-au intretinut bombardierele si avioanele de atac si de transport pe toata durata razboiului. Pana in iulie, majoritatea celor 17.000 de contractori de sprijin au plecat. O problema tehnica insemna acum ca o aeronava – un elicopter Black Hawk, un avion de transport C-130, o drona de supraveghere – urma sa fie oprita la sol.

Antreprenorii au luat cu ei si software si sisteme de armament brevetate. Au indepartat fizic sistemul nostru de aparare antiracheta pentru elicoptere. De asemenea, a disparut accesul la software-ul pe care ne bazam pentru a ne urmari vehiculele, armele si personalul. Informatiile in timp real despre tinte au disparut si ele.”

 

„Totusi, nu pot ignora cel de-al treilea factor. Pentru ca americanii nu puteau face prea multe cand venea vorba de coruptia bine documentata care ne putrezea guvernul si armata. Aceasta este cu adevarat tragedia noastra nationala. Atat de multi dintre liderii nostri – inclusiv in armata – au fost instalati pentru legaturile lor personale, nu pentru pregatirea lor. Aceste numiri au avut un impact devastator asupra armatei nationale, deoarece liderii nu aveau experienta militara necesara pentru a fi eficienti sau pentru a inspira increderea oamenilor carora li se cerea sa isi riste viata. Intreruperile ratiilor de hrana si ale aprovizionarii cu combustibil – ca urmare a jafurilor si a alocarilor de contracte corupte – au distrus moralul trupelor mele.

Ultimele zile de lupta au fost suprarealiste. Ne-am angajat in lupte intense la sol impotriva talibanilor, in timp ce avioanele de vanatoare americane zburau deasupra noastra, fiind efectiv spectatori. Sentimentul nostru de abandon si tradare a fost egalat doar de frustrarea pe care pilotii americani o simteau si ne-o transmiteau – fiind fortati sa asiste la razboiul la sol, aparent incapabili sa ne ajute. Coplesiti de focul talibanilor, soldatii mei auzeau avioanele si intrebau de ce nu ofereau sprijin aerian. Moralul a fost spulberat.”

vineri, 27 august 2021

Ia mai dă-te în pwlile mele, dom hetriuc!

 


Către

Consiliul Superior al Magistraturii

 

Comisia de concurs pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție

Stimate Domnule / Stimată Doamnă Președinte,

 

          subsemnatul [censored], în calitate de fost subiect activ al dosarului penal nr. 1953/314/2016, soluționat la data de 31 mai 2018 de completul C3A Pen. al Curții de Apel Suceava (în componența Hetriuc Laurențiu-Marius și Grigorean Maria-Loredana),  în baza art. 8, alin. (2) și (5) din REGULAMENTUL din 21 iulie 2021 privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv art. 52^2, alin. (2) din  LEGEA nr. 303 din 28 iunie 2004 (**republicată**) privind statutul judecătorilor și procurorilor, în legătură cu evaluarea judecătorului HETRIUC LAURENȚIU-MARIUS de la C.A. Suceava, propun comisiei de concurs analizarea Deciziei penale nr. 556 din 31 mai 2018, pronunțată de respectivul judecător, în calitate de președinte al C3A Pen., în dosarul penal nr. 1953/314/2016.

 

          Critica acestei halucinante hotărâri judecătorești, veritabil monument de neglijență profesională și diletantism judiciar, se axează pe următoarele repere:

 

I. redactarea în luna mai a anului 2018 (după 4 ani și 4 luni de la intrarea în vigoare a Noului Cod penal) a unei hotărâri judecătorești în care apar articole și prevederi legale din… vechiul cod penal.

 

II. lipsa de diligență în cercetarea atentă a lucrărilor dosarului instanței de fond care conduce către o eronată aplicare a prevederilor referitoare la concursul de infracțiuni, respectiv pluralitate intermediară.

          Pentru judecătorul Hetriuc Laurențiu-Marius, un concurs real de infracțiuni, cu faptele incriminate aflate în perioada sept. 2013 – oct. 2014, cu plângeri penale depuse în lunile sept. și oct. 2014, devine… pluralitate intermediară doar în baza faptului că o jumătate a concursului infracțional a fost soluționat în 2017, în dosarul 8856/314/2015, pedeapsa pronunțată efectuată în regim penitenciar iar ce-a de-a doua jumătate a concursului a fost soluționată după un an, în 2018, în dosarul 1953/314/2016.

          Modul deficitar prin care judecătorul Hetriuc a aplicat prevederile referitoare la concursul de infracțiuni / pluralitate intermediară face ca lipsa de celeritate în soluționarea dosarelor [1] să se repercuteze, în mod nefavorabil, exclusiv în sarcina condamnatului: 2 dosare penale separate, 2 decizii penale, 2 mandate de executare a pedepsei închisorii, efectuarea de 2 ori a perioadei de acomodare la regimul  penitenciar (carantina), 2 hotărâri ale instanțelor de liberare condiționate, ambele rămase valide, 2 termene de supraveghere (rest de pedeapsă).  Neglijenta hotărâre emisă de judecătorul Hetriuc produce o finalitate sumativă greu de înțeles pentru orice practicant sau nepracticant al științei juridice: pentru o pedeapsă rezultantă de 11 luni și 10 zile, reprezentând 344 de zile calendaristice, condamnatul s-a aflat  timp de… 380 de zile sub incidența prevederilor de drept penal și drept penal executiv: regim de detenție, zile care i s-au considerat ca efectuate sau zile în care a fost sub incidența unor termene de supraveghere, până când pedeapsa se consideră a fi executată (termene implicând interzicerea drepturilor de a fi ales în funcții publice sau elective sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat).  

 

dosar penal

decizie penală

zile real efectuate

zile considerate ca efectuate -  art. 55^1 din L. 169/2017

rest de pedeapsă

(termen de supraveghere incluzând pedeapsa accesorie - art. 64, alin. 1, lit. a și b din C.p. 1969)

8856/314/215

568 din 26 mai 2017 C.A. Sv.

193

36

36 de zile

(de la 4 dec. 2017 – liberare condiționată cf. D.p. 571/2017 Tribunalul Dâmbovița – până la 9 ian. 2018 – cf. art. 106 C.p.

1953/314/2016

556 din 31 mai 2018 C.A.Sv.

35

6

74 de zile

(de la 4 iul. 2018 – liberare condiționată cf. S.p. 817/2018Judecătoria Botoșani – până la 16 sept. 2018, cf. art. 106 C.p.

 

pedeapsă rezultantă:

11 luni și 10 zile

228

42

110

total

344

380

 

 

Dar această halucinantă rezultantă a „profesionalismului” judecătorului Hetriuc, rezumată în tabelul de mai sus, este depășită de o altă consecință a Deciziei penale nr. 556 din 31 mai 2018, după cum urmează:

 

III. Neprofesionalismul, superficialitatea, delăsarea sau reaua-credință ale judecătorului Hetriuc în aplicarea unor elementare prevederi de drept material și procesual face ca la data de 31 mai 2018 SĂ FIE ARUNCAT ÎN ÎNCHISOARE UN OM CARE NU MAI TREBUIA SĂ INTRE ÎN ÎNCHISOARE, conform prevederilor art. 106, respectiv 105, alin. 1 și 2 Cod penal.

          Prin decizia pronunțată, judecătorul descontopește și repune în individualitate pedepsele anterioare, stabilite prin Decizia penală nr. 568 din 26 mai 2017 C.A. Sv., dosar 8856/314/2015.

          Dar ce a uitat ageamiul dreptului penal de la C.A. Suceava a fost faptul că din pedeapsa anterioară de 8 luni și 20 de zile (265 de zile calendaristice), condamnatul a efectuat un număr de 193 de zile, altele 36 de zile sunt beneficiu irevocabil conform art. 55^1 din Legea 169/2017 (în vigoare la acea dată) iar condamnatul a fost liberat condiționat, de Tribunalul Dâmbovița, cu un rest de pedeapsă de 36 de zile.

          La fila 41 din dosarul apelului a avut în fața nasului situația juridică clară a condamnatului devenit din nou inculpat (prin lipsa de diligență a instanțelor referitoare la celeritatea soluționării dosarelor). Această filă 41 arată clar diletantului Hetriuc faptul că pedeapsa anterioară a fost executată aproape în totalitate în regim penitenciar, că asupra ei este incidentă o Hotărâre de liberare condiționată pronunțată de o instanță română, că restul de pedeapsă este de 36 de zile iar acestui rest de pedeapsă, după data de 9 ian. 2018 îi sunt aplicabile prevederile art. 106 Cod. penal.

 

         Astfel, Comisia de concurs poate concluziona lesne asupra nivelului execrabil al pregătirii profesionale ale aspirantului la un scaun de judecător suprem:

 

a) Omite

-         fie să aplice prevederile art. 106 Cod penal, referitoare la pedeapsa stabilită de C. A. Suceava prin  D.p. 568/2017;

-         fie să aplice prevederile imperative ale art. 105, alin (1) Cod penal și să revoce liberarea condiționată pronunțată de tribunalul Dâmbovița, prin decizia nr. 571, pronunțată la data de 4 dec. 2017 în dosarul 7059/232/2017.

 

b)  Subsecvent neglijențelor crase enunțate la punctul anterior, judecătorul contopește corect pedepsele, rezultând o nouă pedeapsă de 11 luni și 10 zile de închisoare. După care urmează o gafă colosală în ceea ce reprezintă obligativitatea instanței de a stabili cu exactitate regimul juridic al condamnatului, obligativitate ce cuprinde inclusiv deducerea cu exactitate a perioadelor de pedeapsă executate anterior.

          Acest ageamiu al dreptului penal, (care scrie în hotărâri articole din vechiul cod penal, care n-are nici un habar ce este acela un concurs real de infracțiuni), „performează” o deducere demnă de cel mai proaste scrieri a lui Kafka și Orwell: „Deduce din pedeapsa rezultantă perioada executată de la data de 26.05.2017 la 4.12.2017”.

 

          Nici măcar o palidă tresărire de conștiință n-a avut să analizeze fila 41 a dosarului, în care scrie clar că inculpatul, din vechea pedeapsă de 8 luni și 20 de zile, a efectuat cea mai mare parte, rămânându-i un rest de pedeapsă de 36 de zile. Pasămite aritmetica s-a învățat în clasa I, mai puțin de către cei care, peste ceva ani, vor absolvi facultatea de drept, vor fi numiți în funcție de procuror, se vor răspopi în judecători care, într-un final, vor amușina pohticios, cu limba scoasă de un cot, la un jilț de Inchizitor Suprem.

 

Căci, 265 de zile – 36 de zile (rest de pedeapsă) = 229 de zile efectuate sau considerate ca efectuate.

 

Cele 229 de zile sunt rezultanta celor 193 de zile real efectuate la care se adaugă 36 de zile beneficiu irevocabil, conform art. 55^1 din L.169/2017 (6 luni efectuate x 6 zile compensație = 36 de zile considerate ca fiind efectuate)

 

         Am evidențiat cu font de culoare stridentă rezultanta efectuată din vechea pedeapsă, sub puterea M.E.P.Î nr. 443 din 26 mai 2017: 229 de zile. Această cifră, în cele ce urmează, ulterior noii și nemeritatei încarcerări, va fi detaliată explicit și neechivoc de procesul-verbal nr. 284 din 13 iun. 2018, întocmit (încă din  carantină fiind) de comisia de liberare condiționată a penitenciarului Botoșani (conform documentelor anexate).

 

          Această cifră, pe care UN JUDECĂTOR DE DREPT PENAL AVEA OBLIGAȚIA SĂ O STABILEASCĂ CU ACURATEȚE MAXIMĂ, reprezintă exact… fracția de 2/3 din noua pedeapsă rezultantă de 11 luni și 10 zile, reprezentând 344 de zile calendaristice.

         

         Astfel a reușit judecătorul Hetriuc Laurențiu Marius să se mânjească irevocabil cu miasma inconfundabilă a superficialității și neprofesionalismului: neavând posibilitatea cognitivă de a sesiza incidența clară a prevederilor permisive ale art. 105, alin (2) Cod penal, în data de 31 mai 2018 a reușit nedorita performanță de a arunca în închisoare un inculpat care, la data noii încarcerări (pronunțării hotărârii), avea deja efectuată fracția de 2/3  (229 de zile) din noua pedeapsă rezultantă de 11 luni și 10 zile (344 de zile).

 

          Aceasta este oglinda limpede care îi reliefează ”competențele profesionale” ale individului care, la data susținerii concursului de promovare a judecătorilor la Înalta Inchiziție, se va afla în fața domniilor voastre, grăindu-vă, ipocrit, pe tonuri miorlăite de motan prins la oala cu smântână, despre căcaturi teziste de tipul „celeritatea soluționării spețelor” sau „practica unitară a instanței”.

 

          Un individ de un radical și minimal nivel intelectual, un mediocru profesional de o înfiorătoare superficialitate procedurală care  ÎN NICI UN CAZ NU ARE CE CĂUTA LA ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – Instanța Supremă a Țării! Locul cuvenit lui Hetriuc este cel mult la Judecătoria Dorohoi!

 

          În susținerea celor enunțate mai sus, anexez sub formă de scanări în format pdf, următoarele documente:

 

1. Decizia penală nr. 556 din 31 mai 2018, pronunțată de C.A. Suceava în dosarul 1953/314/2016. Această decizie constituie obiectul prevederilor art. 8, alin. (2) și (5) din REGULAMENTUL din 21 iulie 2021 privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv art. 52^2, alin. (2) din  LEGEA nr. 303 din 28 iunie 2004 (**republicată**) privind statutul judecătorilor și procurorilor.

          Propun Comisiei de concurs includerea Deciziei penale nr. 556 din 31 mai 2018, pronunțată de C.A. Suceava în dosarul 1953/314/2016, în rândul lucrărilor ce vor fi luate în considerare la evaluarea candidatului Hetriuc Laurențiu-Marius;

 

2a. conținutul cererii de îndreptare a erorilor materiale din cuprinsul D.p. 556/2018, referitoare la utilizarea unor articole și prevederi din vechiul Cod penal: ”art. 305” în loc de ”art. 378”, respectiv „2 luni” în loc de „3 luni”;

 

2b. Încheierea Ședinței camerei de consiliu din 5 sept. 2018, pronunțată în dosarul 1953/314/2016/a2;

 

3a. conținutul cererii de îndreptare a erorilor materiale din cuprinsul D.p. 556/2018 referitoare la eronata încadrare juridică a faptelor din dosarele 1953/314/2016 și 8856/314/2015 (”pluralitate intermediară” în loc de ”concurs real”).

Chiar dacă această cerere a fost respinsă, este utilă înțelegerii detaliilor juridice ale celor 3 hotărâri penale cu care se operează în timp: schema din pagina 3 a cererii;

 

fila 3 din cererea de îndreptare erori materiale

3b. Încheierea Ședinței camerei de consiliu din 17 sept. 2018, pronunțată în dosarul 1953/314/2016/a3;

 

3c. Încheierea Ședinței publice din data de 4 dec. 2017 a Judecătoriei Suceava (dosar fond 1953/314/2016), încheiere în care reprezentantul Ministerului Public precizează cu acuratețe situația juridică a faptelor deduse judecății și care susține cererea de îndreptare a erorilor materiale:

 

pagina 1, alineatul 8:

 

 „Reprezentantul Ministerului Public, […] învederează instant că în cauză este data pluralitatea intermediară de infracțiuni întrucât infracțiunea din prezenta cauză este săvârșită în termenul de încercare al sentinței penale nr. 544 din 4.10.2013 a judecătoriei Rădăuți…”

 

pagina 2, alineatul 4:

 

„Reprezentantul Ministerului Public, […] solicită să se constate că fapta din prezenta cauză este concurentă cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsă cu închisoarea prin decizia penală nr. 568/26.05.2017 a Curții de Apel Suceava, …”

 

          Așadar, reprezentantul ministerului public a învederat instanța de fond cu exactitate asupra situației juridice a faptelor deduse judecății:

Dosarul 1953/314/2016 al C.A. Suceava este în concurs real cu faptele din dosarul 8856/314/2015 al C.A. Suceava, iar la rândul lui, acest concurs real de infracțiuni constituie pluralitate intermediară față de pedeapsa dispusă cu un an înainte, în dosarul 2829/285/2013 (S.p. 544/2013).

 

          Judecătorul Hetriuc nu citește nici un rând din lucrările fondului și priponește în D.p. 556 din 31 mai 2018 o năzbâtie de tăria vectorială a nucii  repezite în perete:

 

„Curtea va constata că infracțiunea din prezenta cauză este săvârșită în stare de pluralitate intermediară conform art. 44 alin 1 Cod penal în raport cu infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin sentința penală nr. 359/5.12.2016  a Judecătoriei Suceava, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 568/26.05.2017 a Curții de Apel Suceava.”

 

          Comisia de concurs poate compara ceea ce, în dosarul fondului, reprezentantul Ministerului Public afirmă în pagina 2 a Încheierii Ședinței publice din 4 dec. 2017, față de ceea ce pronunță judecătorul Hetriuc în pagina 13, ultimul paragraf și în pagina 14 din dispozitivul Deciziei penale 556/ 31.05.2018.

 

          Dosarul penal 1953/314/2016 are plângerea penală depusă  la data de 9 sept. 2014 și are drept referință fapte din perioada oct. 2013 – sept. 2014.

          Dosarul penal 8856/314/2015 are plângerea penală depusă la data de 27 oct. 2014 și incriminează fapte din perioada oct. 2013-oct.2014.

 

          Precizările detaliate și punctuale ale reprezentantului Ministerului Public, din Ședința din 4 dec. 2017 a instanței de fond sunt cele corecte din punct de vedere juridico-interpretativ; năzbâtiile lui Hetriuc din Decizia penală 556/2018 nu sunt altceva decât manifestarea neechivocă a superficialității și neprofesionalismului.  Un submediocru practicant al științei juridice, care n-are nici un habar despre art. 38 Cod penal dar care pohtește să-și așeze curul obez pe un scaun de judecător Suprem.

 Impostură superlativizată, specifică României contemporane – Țara imposturii generalizate!

 

4. fila 41 a dosarului apelului 1953/314/2016. Este utilă pentru a se dovedi, fără putință de tăgadă, neglijența și superficialitatea de care a dat dovadă judecătorul Hetriuc. În această filă a avut CLAR situația juridică a fostului condamnat din dosarul 8856/314/2015, precum și faptul că asupra acestei pedepse privative este incidentă o liberare condiționată validă:

 

Data arestării: 26.05.2017

Data eliberării 4.12.2017

Eliberat de instanța: Tribunalul Dâmbovița

Data deciziei: 4.12.2017

Nr. act: D.p. 571/2017

Descrierea deciziei: admis lib. cond, rest 36 zile

fila 41 dosar apel


          Președintele C3A Pen. a avut la dosar toate datele necesare deducerii cu exactitate a situației juridice a fostului condamnat / noului inculpat, a avut la dispoziție notificarea existenței unei decizii de liberare condiționată, asupra căreia nu s-a pronunțat nici raportat la art. 106 C.p. nici raportat la art. 105, alin. 1 C.p.

Pur și simplu a lăsat-o ca o maimuță atârnată în copac, să nu o observe careva.

          Dar ce este mai grav, a avut la dispoziție notificarea „rest de pedeapsă 36 de zile” ceea ce ar fi trebuit să-l determine să depună un minim efort cognitiv întru deducerea corectă și mai ales LEGALĂ a perioadei deja executată din noua pedeapsă rezultantă.  O asemenea străfulgerare de conștiință l-ar fi scutit de rușinea de a rata sesizarea incidenței art. 105 alin. 2 Cod penal și l-ar fi scutit de abominația judiciară de a arunca după gratii un inculpat care deja are efectuată fracția de 2/3 din noua pedeapsă rezultantă.

 

5a. Sentința penală nr. 495 din 22 dec. 2017 pronunțată de instanța de fond în dosarul 1953/314/2016.

              Este utilă doar pentru a compara modul în care o sentință de achitare a instanței de fond, în baza art. 16, alin. (1), lit. c) C.p.p., este transformată de scelerații cu robe de la C3A Pen. într-o decizie de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare. Metoda prin care au reușit această contraperformanță? În principal au sucit la 180 de grade silogismul juridic ce a condus la achitare:

 

-         buna-credință a inculpatului din dosarul fondului, se transformă, prin alegații juridice superficiale, în proba relei-credințe;

 

-         dreptul inculpatului de a nu se autoincrimina și de a nu accepta sarcina inversării administrării probei, de la organele judiciare la inculpat, întemeiată pe Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale (depusă integral la dosar în format tipărit) se transformă în circumstanță incriminantă pentru inculpat, care nu a depus diligențe pentru… a-și proba nevinovăția;

fragment din fila 12 dec. pen. 556/2018

-         dacă judecătorul fondului reține ca nelegală și exclude din faptele deduse judecății extinderea urmăririi penale pentru aceeași infracțiune, efectuată de organul de urmărire penală în mod nepublic, fără încunoștințarea și participarea inculpatului, pe baza unei citații falsificate, măsluite, introdusă în dosar de procurorul de caz [2], cei 2 paraditori judiciari de la C3A Pen brevetează o nouă metodă: extind cu încă 5 luni obiectul dosarului de fond, de la perioada incriminată în plângere și cu prejudiciul acoperit. Perioada extinderii obiectului dosarului, din faza apelului – oct. 2014 – feb. 2015, se suprapune 3 luni cu perioada celor 3 luni în care același organ de urmărire penală dispusese asupra mea măsura controlului judiciar în celălalt dosar al acestui concurs de infracțiuni. Perioada 25 nov. 2014 -  21 feb. 2015, certificată de adresa Parchetului Rădăuți nr. 4203/P/2014 (fila 93. ds. fond) este perioada specifică dosarului 8856/314/2015 (4203/P/2014), în care m-am aflat în control judiciar, cu toate dispozitivele IT, de comunicații și stocare reținute prin mandat de percheziție domiciliară, cu interdicția strictă de a părăsi localitatea.

 

          Așadar, unui dosar soluționat prin achitare, cu prejudiciul acoperit integral, i se extinde cu forcepsul obiectul dosarului în faza apelului, se adaugă un număr de 5 luni de neplată, ca să dea bine la socoteala paraditorilor judiciari de la C3A Pen și să asigure plenitudinea circumstanțelor definite la art. 378, alin. 1, lit. c) Cod penal.

Obiectul dosarului de fond, cu perioada incriminată oct. 2013 – sept. 2014, însumând 12 luni și având un prejudiciu acoperit de 2.400 de lei, în faza apelului devine oct. 2013 – feb. 2015, însumând un număr de 17 luni, cu noul prejudiciu estimat de instanța de apel la valoarea de 3.400 de lei, dintre care lipsesc 5 luni de plată. S-au complinit astfel cele 3 luni de neplată ca premisă definitorie a infracțiunii reglementate la art. 378, alin. 1, lit. c) Cod penal. (fila 13, paragraful 2 din Decizia penală 556/2018)

 

          Condamnare în stil „maradona judiciară”!

          Toate aceste aberații procedurale fiind comise în lipsa inculpatului, în faza apelului în care inculpatul a menționat expres invocarea dreptului la tăcere și solicitarea de a se soluționa dosarul în lipsa inculpatului, nemaifiind nici un fel de probe sau argumente de enunțat față de sentința de achitare pronunțată de instanța de fond.

 

5b. adresa Parchetului Rădăuți nr. 4203/P/2014 (fila 93. ds. fond) care confirmă oficial măsura controlului judiciar dispus în perioada 24 nov. 2014 – 21 feb. 2015 în dosarul „geamăn” -  8856/314/2015 (4203/P/2014);

 

6b. Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 619/2017/1953/314/2016 cu mențiunea eronată a perioadei deduse din pedeapsă;

 

7a. Procesul verbal nr. 284 din 13 iun. 2018, al Comisiei de liberare condiționată a penitenciarului Botoșani.

 


          Comisia de concurs ce va evalua activitatea acestui haotic judecător ce la C.A. Suceava poate deja analiza succesiunea aberațiilor statistice declanșate de neglijența și superficialitatea judecătorului Hetriuc:

- o încarcerare în data de 31 mai 2018 a unui condamnat cu fracția de 2/3 efectuată,  a cărui primă dată de analiză în comisia de liberare condiționată este chiar… 31 mai 2018.  Iar după 20 de zile de carantină, însumate cu cele 10 neutilizate din condamnarea anterioară, primind încă 6 zile compensatorii, data primei analize în comisia de liberare sare cu o săptămână înainte, în data de 25 mai 2018 – o dată la care condamnatul se afla… în libertate!!! Franz Kafka e doar un jalnic copchil de țâță pe lângă aberațiile judiciare ce le poate scorni Hetriuc!!!;

- o cerere de liberare condiționată formulată de condamnat a doua zi după încarcerarea din data de 31 mai 2018;

- o cerere de liberare condiționată înregistrată la Judecătoria Botoșani la data de 6 iunie 2018 (după 7 zile de la încarcerare);

- un proces verbal al comisiei de liberare condiționată întocmit în a 14-a zi de carantină, soldat cu amânare tocmai din cauza inexistenței unui regim definitiv de executare a pedepsei, ce poate fi stabilit abia după expirarea perioadei de 21 de zile de carantină; până și lucrătorii ANP de la penitenciarul Botoșani au declarat că n-au mai văzut niciodată un condamnat care să intre în comisia de liberare condiționată încă din carantină.

