Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

miercuri, 5 august 2015

Suceava - Capitala ipocriziei neobrăzate 2015

Suceava – capitală a ipocriziei neobrăzate

Tzărănoaie - municipiu reședință de Gubernie, având o populație de aproximativ 92.000 de locuitori, dintre care 50.000 cu domiciliul stabilit în auslanduri și alții 42.000 de locuitori stabili, reprezentând pensionari, milițieni maidanezi, bugetari, asistați social și bișnițari bazariști.
Prima atestare documentară a cetății este pusă serios la îndoială de recentele dezvăluiri Wikileaks.
Astfel:
- S-a dat publicității textul original și traducerea pisaniei voievodului Petru I Mușat adresată regelui polonez Vladislav al II-lea; această misivă nu face mențiune la Suceava, ci reprezintă doar o notificare a voievodului maldavan prin care îi trimite pölacului un avans de 3.000 de euro-ducați de Haur pe care îi voiește preschimbați în marafeturi cu specific medieval: sprayuri Maliția-Galiția, blue-jeans originali, manufacturați la Cracovia din foaie de cort, adibași Puna și Mike, desagi cu sare colorată Delikat și legături de iarba draaqului marca Apollonia, Arberia, BT și DS. Din traducerea exactă a acestui înscris istoric rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că voievodul întemeietor al tărâmului zimbrilor și bourilor moldoveni (ulterior decăzuți la condiția umilă de boi regulari) îl somează pe Măritul traficant polonez ca să nu-i mai trimită marafeturile la vamă la Siret, c-acolo au tăbărit lefegiii vistiernici valahi care, dimpreună cu ispravnicii de la DIICOT și DNA au prins cu arcanul pe toți răzeșii – grăniceri, oameni de încredere a Măriei sale – Vanea Fedocico. Mai mult decât atât, domnitorul moldovean precizează expres toponimul Siret, nicidecum Suceava, loc în care regele leșilor să-i trimită marafeturile înstruțate în polietilenă, să le îmbarce în barcazuri fără velă sau cârmaci și să le repeadă peste apă.
Fără vreo relevanță față de tranzacția oneroasă dintre voievodul moldovean și regele polonez, în încheierea scrisorii se poruncește ca odată cu marafeturile arvunite să fie slöboziți din robie trimeși în Moldova și șatra țâganilor galițieni a Gorașilor, care, după pribegie, să-și românizeze numele în bejenari și să zămislească, peste secoli, o mare săminție de cărturari de mucava, de politicieni sicofanți, de jenerali izmănari sau prim-miniștri de la Ignat până la Crăciun;
- De asemenea, tot dezvăluirile Wikileaks aruncă un alt semn de întrebare asupra autenticității enciclicei redactată de catolicosul Theodoros al II-lea, înscris care, în urma analizei cu izotopul de Carbon 14, s-a dovedit a nu fi redactat în perioada sfârșitului de secol XIV, ci mult mai târziu, prin sec. XVIII, plastografia fiind realizată de niște negustori levantini, utilizând  o varinată de dagherotip precursor al Photoshopului.

Suceava este așezată la răspântia unor importante rute comerciale și de transport. Suceava este străbătută de Drumul european 85 (DN2). Întrucât acest drum are o importanță strategică deosebită, după modelul fostelor linii de apărare de la Focșani – Nămoloasa – Galați ( Pervaia Mirvaia Vaina) sau al frontului Iași – Chișinău ( Ftaraia Miraviaia Vaina), Comanul muscălesc dregător al Cetății Baia a organizat linia de apărare Fălticeni – Pașcani – Târgu Frumos. Această linie de apărare, menită a zădărnici invazia năvălitorilor teutoni din tribul sibiano-germanic al evanghelicilor, a fost concepută prin amplasarea de-a lungul și de-a latul căii de transport a nenumărate lucrări de artă militară, reprezentate prin: șanțuri antitanc, abatize, ambuscade, poduri-capcană, baraje, avalanșe.

În afara acestei importante rute de transport orientată pe axa Sud-Nord, Suceava mai este traversată de o serie de alte căi de comunicație, printre care pot fi menționate:
Coridorul I panasiatic, reprezentat de E 58, ce străbate județul de la Est și se îndreaptă către Westul glorios, realizat în batgiocură de niște Moflozi Aktori-comedianți greci, aflați în Cola(p)s financiar, cu toții asfaltagii cu vocație de șmenari înrăiți. Pe acest drum, cutumiar denumit „Drumul tizâcului, al grefierilor, procurorilor și judecătorilor, al trepădușilor botoșăneni dornici de închiabureală, viitori ștabi lefegii”, se aburcă în gubernie toate scursurile, toate lichelele și toate secăturile din Botoșaniul riveran, curve, lichele și secături ariviste dornice de împlinire profesională și materială în Cetatea de Scaun.
Alte rute de transport ce străbat municipiul Suceava sunt DN29A, drum denumit Drumul Mătăsii, al Vodcii și al Jing-Lingului și care realizează legătura economică cu  Botșeniul Popii Horga & Co.
Nu în ultimul rând trebuie de menționat drumul județean 209D - Drumul Oaselor și al Viceroy-ului, de asemenea o importantă cale de negoț nefiscalizat, care asigură ruta alternativă dintre wild-north-ul județului și municipiul capitală de județ.
Interoperabilitatea acestor rețele de transport rutier este asigurată de șoseaua de centură a Sucevei, Această năprasnică manifestare a non-discernământului managerial isvorăște demiurgic din Chaos și se îndreaptă abrupt către Chaosul cosmogonic, motiv pentru care și-a primit cognomenul de The Route 66 – The Road to Hell.
Șoseaua de centură este realizată la rang de autoband nemțesc, având un număr de 3 benzi + banda de urgență pe fiecare sens de mers. Centura ocolitoare a Sucevei a fost inaugurată încă de acum 4-5 ani, ea fiind operațională în procentaj de 126, 4(3)%.
La tăierea pamblicii inaugurale au fost prezenți, într-o armonie desăvârșită, toți factorii responsabili cu realizarea acestei importante lucrări de infrastructură: președintele în funcție Traian Băsescu, viitorul președinte JWK, foștii președinți Emil Constantinescu, Ion Iliescu, Nicolae Ceaușescu și Gheorghe Gheorghiu-Dej, premierii Emil Boc, MRU și VV Ponta Copy-lot, miniștri ai turismului, ai Dezvoltării regionale și ai Transporturilor, președinții de Consiliu Județean Gheorghe Flutur și Cătălin Nechifor, Megafericitul DaniEL - The Holy Buck $, PreaSicofantul Pigment-Petrea Sidorovitul, preoți, călugări, prelați, prelate, pelerini, pelerine și mantale de ploaie, oameni de afaceri și bugetari mimetizați în oameni de afaceri, băgători de seamă, gură-cască, cerșetori, hoți de buzunare etc.

Municipiul Suceava are o rețea stradală semnificativă, principala caracteristică a acesteia fiind asemănarea flagrantă cu străzile orașului german Dresda, astfel cum arătau ele în data de  16 februarie 1945, după terminarea celor 2 zile de cumplit bombardament aliat.
De precizat amănuntul inedit că Suceava este PRIMA localitate din lume care are realizată în integralitate pavarea Symmetrică a trotuarelor, atât pe partea stângă, cât și pe partea dreaptă a întregii rețele stradale descrisă anterior.

Populația Sucevei este deservită de un număr de două linii de transport în comun, asigurate operațional de un număr de 5 autobuze TPL. (pardon, doar 3 întrucât unuia i-a explodat un cauciuc, iar al doilea a intrat în vitrina unei farmacii. Total 3,   cu un grafic orar de 15 minute așteptare a călătorilor în WC-urile publice denumite stații de mijloc de transport în comun.)
Pe lângă aceste 2 linii de transport și 3 autobuze, Suceava mai are un număr de 38.000 de taxiuri și maxi-taxiuri, dintre care doar un număr de 2.000 sunt autorizate de municipalitate.

Suceava se mândrește cu Aeroportul Spațial Salcea, construit la standardele sistemului solar. Acest aeroport, având dotări la rang de cosmodrom Baikonur, asigură legături Spațiale cu: Stația Spațială Internațională, The Dark Side of The Moon, planeta Mercur, planeta Marte, planeta Venus, Planeta Pubis, Planet der Affen și Planeta Moldova.

Ca spații de joacă și agrement, Suceava ocupă primul loc în lume la suprafața de spațiu verde / locuitor, conducând detașat cu 4,22 mm pătrați / locuitor.
Această performanță a fost posibilă prin tăierea tuturor copacilor existenți în municipiu și betonarea suprafețelor astfel obținute. De asemenea, o pondere importantă a acestei statistici o oferă Baza de agrement din Parcul Șipote, zonă amenajată la standard de Disneyland, dotată fiind cu androizi leșinați, boschetari, pungi de aurolac, căcați, cutii de conserve goale, femei gravide și / sau violate multiplu, tigve de mortăciuni umane și animale înfulecate de canibali, ace de seringă utilizate multiplu de narcomani, pamperși utilizați, chiștoace de jointuri din etnobotanice, prezervative reutilizate prin reșapare vulcanică etc.

Municipiul Suceava este înfrățită cu o sumedenie de localități de pe toate continentele, cele mai reprezentative fiind:
- comuna Hliboca din Ucraina, loc în care, într-o standolă se manufacturează, la mașinuță electrică, celebrele țigări Jing-Ling, Marble și Plugarul;
- cartierul Ciocana din Chișinău – Rep. Moldova, cartier vestit pentru vodca produsă în căzile din baia apartamentelor, precum și prin numărul impresionant de „studente” venite în Suceava ca să studieze la USV, să se facă masterițe și doftorițe ale programului de studii „Felațio și Podul de Flori - repere interculturale și transistorice moldovenești”;
- satul Haafuasia din insula Fütuna, arhipelagul Vanuatu.

În afara acestora, Suceava mai este înfrățită cu zeci de localități din Uganda, Botswana, Kiribati, Ciad, Gabon, Eritreea, Niger, Togo, Namibia, Angola, Mali, ISIL, Leshoto, Gambia, Burkina Faso, Sierra Leone, Liberia, Congo, Palau, Tuvalu, Tanzania și Samoa.

Industria este deosebit de dezvoltată în municipiul Suceava; printre marii operatori economici cu capital integral privat putând fi menționați:CPL,CCH, IFA, IUPS, Rulmentul, IMUS, Iulius Mall, Shopping City, Carrefour, Real, Kaufland, Auchan, Lidl, Profi, etc.

Suceava este un important centru balnear, fiind prima stațiune din lume care a introdus conceptul de terapie olfactivă. Principalele așezăminte balneare sunt la Burdujeni – Stația de decantare a apelor uzate și groapa de gunoi de la ieșirea municipiului, proiect reimplementat cu succes în pasul Mestecăniș, la Pojorâta.

Nu în ultimul rând trebuie de menționat faptul că Suceava și-a câștigat un merituos loc pe harta chinologică mondială prin cele 4 specii de potăi recunoscute drept rase pure: Maidanezul de Burdujeni, Ciobănescul de Obcini, Comunitarul de Zamca și Siberianul de Ițcani.

I.  Repere culturale
- Cetatea de Toaletă (Scaun) a Sucevei restaurată în stil Art nouveau prelipcan – Unica cetate medievală din Europa cu geamuri termopan, ziduri de apărare izolate termic, balustrade din inox, alei pavate Symmetric și tablă Lindab rezistentă la ghiulelele osmanlâilor.
- Porți bucovinene noi, atât la intrarea cât și la ieșirea din gubernie, porți idolatre și deșarte dinaintea cărora să fie declamată celebra „Nedumerire” a menestrelilor de la Pasărea Colibri.
- Cel mai uriaș, kitsch și de neam-prost Ou Tradițional de Paște.
- Biblioteca municipală „Padrino Lounge” amplasată în foaierul mare al Casei de cultură a Municipiului.
- Groapa de gunoi de la Mestecăniș, proiect unicat mondial, realizat în batjocura fondurilor de coeziune europeană.
- Zidul Morții de la intersecția șoselei de centură cu DN17, „genială” lucrare de artă inginerească, materializare eficientă a distihului popular
„Cine-a pus pilonu-n Drum
Ăla a fost om nebun.”
- Cel mai năstrușnic țintirim din tot fostul Tratat de la Varșovia, reprezentat de mausoleul funerar din centrul Sucevei, cu rol de parcare htonică a dricurilor mortuare, construcție megalomanică ce îmbină armonios stilurile arhitectonice ale Domului atomic de la Hiroshima, Clădirea Reichstagului nazist din mai 1945 și centrul Manhattanului în după amiaza zilei de naineleven.

