Vî de la victory

Paștele (mânita) în Bucovina!

- „Cântă zeiță, mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul…”

- „Nțțț! 3000 de euro fără număr pentru 2 ore de zdrăngănit la liră. Iar chorusul olimpian îl plătește aparte Mircea nașu’ mare. Pui în portbagajul carului un tăuraș ritualic nespongiform belit de blană și încălțări, două oale cu găluște înfundate, trei poloboace cu vin sculău  și câteva cornuri de ambrozie dar vezi sa fie dintr-aia nebotezată de la fântâna ursului din pădure. Dai fuga la marmacie si iei niște antiinflamatoare ca sa-si ogoaie Achile tendinita și să poată merge și el la un dancing-party  că s-o săturat Zeus să-l vadă flăcău nemângâiat. Iar la urmă îmi decupezi C-ul și Y-ul din victorya voastră de tot rahatul și mi le dai zălog pe post de auswais.”

- „Stai fa doamna Helena nu mă încăleca așa tare că amețesc. Deci să luăm trebile într-o formă canonică: Oiro? Iesti din belșug că la cât tabacioc și votchi o trecut prin vamă putem cumpăra tot Olimpul. Corul robilor zdrăngănitori din scârța-scârța îi aranjat încă din timpuri imemoriale când fiștecare o primit cîteva kilo/mega/giga/terradrahme publicitare. Sigur, sigur o să le mai dea și NAȘUL ceva bașca nu de alta dar la câte rubedenii de neam-prost și-a făcut a deprins acătării obiceiul filantropic al miluirii milogului gât-adânc-sugător. Mai trebi apoi un tăuraș? Fa doamnă zeiță, noi în Bucovina suntem oameni ospitalieri care ne grijim de … DRUMURILE…oaspeților. Nu un vițeluș tălâmb și duios-privitor vă dăm ci vă înzestrăm cu draga inimă cu ditamai Boa Apis, tatăl trofic al tuturor cornutelor, masculul Alfa al turmei mugitoare. Vi-l dăm pi digeaba cu urare de mai poftim pe la noi dar fără ELU că ne-a înnebunit de cap cu mugetele lui. Unde mai pui că e și lovit de streche de nu se poate apropia nimeni de țarc fără să primească o copită-n cur sau un corn în lucrarea dentară. Găluște? He, he, he! dăm, dăm cum să nu dăm. Și încă dintr-alea Trade Mark în oale cu timbru hologramă pentru autenticitate și timbru acțiz de la Anaf(ura mamii lor de zapcii) ca să nu aveți problem la declarația vamală. Punem lângă găluște și niște salată de hrean frecată cu sare și stropită cu oțet? Punem, punem că e tare de bună de dat cu ea pe la curul zeilor care nu mai știu de bine ce să facă și-i mănâncă dosul nescărpinat (încă!). Vin? Iesti din belsug, nebunaticilor! Dăm nu trei poloboace ci de trei ori câte trei că înțelegem că sunteți bătrâni de-atâta nemurire și pornește mai greu antigelu’ din instalație. Dăm că tragem nădejde să vi se întărească „nivelul politic” și să vă fouteți între voi acolo în Olimp iar pe noi să ne lăsați de ne-om descurca așa cum om ști mai bine. Cu mierea e cam difuticilă problema din cauza unui lanț cronologic tare ciudat: nu prea am fost noi atenți la peisaj că eram plecați la un congres cu niște De Legați veniți de la Bucale. Așa că au venit niște huni care au drujbuit codrul. Nefiind codru nu e urs. (ăia care au scăpat în areal bistrițan i-o pușcat austriecii de la OMV la schimb cu eurotaxa de vânătoare plătită tot din profitul românesc). Nefiind urs nu mai e fântână. Nefiind fântână nu mai e nici știubei cu melifere (tot Apis le zîce șî la astea da nu-s boa că n-au drept de vot). Nefiind stup atuncea canci miere. QED, fa zeiță. Dar dacă în loc de miere punem altceva nu-i bun? Luăm niște flacoane cu zaharină, le chisăm bine în piuliță și le precipităm în moare de varză de acum câțiva ani, că de ani întregi nu s-a mai vândut varză murată de la noi și n-avem ce face cu ea. Cel mai greu o să ne fie să facem rost de algocalmin și aspirină. Dacă veneai, fa zeiță, acum câteva săptămâni luai un țuhal întreg. Acu’ gata, s-a schimbat modificarea prin modificarea schimbării. Pentru o duzină de hapuri acum trebuie rețept de la doftor, recomandare de la premar, cazier de la meliție și aviz de la Brusel. Odată obținute toate se face comandă online la fotbaliatorii de la Bayer și se așteaptă un interval de timp egal cu cel de pe lista de așteptare de la Lamborghini.

Da noi, fa zeițî Helena, v-am spus că suntem oameni miloși și nu vrem să-l vedem pe mititelul Aquile suferind așa că v-om da firizul lu’ bădia Costică dulgherul că și așa nu mai are ce face cu el. Tot bădia Costică o să-i meșterească și un picior din lemn de ulma ca să și-l puie viteazul în locul celui tăiat. Iar cel tăiat sa nu-l arunce ci să-l recicleze selectiv conform aquis-ului comunitar: să-l încalțe cu un bocanc dintr-aceia buni cu blacheuri, ținte și bombeu de metal ca să aibă, în momente de depresie, cu ce să-și tragă câteva peste mandibulă și maxilar ca să se învețe minte să nu mai fie prost și să se încreadă în vorbele zeilor. Dar ce nu pricep e pentru ce vă trebuie literele astea C și Y?”

- „Băi tzarane, ia nu ți-o lua în cap punând întrebări nerușinate! Cum pentru ce îmi trebuie? Dar de când mama hadesului ypsilon e litera voastră? Nu pricepi prostovane că e Y GREC iar multinaționalii voștri care l-au șutit au uitat să-i schimbe plăcuța cu seria? Gata! Prin mijloace specifice lucrul s-a găsit, s-a identificat și se restituie la păgubaș. C-ul în schimb îl cer eu așa de fantezie să le arăt la atotștiutorii divini un lucru nemaivăzut. La noi în abecedar n-avem așa ceva și e tare haios să vezi bunătate de seceră comunistă cu care se chinuie săracii pământeni. Ce-or să se mai amuze zeii când or să audă și ovațiile ce le faceți voi pe aici când utilizați instrumentul: „Să nu-ți bagi secera în cour că e curbată și se scoate greu”. Ha! Ha! Ha! Se scoate din cour (și din cap) la calendele grecești și nu în 20 de ani așa cum v-a profețit un oracol silvian.” După ce s-or plictisi de desene animate cu pitici o să trimitem litera la un tovarăș de-al vostru care a trecut forțat apa Stix-ului, unu Ceaunescu să aibă cu ce răscoli jarul de sub ceaunele celea cu smoală.

- „Ș-apoi la noi ce mai rămâne din bunătate de victorie?”

- „Rămâneți exact cu ce ați avut și înainte: cu VITORIA! Baba aia știrbă și ofticoasă care a împrumutat galbeni de la alte FeMeI din sat ca să pună lângă pensie și să-i ajungă de-un măgar. Să lipăie apoi ca zăbăuca pe coclauri cătându-și feciorul răpus acum 21 de transhumanțe de un baltag fără serie calibrul 7,62 mm. Rămâneți apoi cu semnul vî de la Vitoria cu care vă delectați punându-vă urechi de măgar și coarne de cerb ca să vă aduceți aminte în veacul vecilor cât de proști ați fost. Și mai rămâneți cu găuroiul din flamură ca să vă uitați la ea ca milogul în fundul trăistii și să înțelegeți că, axiomatic, e imposibil să existe imposibilul care vă zice că e mai ușor să treacă cămila prin gaura acului decât să intre vameșul în împărăția divină. Acu stați și cugetați câți vameși și câți fățarnici au trecut prin decupătura steagului și au intrat în grădina raiului meșteșugită ticăloșit chiar de ei înșiși.”

- „ Bine fa zeiță, hai să batem palma cum ne-am înțeles și să bem aldămașul”

-  „ Nici să nu îndrăznești să mă atingi mitocanule, nu vezi că sunt încălțată în balerini și costumată în finețuri Dolce Cabana agroturistică? Ia vezi că acuș acționez hulubele electrice ale carului de luptă și-ți retez unghiile mânjite de tușul ștampilei! Aldămaș beu dar numai dacă îl plătești tu că eu am rate mari la bancă. Ia zi ai Johnnie Walker?”

- „ Bine fa zeiță. hai noroc și mai poftim pe la noi la Crăciun în Bucovina!”

- „ Noroc prostovane!”

Addenda:

În textul original necenzurat ambrozia trebuia adusă din GRĂDINA URSULUI. Un redactor cu exces de zel (adică tot eu) a eliminat din demonstrația cvadraturii cercului un pasaj care menționa că nici gradina ursului nu mai e ca în povești fiindcă în locul ei a apărut Carpathian Garden. Chiar și denumirea de urs a fost cu mare greutate aprobată știindu-se opțiunea lui Bulă care voia să se facă urs atunci când va fi mare motivat fiind de  faptul că soră-sa are doar un pic de blăniță și face la bani cu nemiluita. Aluzia fiind de asemenea sfruntată a fost eliminată și în locul ei a rămas doar ursul cel păcălit de-un ostereich brenik.