 

          Utilitatea de netăgăduit a acestui proces-verbal al Comisiei de liberare condiționată a penitenciarului Botoșani, din data de 13 iun. 2018 constă în următoarele mențiuni oficiale, care contra-argumentează aberațiile pseudo-juridice debitate de Hetriuc și constituie dovada indubitabilă a neprofesionalismului său:

 

- pagina 1, descrierea faptei:

 

 „Executarea pedepsei a început la data de 31.05. 2018 și urmează să expire la data de 22.09. 2018 deoarece se scade arestul preventiv [3] de 193 de zile și i se consideră executate suplimentar conform art. 55^1 Legea 169/2017 un număr de 36 de zile.”

 

Transformate în zile, pedepsele sunt egale cu 344 de zile.

 

Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate trebuie să execute 2/3 (fracția), respectiv 229 de zile…”

 

         Stimaților domni și doamne din Comisia de concurs, vă rog să gravați pagina 1 a P-V nr. 284 din 13 iun. 2018, al Comisiei de liberare condiționată a penitenciarului Botoșani, pe o placă mare de granit sau bazalt. Iar la momentul interviului pentru promovare la ÎCCJ să-l pocniți pe Hetriuc cu placa peste căpățâna lui de prostovan sadea până va învăța temeinic modul în care se calculează zilele efectuate dintr-o pedeapsă concurentă, cum se calculează termenele conform dreptului penal executiv și mai ales ce anume înseamnă prevederile permisive ale art. 105, alin. 2 Cod penal.

          Cârpiți-l de câteva zeci de mii de ori peste bostanul lui de prostan pe acel nemernic care a aruncat în închisoare un om care, conform prevederilor de drept penal, procedural și penal executiv, NU MAI TREBUIA SĂ INTRE IARĂȘI LA ÎNCHISOARE!

 

 

7b. Sentința penală nr. 817 din 29 iunie 2018, pronunțată de Judecătoria Botoșani în dosarul 9115/193/2018.

          Sentința respectivă, rezultanta a doar 2 termene  de judecată – 22 iunie și 29 iunie 2018, admite cererea de liberare condiționată formulată la data de 1 iunie 2018, a doua zi după încarcerarea din 31 mai 2018.

          O sentință care a fost pronunțată după 30 de zile de la încarcerare, ea fiind condiționată temporal doar de parcurgerea celor 21 de zile de carantină și încă o săptămână necesară penitenciarului pentru stabilirea regimului definitiv de executare a pedepsei (art. 100, alin. 1, lit. b Cod penal).

          După cum ar veni, trebuie să-i „mulțumesc” cumva lui Hetriuc pentru neglijența cumplită de care a dat dovadă și din cauza căruia a trebuit să plec de acasă cu cererea de liberare gata scrisă și să mai fac, aiurea, 35 de zile de închisoare!

 

          Mulțumesc, domnule Hetriuc, nu ți-ar mai răposa mulți înainte!

 

7c. Biletul de liberare din penitenciarul Botoșani nr. F87640 din 4 iul. 2018.

 

          Suplimentar înscrisurilor enumerate mai sus, în scopul detalierii pedepsei pronunțate și executate în anul 2017, în dosarul penal nr. 8856/314/2015, având ca obiect „Ultrajul judiciar” la adresa unei momâi judiciare scelerate, anexez și următoarele 2 înscrisuri, ce definesc prima jumătate a concursului infracțional de la nivelul anului 2014:

 

8a. Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 443/2016 din 26.05.2017;

 

8b. Biletul de liberare din penitenciarul Găești, nr. 55416 din 4 dec. 2017;

 

Sunt explicite asupra modului în care s-a executat prima parte din pedeapsa închisorii.

 

9. În final anexez textul integral al Plângerii formulate împotriva celor 2 judecători de la C3A Pen. C.A. Suceava, înregistrată la SIIJ cu numărul 835/P/2018.

          Din păcate, plângerea a fost clasată la data de 15 mai 2020. Însă precizările din cuprinsul plângerii sunt utile pentru discernerea integrală a omisiunilor, abaterilor și neglijențelor comise de judecătorul Hetriuc Laurențiu-Marius.

          Cel puțin paginile 1-11 sunt lămuritoare asupra circumstanțelor faptice și juridice, iar la pagina 8 este un tabel centralizator, în ordine invers cronologică, referitoare la hotărârile de condamnare, pedepsele dispuse, liberările condiționate și numerele de hotărâri pronunțate.

 

 

 

Înainte de încheiere:

          Domnilor și doamnelor membri ai CSM, membri în Comisia de concurs pentru promovarea judecătorilor la ÎCCJ, precizez fără echivoc că nu am nici un fel de supărare, dușmănie, ură, ranchiună față de judecătorul Hetriuc Laurențiu-Marius.

          Vremea furiei, scârbei, dezgustului a trecut.

          Azi sunt perfect indiferent față de duhorile pestilențiale ce le emană majoritatea Templelor Nelegiuirii Judiciare (instanțele române).

          Nu am nici cea mai mică urmă de resentiment față de un prostovan din tagma lui Hetriuc și cred că ar trebui să mă roage insistent ca să-l binecuvântez cu un scuipat între ochi, așa cum este binemeritat oricărui rahat judiciar ce s-a umplut de miasma neprofesionalismului și a mediocrității.

          Însă, cele enunțate în paginile de mai sus, susținute de documentele scanate și articolele de lege invocate, trebuie să constituie pentru domniile voastre un grav semnal de alarmă!

 

          UN AGEAMIU DE TALIA LUI HETRIUC NU ARE CE CĂUTA LA ÎCCJ!

          UN DILETANT SFERTODOCT AL ȘTIINȚELOR JURIDICE, PRIN ACCEDEREA NEMERITATĂ LA ÎCCJ, CONSTITUIE UN EVIDENT PERICOL PUBLIC PENTRU ORICARE CETĂȚEAN ROMÂN!

 

          Vă rog să analizați cu atenție cele sesizate și să procedați în cale de consecință!

 

          Expediez prezenta atât prin e-mail către secretariatul CSM (26 aug. 2021), cât și în format fizic, prin expediție poștală recomandată.

 

1 sept. 2021

 

                                                                   ………………………………..

                                                                    [censored]

 



[1] „Aplicarea regulilor de drept material privitoare la concursul de infracţiuni, la recidivă şi la pluralitatea intermediară nu este o posibilitate (o facultate) pentru instanţa învestită să judece în dosarul secund, cel ulterior condamnării definitive iniţiale, ci reprezintă o obligaţie a instanţei. Obligativitatea aplicării normelor penale amintite mai sus rezultă şi din analizarea ipotezei în care toate faptele ar fi constituit obiectul unei singure cauze penale, iar nu a mai multor asemenea dosare: este limpede că instanţa este obligată nu doar să se pronunţe pentru fiecare faptă în mod individual, dar trebuie să soluţioneze juridic şi situaţia pluralităţii de infracţiuni sau de fapte. Practic, ipoteza cuprinsă în art. 40 C. pen. vine ca o completare pentru situaţia în care fapte concurente, în loc să fie judecate în mod unitar într-o singură cauză penală şi cu aplicarea evidentă a prevederilor art. 39 C. pen., în fapt sunt judecate distinct, unele fapte după ce s-a pronunţat deja o hotărâre penală definitivă pentru alte fapte concurente. ” – citat din articolul „O problemă de interpretare a NCPP – contopirea pedepselor” de judecător Cătălin Lungănașu, publicată pe site-ul https://www.juridice.ro/483186/o-problema-de-interpretare-a-ncpp-contopirea-pedepselor.html

 

[2] Fila 74 d.u.p. 3469/P/2014 Parchetul de pe lângă judecătoria Rădăuți

 

[3] Mențiunea ”193 de zile arest preventiv” este o mențiune inexactă, cele 193 de zile real executate și 36 de zile beneficiu irevocabil fiind zile efectuate sub puterea unui mandat de efectuare a pedepsei închisorii: MEPÎ nr. 443 din 26 mai 2017, emis în baza Deciziei penale nr. 568/26 mai 2017, pronunțată de C.A. Suceava în ds. penal 8856/314/2015. Deci nu este vorba despre arest preventiv, ci este vorba de închisoare în toată regula, cu toate formele legale definitive.

====================================================

26 august 2020 - e-mail către secretariatul general al CSM




1 sept. 2021 - expediție recomandată către Direcția Resurse Umane și Organizare din CSM