Hâc! măi prieteni, azi la calenda (oops!) lu’ florar, văleat 21 de la marea loviluție socialistă din decembrie, la jumătatea navetei de bere propulsoare a micilor armindenești mișcați uniform accelerat cu coeficient de frecare negativ pe gâtlej, din grija Domnului alter-ego cu care monologhez de ceva vreme (băi ceilalții pe care vă văz, ia v-aliniați în coloană câte unul!) printr-o revelație divină scoborîtă de la Irimia românul obicinuit cu oiștea-n gard și cu largul concurs a lu’ Toma valahul cel naiv da’ îndărătnic de încăpățânat, am găsit SOLUȚIA: daca tot s-a măritat ăsta micu a lui Windsor adică William ce s-o cositorit cu Katinca lui, și cum șoptesc gurile rele ca pe tac-su îl cam sare rândul de la încornorare (uăi nu încornorare cu coarne de cerb ci încoronare cu coroană, așa ca la ambreiaj), eu zic sa ni-l dea nouă pe Charles ca și așa îi place lui wind-ul din Romanica. Îi facem castel la aer curat sub pădure la Sighișoara sau unde o vrea el să-și priponească Cămilla și ne-am scos pentru următorii 1000 de ani. Ca să fie mulțumit îi punem acolo de toate: o morișcă da nu dintr-aia origami ci originală din șindrilă românească ca să se zuruie tare cânt bate Vânti-șorul și să-i mai treacă de dorul casei natale și a locurilor de mlaștină (baștină uăi, bețivane!). Apoi ca să aibă unde să cutreiere păduri ca tot băietanul îi facem primpregiurul casei un Park-er mare mare și uite-așa o să aibă omul unde se ascunde de muieri-sa atunci când e luna în primul pătrar. Apoi decorăm parcul cu tot ce spune prostul acela de google translator ca să fie all rigt political correctness : Bowle, (stai uăi că nu te-am înjurat!) bile, castroane, lighene, holy graal- cupa campionilor palestinieni, globuri sparte, cioburi de farfurii de la miciurini și strachini găurite de-ale noaste. Avantaje berechet: una la mână că un castel nou-nouț îi mai ieftin decât bugetul Camerei Depupaților. Punem mână de la mână, shoulder to shoulder și picior de la picior și îi trântim o căsoaie regală ca decupată din Neckermann și ne-am scos de la făcut căsoaie hapsânilor flămânzi odată la fiecare an bisect. Apoi băietu’ acesta s-o văzut că e finuț de felul lui și n-are cheltuieli mari că mănâncă așa mai pe sponci și numai buruieni eco. Alelalte cheltuieli care or mai fi cu protocolu’ oricum îs mai mici decât cheltuielile primilor noștri cinci parlamentari ulițarnici așa că iar ne-am scos, da ne-am scos fain de tot că o să-i iasă ochii din cap ca la melc lu’ Jefri Franc când o vedea bugetul de stat dublu. Apoi alt avantaj e că intrăm chiuind în Commonwealth și putem să ne cîcăm în ea Uniune Europeana care ne tot da cu rigla peste dește ca domnișoara aia bătrână și urâtă de ne-o fost dirigintă în școala generală că cică-i datoria pu lică mare (publică uăi!).
Apoi dacă nu mai putem trece la moneda euro în 2015 - ete pvla trecem direct la bancnota sterlină. Să vezi atuncea bucurie pe neguțători si șpăgari care și-or rupe urechile în pounds, sovereign-i, penny și pence. N-or mai ști să-și calculeze „corect” evaziunea sau paraîndărătul! Noi om merge la market cu 4 lire, radem jumătate din standuri, încărcăm un tir de cumpărături și primim de la domnițele de la casă pe lângă zâmbetul aferent și restul adică 9 lire și ceva firfirici – bani de coniac de la gura copiilor. Uite așa se face averea și uite așa crește nivelul de trai în mod real și nu numai pe hârtia celor de la statistică. Folosim apoi incii si picioarele la măsurarea autostrăzilor construite și intrăm și noi în rândul lumii cilivizate așa cu câteva zeci de mii de etaloane construite, să moară nemții de ciudă. Băgăm apoi milele pe kilometrajele de la beamveuri și uite așa n-o să ne mai tragă pe dreapta melițienii cu sete de o votcă și o ciorbă de burtă – unde vezi tu bădie că am depășit viteza! Nu am avut decât 70 mph. Marsh la muncă puturosule nu la întins mâna! La chapterul cunoașterea limbii stăm well, no problem că doară tot cocalarul plimbă prin gură toata ziua-bunăziua targeturi, focusări, jobuiri, accounturi sau shopinguri la paris si milano pe banii lui iri. Cu utilizarea limbii stăm excepțional de bine, nomber one acros the europe, loc obținut prin strădaniile lucrătorilor din mijloacele mass-media (oops!), analiști politici reontologizați până la sfântul chetru și trei stații mai sus de el, consultanți, economiști, lingviști, limbiști, coriști, guriști, curiști și pupincuriști, ce mai știe să tragă românașul o limbă de te înfiori de plăcere.
Alt avantaj ar fi că dacă s-or percepe, pricepe, concepe (hai că mi-a ieșit din trei încercări permise de peștișorul de aur) niscai vlăstare regale apoi alea e bistoș că n-au voie să mai muncească. Așa că n-o să mai fim nevoiți să ne întoarcem cu spatele la urnă ca să nu fim jenați de măsluiala trimiterii vlăstarului la muncă silnică la brusell.
Ar mai fi ele more advantages ale răsucelii dar trebe să mai tac că m-a strigat mama lui Ștefan cel Mare să-mi spună că au năvălit tâlharii peste grillă, se bat turcii la gura lor și fac prăpăd. Mă duc să apăr cutumele strămoșilor strămoșilor noștri ca doară grătarul și naveta n-a fost niciodată a lor, nu e a lor și nu va fi a nepoților lor în veacul vecilor.
Hai la lupta cea mare, Hâc! Stand up damned of the earth, hâc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu