Votul obligatoriu - drept și îndatorire fundamentală

Motto:

„Mă piș pe el de vot!”

 

Textul unei alte propuneri iluzorii, formulată în anul 2013 pe Forumul constituțional.

Declinul constant al prezenței la vot va impune, mai devreme sau mai târziu, la modificarea încadrării constituționale a votului: ȘI drept, ȘI îndatorire fundamentală.

========================================================================== 

Votul obligatoriu ca îndatorire fundamentală

******** Data: 15/04/2013 12:27 PM #912

În noua constituție ar trebui introdusă OBLIGATIVITATEA VOTULUI (după modelul Belgiei) și TRANSFERAREA acestei prevederi, din categoria DREPTURILOR, în categoria ÎNDATORIRILOR FUNDAMENTALE.

Introducerea votului obligatoriu are multiple efecte pozitive:
- se elimină orice disfuncționalități referitoare la cvorumul necesar diferitelor validări;
- se stabilește, pentru totdeauna, NUMĂRUL PERSOANELOR ÎNSCRISE ÎN LISTELE ELECTORALE;
- SE LIMITEAZĂ DRASTIC posibilitatea FRAUDĂRII ALEGERILOR.
etc.

******** Data: 16/04/2013 7:13 AM #951

De acord, însă abținerea înseamnă că ești PREZENT și ÎȚI EXPRIMI OPȚIUNEA.

Participarea la „viața cetății” înseamnă să te implici ÎN MOD ACTIV în procesul decizional.
Abținerea poate trece din faza absenteismului păgubos-universal în etapa superioară a votului alb (vot de blam).

Oare nu e păcat ca cetățenii să renunțe cu atâta ușurință la singura pârghie de acțiune democratică?
Citește despre votul cenzitar introdus de Constituția din 1866 și prin comparație se poate desluși imensul avantaj produs de introducerea votului universal.
Vot la care astăzi renunțăm cu o lejeritate inconștientă ascunzându-ne în spatele unor citate fataliste ce se vor a fi truisme de colhoz.
Hai să citez și eu. Un belgian care spunea că votul nu este nici drept, nici obligație – ESTE O ONOARE:

„Votul este obligatoriu în Belgia, pentru că este considerat o responsabilitate faţă de societate. Fiecare cetăţean belgian peste 18 ani are dreptul şi datoria de a vota, pentru că în ţară este o guvernare democratică de la oameni, pentru oameni şi prin oameni, pentru toţi oamenii.”

******** Data: 16/04/2013 9:22 AM #956

Corect!
Votul alb, exprimat de foștii absenteismului, aduși cu anasâna la urne va produce …. (hmmm!) MULTE SURPRIZE!
Unele chiar plăcute.
Referitor la categorie: votul poate fi menționat în text ca fiind „un drept și o îndatorire”.
Există deja precedentul: vezi Art. 55 – „Apărarea țării”

p.s. deci apărarea țării are semnificație constituțională bivalentă.
Păi, hai să continuăm cu citate :

„A patriot must always be ready to defend his country against his government.”
Paul Edward Abbey
========================================================================== 

******** Data: 16/04/2013 11:56 AM #967
 

FORMULAR STANDARD PENTRU PROPUNERI DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI

3. FORMULAREA unui NOU ARTICOL pentru viitorul text constituţional

Titlul II. Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale

Capitolul III Îndatoririle fundamentale

Secțiunea –

Articolul 57^1 (sau renumerotare) Participarea la procesul electoral

Vă rugăm introduceţi formularea articolului propus de Dvs.:

(1) Cetățenii de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, au obligația de a a-și exprima opțiunea electorală.
(2) Nu participă la vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție.
(3) Opțiunea electorală obligatorie poate fi exprimată sub forma:
a) votului PENTRU și votului ALB cu semnificația abținere – în cazul alegerilor ce propun candidați
b) votului PENTRU, votului CONTRA și votului ALB cu semnificația abținere, în cazul referendumului.
(4) modul de desfășurare a fiecărui tur de alegeri, cvorumul necesar validării scrutinului, modul de stabilire a rezultatului alegerilor precum și sancțiunile neîndeplinirii obligației electorale se stabilesc prin lege organică.

Vă rugăm să prezentaţi o justificare a propunerii făcute de Dvs.

Introducerea votului obligatoriu, prin transferarea acestei sintagme din categoria drepturilor în categoria îndatoririlor fundamentale, are multiple efecte pozitive prin eliminarea majorității disfuncționalităților apărute cu ocazia tururilor de alegeri desfășurate în ultimii 23 de ani.

Introducerea unui nou articol în Titlul II, Cap. III presupune eliminarea corespunzătoare din cuprinsul Titlul II, Cap. II a Art. 36 – „Dreptul de vot”

Vă rugăm să prezentaţi principalele obiective vizate de propunerea Dvs.

- în primul rând se conferă o notă de legitimitate fiecărui tip de alegere prin creșterea semnificativă a prezenței la vot;
- se creează condiții favorabile desfășurării tururilor de scrutin a căror validare este condiționată prin cvorum;
- se realizează importante economii bugetare prin eliminarea unor eventuale tururi II;
- se stabilește clar numărul REAL al cetățenilor înscriși în listele electorale;
- prin prezența la vot masivă se reduce drastic posibilitatea fraudării alegerilor.

Vă rugăm să indicaţi prevederi similare din constituţiile unor state membre ale Uniunii Europene sau ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică:

Prevederi similare se regăsesc, dacă nu în legea fundamentală, cel puțin în legislația din Belgia, Luxemburg, Franța sau Grecia.
De asemenea, alte țări precum Olanda, Spania, Austria, Italia au avut anterior un sistem electoral bazat pe obligativitate.
Cert este faptul că în toate aceste țări prezența la vot este în mod constant peste 80%. Chiar și în țările ce au renunțat la obligativitatea votului, obișnuința exercițiului electoral s-a perpetuat tradițional, asigurând o prezență la vot de peste 70%.

NUMELE ORGANIZAȚIEI ÎN NUMELE CĂREIA A FOST REDACTATĂ PROPUNEREA
Nu este cazul. Propunere individuală.

NUMELE AUTORILOR PROPUNERII
**** *******
 
EXISTĂ ALTE ORGANIZAȚII CARE SPRIJINĂ ACEASTĂ PROPUNERE? DACA DA, VA RUGĂM SĂ LE ENUMERAȚI.
Nu

========================================================================= 
 
Am accesat formularul online completându-l cu textul de mai sus.
Însă, din motive tehnice, alineatul (4) al propunerii nu încape în restricția de maximum 500 de caractere.
Apoi sunt curios dacă, propunerea venită din partea unei persoane fizice, este luată în considerare!
S-ar putea ca dreptul de liberă exprimare să fie condiționat de apartenența instituțională sau non-guvernamentală!

******** Data: 17/04/2013 7:03 AM #985

Da, stimate domn, votul obligatoriu să fie menționat în capitolul „Îndatoriri fundamentale”.
Am precizat clar -Titlul II. Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale
Capitolul III Îndatoririle fundamentale”.

Spre exemplificare iată care este forma Art 62 din Constituția Belgiei:
„Art. 62
La constitution des collèges électoraux est réglée par la loi.
Les élections se font par le système de représentation proportionnelle que la loi détermine.
Le vote est obligatoire et secret.
Il a lieu à la commune, sauf les exceptions à déterminer par la loi.”

Deci țara a cărei constituții a stat la baza uneia din cele mai moderne constituții a secolului XIX – Constituția României din 1866, precizează EXPRES și FĂRĂ ECHIVOC faptul că „Votul este OBLIGATORIU și secret”

Mai trebuie de precizat faptul că modelul belgian, alături de Constituția franceză, stau la baza actualei constituții românești.
De ce nu ar putea fi votul obligatoriu?
Care sunt impedimentele obiective?
Altele decât disconfortul față de ceea ce ce este nou, manifestat printr-un fragment liric – „Las-o, bă, că merge așa/ Ne-am obișnuit cu ea!”
==================

Referitor la sintagma Vot alb/ vot de blam trebuie să aduc precizări suplimentare.
Am coroborat propunerea votului obligatoriu cu cea a votului împotriva tuturor.
Am denumit această posibilitate electivă prin terminologia de vot alb sau vot de blam care NU ESTE ACELAȘI LUCRU cu votul alb din terminologia actualelor legi electorale.
Actualmente votul alb este buletinul care nu are aplicată nici o ștampilă.
În viitoarea lege electorală (sau Cod electoral – de ce nu?) , votul fără nici o ștampilă este NUL asemenea celui cu 2 sau mai multe ștampile. Punct.

Revenind la termenul propus – vot alb, sau vot de blam sau vot împotriva tuturor, acesta reprezintă opțiunea electorului care își exprimă direct neîncrederea față de candidații propuși sau față de tema plebiscitară propusă.
Este de la sine înțeles că opțiunea „votului alb = blam = împotriva tuturor” ESTE MATERIALIZATĂ PE BULETINUL DE VOT printr-o CĂSUȚĂ DISTINCTĂ.
Semnificația metodologică a acestor voturi urmează să fie detaliată în legea organică.
Printre efecte putând fi și repetarea turului CU ALȚI CANDIDAȚI. Cheltuielile ocazionate de repetarea turului urmând a fi suportate, în solidar, de toți candidații turului anterior, invalidat prin vot alb/ de blam/ împotriva tuturor.
Punct.
======================
 
Referitor la listele electorale – Da, durerile facerii sunt grele dar sunt răsplătite prin rezultate.
Ar fi timpul ca să se limpezească odată pentru totdeauna câți suntem purtători de cușmă. Câți pileatis are regatul lui Burebista și câți tarabostes îi reprezintă.

Problema românilor din diasporă sau aflați temporar în alte state își găsește soluția prin reglementarea în legea electorală a VOTULUI ELECTRONIC ȘI PRIN CORESPONDENȚĂ.
Sau resimțim o panică nedefinită față de modernitate? Atunci … „Las-o că merge așa!”
Punct.
======================
Ar fi culmea ca mita electorală să fie legiferată.
Oare ce ar spune mia de îngeri care acum 23 de ani, și-au pus viața zălog noii democrații despre faptul că „demnii” lor urmași sunt stimulați, în vederea participării la viața cetății, cu 10 crăițari imperios necesari achiziționării a 5 mici cu muștar + un pet cu bere cu gust puternic și amărui?

Săracii Martiri ai Revoluției se răsucesc involuntar în sepulture mai ceva ca palele rotorului de la elicopterul prezidențial!
Punkt.

 

Legarea de glie a parlamentarului

Încetarea de drept a mandatului parlamentarului în urma migrației politice

******** Data: 15/04/2013 1:02 PM #921

Topicul ar trebui să poarte titulatura „Legarea de glie a parlamentarului”

Art. 70 alin. (2)
„Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.”

să fie completat cu :
„în ORICARE situație în care parlamentarul nu mai beneficiază de sprijinul politic al formațiunii politice cu care a dobândit mandatul: demisie din partid, excludere, migrație politică sau retragerea sprijinului politic din partea formațiunii politice originare.”

******** Data: 17/04/2013 7:41 AM #986

FORMULAR STANDARD PENTRU PROPUNERI DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI

1. MODIFICAREA unui ARTICOL EXISTENT în actualul text constituţional

Vă rugăm să indicaţi coordonatele articolului din actualul text constituţional vizat:

Titlul III. Autoritățile publice
Capitolul I Parlamentul
Secțiunea a 2-a Statutul deputaților și senatorilor
Articolul 70 Mandatul deputaților și senatorilor – alin. (2)

Formularea din actualul text constituțional

(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

Formularea propusă de Dvs.:
(2) Calitatea de parlamentar încetează în următoarele cazuri:
a) la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales;
b) în caz de demisie din funcția de parlamentar
c) în urma condamnării parlamentarului la pedeapsa închisorii, cu executare sau cu suspendare, pronunțată prin hotărâre judecătorească definitivă;
d) în caz de incompatibilitate, constatată definitiv de instanța de judecată;
e) în situația în care parlamentarul dobândește cetățenia altui stat;
f) în situația în care nu-și poate exercita mandatul pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive;
g) în situația în care autoritățile competente constată că adjudecarea mandatului s-a făcut prin fraudă sau prin încălcarea legii electorale;
g) în toate situațiile în care parlamentarul pierde sprijinul politic al formațiunii politice în rândurile căreia și-a adjudecat mandatul: demisie din partid, excludere sau retragerea sprijinului politic;
h) în caz de deces.

Vă rugăm să prezentaţi o justificare a propunerii făcute de Dvs.

Istoria parlamentarismului postdecembrist abundă în episoade care au produs României, imense deservicii de imagine:
- cazuri de traseism politic având drept consecințe directe denaturarea rezultatului votului popular, modificarea unor majorități parlamentare și constituirea altor majorități ilegitime;
- cazuri de parlamentari corupți, arestați preventiv sau condamnați definitiv, cazuri care au știrbit, în proporție covârșitoare, încrederea electoratului față de forul legislativ al țării.

Vă rugăm să prezentaţi principalele obiective vizate de propunerea Dvs.

- stoparea migrației și a traseismului politic;
- conservarea rezultatului votului popular reflectat în structura politică a Parlamentului;
- conștientizarea parlamentarului față de responsabilitățile asumate prin adjudecarea mandatului;
- asanarea clasei politice reprezentative prin excluderea persoanelor corupte sau care s-au compromis prin fapte sancționate prin sentințe judecătorești definitive;
- limitarea conflictelor de interese și eliminarea incompatibilităților;

Vă rugăm să indicaţi prevederi similare din constituţiile unor state membre ale Uniunii Europene sau ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică:

În constituțiile statelor europene cu o îndelungată tradiție democratică asemenea prevederi sunt inutile.
Asemenea prevederi restrictive se impun de la sine doar în constituția unei democrații originale care încă își mai caută identitatea proprie.
În Constituția Franței, Titlul IV art. 25 face doar trimitere către legea organică de organizare a Camerei în ceea ce privește regimul neeligibilităților și al incompatibilităților.
Idem Constituția României din 1923, CAPITOLUL I, SECȚIUNEA I, Art. 66.

NUMELE ORGANIZAȚIEI ÎN NUMELE CĂREIA A FOST REDACTATĂ PROPUNEREA
Nu este cazul. Propunere individuală.
 

NUMELE AUTORILOR PROPUNERII
**** *******
 

EXISTĂ ALTE ORGANIZAȚII CARE SPRIJINĂ ACEASTĂ PROPUNERE? DACA DA, VA RUGĂM SĂ LE ENUMERAȚI.
Nu

Dizolvarea parlamentului

Dizolvarea parlamentului

******** Data: 15/04/2013 12:28 PM #913

În capitolul referitor la Parlament (actualul art. 89) să se precizeze EXPRES cazurile în care se dizolvă Parlamentul, precum și detalierea procedurală a fiecărei situații ( cine poate dizolva, termene, condiții, parcurs instituțional).

De exemplu, în cazul în care un referendum național, realizat în urma unei aprobări prealabile a Parlamentului, A FOST VALIDAT prin prezență și RESPINS prin rezultatul votului, AUTOMAT PARLAMENTUL ESTE DIZOLVAT în termen de … zile de la comunicarea rezultatelor referendumului.

Exemple de subiecte propuse referendumului național:
- suspendarea președintelui (ca să nu devină această procedură un act banal cotidian!)
- regionalizarea sau reorganizarea administrativă a teritoriului;
- adoptarea monedei europene;
- integrarea în structuri politice și militare internaționale (ce nu s-a făcut la integrarea NATO și UE);
- alte probleme de interes național: concesionarea și exploatarea resurselor minerale,
etc.

******** Data: 18/04/2013 9:37 AM #1040

FORMULAR STANDARD PENTRU PROPUNERI DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI

1. MODIFICAREA unui ARTICOL EXISTENT în actualul text constituţional

Vă rugăm să indicaţi coordonatele articolului din actualul text constituţional vizat:
Titlul III. Autoritățile publice
Capitolul II Președintele României
Secțiunea -
Articolul 89 Dizolvarea Parlamentului

Formularea din actualul text constituțional

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Formularea propusă de Dvs.:
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Parlamentul este dizolvat de drept în situația respingerii prin votul popular a referendumului național privind demiterea președintelui, propus și organizat în condițiile articolului 95.
Parlamentul se consideră a fi dizolvat din momentul confirmării de Curtea Constituțională a rezultatelor referendumului și publicarea acestora în Monitorul Oficial.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Vă rugăm să prezentaţi o justificare a propunerii făcute de Dvs.

Joaca irațională de-a demiterea Președintelui trebuie să înceteze iar această procedură democratică să-și recapete caracterul excepțional.
În al doilea rând, dizolvarea de drept a Parlamentului, în condițiile noului alineat propus, constituie o conexiune reversibilă logică (feed-back):
Dacă cetățenii interpelați plebiscitar s-a pronunțat împotriva hotărârii adoptate în forum, pe cale de consecință – „Senatul” discreditat nu mai reprezintă interesele „Urbei”.

Vă rugăm să prezentaţi principalele obiective vizate de propunerea Dvs.

- referendumul național pentru demiterea președintelui are ca scop soluționarea unui conflict ireconciliabil dintre cele două puteri. Semnificația rezultatului votului trebuie să conțină componenta punitivă aplicabilă AMBILOR actori ai procedurii. Pentru evitarea inducerii în derizoriu a acestei proceduri trebuie introdusă și sancțiunea adresată parlamentului.
- evitarea blocajului politic provocat artificial, având uriașe consecințe defavorabile în plan economic, social, politic și diplomatic.

Vă rugăm să indicaţi prevederi similare din constituţiile unor state membre ale Uniunii Europene sau ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică:

… „ca la noi, la nimenea”.
Pentru comparație referitor la procedurile prevăzute la art. 89 versus ineditul art. 95
Constituția Franței – Titlul II, Art. 12 respectiv Titlul IX, Art.68
Constituția Belgiei – Titlul III, Cap. I, Art. 46
Constituția Italiei – Partea a II-a, Titlul II, Art.88 și Art.90
Constituția Germaniei – Titlul V, Art.61

Necesitatea introducerii acestei prevederi poate fi sintetizată parafrazându-l pe Kogălniceanu:
„La oameni (ca) noi – legi noi.”
=================

Pentru conformitatea autenticității textului propunerii și a datei, se poate vedea pagian 293 a Raportului forumului Constituțional 2013 - varianta Cojocaru