II. Așezăminte de cultură:
Orașul Suceava se mândrește cu un record inegalabil, înscris în Guiness Book of Records: este orașul cu cea mai mare densitate a instituțiilor de cultură teatrală, cinematografică, muzicală, literară, galerii de artă, simeze etc. Printre cele mai faimoase așezăminte culturale se înscriu:
- Padrino
- Lounge
- Padrino-Lounge
- Oscar Wilde Pub
- 31 Motor’s Pub
- Chagall Pub
- Del’Iri Pub
- Lugano
- L’Incontro Café
- Da Vinci Ristorante
- Taco-Loco
- Apropo Café
- Brădet
- Babylon Club
- R Club
- V Club
- Ranch Club
- La fierărie

III. Pelerinaje culturale la:
- Prelipca – muzeul și casa memorială Johnny & Elye Long
- Bogata – muzeul meșteșugurilor căldărarilor și cortul memorial A. Băișanu & Puradeii și cumătrii.
- Suceava – lacătul-monument de pe ușa Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Suceava.

IV. Edificii religioase
Suceava abundă în edificii și lăcașuri religioase. Dintre acestea, la rang de tichie de mărgăritar stă Catedrala Mântuirii Neamului-Prost al popimii hapsâne și hrăpărețe, semnatare vocaționale ale legământului de sărăcie.
Alte edificii religioase, demne de a fi cuprinse într-o scurtă descriere a Sucevei, sunt bisericile, bisericuțele, milibisericuțele, microbisericuțele, nanobisericuțele și picobisericuțele întâlnite în fiecare cartier, la fiecare răspântie de străzi, la fiecare scară de bloc și la ușa fiecărui garaj auto.

V. Evenimente culturale  anuale:

- Festivalul internațional al scrierii masoretice cu oi pe dealuri de la Bucșoaia
- „Cele 5.000 de sarmale de Aur și Gușatul de Diamant” – festivalul național al pomanagelii de Sânziene;
- „Suntem Ciolan din osul strămoșesc” - Festivalul internațional al cerșetoriei bugetate „Fasolea cu ciolan patriotic” – etapa a II-a – 1 dec. 1918;
- Gay pride fest – Colegiul uninominal 2 Burdujeni – „Hai duru-duru, cea mai bună p***ă-i kuru!”;
- Programul „Paște fericit păpădie în Bucovina”;
- Programul „Crăcește grațios în Bucovina”;
- Festivalul internațional de iodlere și hăulituri „Cânt și joc ca la ușa cortului” – manifestare artistică organizată la Bogata sub patronajul profesorului doctor în filozofie Ștefaan Alexaandru Băișaanu;
- Festivalul internațional de film în aer libertin „Fuck ce vreau, dar știu ce fac”, având secțiunile: scurtmetraj „amateur” și „vouyeur”, respectiv lungmetraj „hentsai”, „creampie”, „bukkake”, „gang-bang”, „MILF” și „babe”.
- Festivalul Național de colinde și obiceiuri de Anul nou, desfășurat în fața și sub ferestrele Palatului administrativ din Suceava, festival mecenat de Cătălin-Ioan Nechifor și Costică Harasim-Beamweu;
- „Kiss me baby, kiss me hard!” - Gala pupătorilor de moaște și a închinătorilor la tibii și peronee de episcop pedofil – manifestare anuală dedicată celor cu mințile îmbălsămate în votcă, superstiție, incultură, ignoranță și misticism.
- Jocurile paralimpice ale echipelor instituțiilor bugetare. Probe de concurs: Jocuri de societate „Luarea bățului cu gura”, „Probă de scoatere-viteză a secerii introbăgate în cur”, concurs de oratorie și elocință feminină „Da, mamă, sunt beată!”;
- Campionatul internațional de acrobații la saltea elastică, minifotbal și penis cu piciorul, campionat desfășurat pe pisda elastică a Aeroportului Spațial Salcea, în intervalele dintre decolarea unei rachete și aterizarea unei navete de bere cu gust puternic și amărui.
- Ziua porților deschise, eveniment organizat cu sprijinul DNA, la APIA Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și Judecăcătoria Rădăuți;

În concluzie, municipiul Suceava întrunește toate condițiile pentru a concura întru desemnarea drept Capitală culturală europeană.*

BOILOR din Tzărănoaia Împuțâtă a Sucevei, care delirează abulic despre candidatura Sucevei la titlul de Capitală culturală europeană, li se cuvine doar o neechivocă apostrofare:
PUNEȚI MÂNA, DRAACULUI, ȘI REPARAȚI POSTAMENTUL STATUII LUI ȘTEFAN CEL MARE!
ȘI STRÂNGEȚI RAHAȚII ȘI GUNOAIELE DIN CALEA ȘI DIN FAȚA STATUII!

BOILOR!
-----
* Notă: desemnare CÂND?
Răspuns: la PÜLIVARĂ.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu