La 23 de ani de la Marea Loviluție Socialistă din Decembrie,
epigonii feseniști emanați din FSN și FDSN, actualmente mimetizați în PieSieDie
și PieDieLie, au conștientizat evidența indubitabilă a maturizării prin
ultrascârbire a societății românești.
Constatând cu evidentă panică faptul că trei cincimi din
electorat nu „mai pune boticul” la aburelile neocomuniste, iar încă o cincime a
luat-o razna pe arătură, conștientizând faptul că această IMENSĂ forță populară
nu mai poate fi controlată prin „mijloacele specifice” axiomatic stipulate de
tătuca Ioasafat Djugașvili – „Cine nu-i cu noi e împotriva noastră” *, cei doi
„leaderi” de talie galactică au înțeles că singura modalitate de a mai perpetua
avantajele injuste ale oligarhiei cripto-peceriste este tocmai îndemnul
ultimativ al Împușcătoiului – „Alo, alo, tovarăși, așezați-vă liniștiți la
locurili voastre.”
Pe cale de consecință indubitabilă rezultă încheierea
respectivului acord de „cöiabitare”, acord care cuprinde un articol unic cu
următorul conținut:
„Bă victoraș, băi feseniștilor, lăsați draaqului ciuruiala
de partid că lumea începe să devină nervoasă și riscăm să fim fugăriți pe
coclaurile patriei de mulțimea înfuriată agitând în mâini niște pari lungi
croiți din esențe tari.
Hai, băi verișorilor feseniști, să facem pace, ca să mai
ciuruim populimea încă vreo 4 cincinale! Ziceți băi, batem palma? Hă, hă, hă!
Un fleac!”
------
* Într-o altă „scriere celebră” redactată de un alt scelerat
contemporan cu Iosif Vissarionovici, referința la tactica social-democrației
era enunțată într-o formă asemănătoare: „Cine nu-i tovarăș cu noi, să-i rupem
capul!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu