Adicătelea pe saitul scorMonitorului deschidem o rubrică nouă, calchiată după emisiunea regretatului profesor Pruteanu, rubrică destinată semianalfabeților funcționali din Rottacenum, menită ridicării nivelului de cunoaștere și utilizare a limbii române până la standardul minimal prevăzut de Legea 303/2004, art. 14, alin. (2), lit. d)
Tema propusă azi este diferența interpretativă, semantică (și semiotică!) dintre prepoziția „în”, respectiv locuțiunea prepozițională „în fața”.
Se cere domnilor magistrați din Rottacenum, Licențiați de Ziua a Șaptea la Sfredelu Haret, Mikail Co.Gălniceanu, Româno-Americană, Româno-Keniană, Româno-Ugandeză, Hyperion, Goldiș, Creștină, Mulsumană, Protestantă, Dunărea din Aval et ejusdem farinae:
argumentați semnificația celor 2 construcții lexicale în strânsă legătură cu prevederile art. 278 Cod penal
„Încălcarea solemnităţii şedinţei
Întrebuinţarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene, de natură să perturbe activitatea instanţei, de către o persoană care participă sau asistă la o procedură care se desfăşoară ÎN FAȚA instanţei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.”
Adicătelea, fostul 272 vechiul Cod penal nemaiexistând, ce înseamnă ÎN FAȚA INSTANȚEI, în opinia (nesemnificativă) a semianalfabeților funcțional, asistați social prin amploaierea în Ministerul Public și Ministerul Justiției.
Se pune că-i „Încălcarea solemnității ședinței” și utilizarea de expresii metaforice mai… suculente în curpinsul actelor procesuale efectuate ÎN SCRIS, sau trebuie ca făptuitorul să fie ÎN FAȚA INSTANȚEI, ÎN SALă, ÎN ȘEDINȚĂ SOLEMNĂ, ședință a cărei poliție și disciplină este strict reglementată procedural.
Cum vine treaba asta cu „în fața”?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu