Webinar – forma superlativă de introducere în cur a degețelului prețiozității lingvistice *

Citesc din ce în ce mai mult, în ultima perioadă, despre tot felul de guguștiuci care cică au organizat ei un „webinar”.

ORIBIL! DEZGUSTĂTOR!

Scârboasă forțare a celor mai elementare reguli de formare a noilor cuvinte.

Această monstruozitate lexicală, inventată din puțul gândirii, din start are o sonoritate peiorativă, asonanța finală parcă aducând aminte de căcănar sau poponar.

 

Însă, oricât de flexibilă ar fi generozitatea față de introducerea a noi cuvinte în limba română, o asemenea căcănărie nu are nici o șansă să capete toleranță.

Ce anume ar vrea să însemne acest „webinar”? Păi, pare-se că „un seminar organizat (transmis) online”.
Las-o, frate, în sânge că măcăne a sclifoseală bombastică.

Zi-i, în pula mea, „seminar online”, „dezbatere virtuală”, „video conferință” sau, dacă tot vrei să arăți că ești un boșorogel / cotoroanță din „Generația X” dar care-ți reșapezi zilnic setea de nou adăpându-te la fântâna intelectualității de tip „onlinepedia”, ai putea să-i spui „webcast”.

Ultima formulă conținând două particule de compunere oarecum similare: web + cast;  ambele provin din limba engleză și ambele descriu, în plenitudine, caracteristicile evenimentului creat: o întâlnire virtuală, a unor guralivi plictisiți de viață și de ei înșiși, care, în loc să-și dea shut-down sau restart propriei existențe, se adună ei într-un loc cu expunere biunivocă a transmiterii informației, loc în care discută vorbe ca mai apoi, la următorul ”webinar”, să aibă de vorbi discuții.

 

Dar să asociezi cu forcepsul o particulă din xenismul World Wide Web ** cu un „sufix” retezat cu bărdița din românescul „seminar” (cu etimologie latină „seminarium”) înseamnă să-ți exacerbezi, până dincolo de limitele rușinii elementare, dorințele acerbe de spoire a coclelii aramei intelectuale, „pă persoană fizică”.
Căci utilizatorii acestei oribilități lexicale sunt, preponderent, cei menționați anterior: moșneguți și milfe, pițiponci andropauzați și pițipoance menopauzate care-și afirmă astfel strânsele legături cu contemporaneitatea, transferându-și astfel, sie înșiși, o notă de prospețime refurbished, de intelectualitate reșapată „task scheduled style”.

 

Căci doar superficialitate intelectuală poate fi considerat „neologismul” nu numai aspect lingvistic sau etimologic, ci și sub aspect tehnic: a confunda „Web”-ul cu „Internetul” și facilitățile lui comunicaționale, a confunda sistemul „plasei” alcătuită din site-uri, documente, date, informații cu „castingul” sau „streamingul” acestor informații, înseamnă să-ți pui singur pe frunte, eticheta insultătoare „sunt decrepit dar mă tratez”. Prin tratament înțelegându-se această penibilă competiție a celor din Generația X într-un informal și nesolicitat concurs de cuvinte scornite.

Un fel de versiune modernă a emisiunii „Decrețeii spun lucruri trăsnite iar Millennials și Zoomers râd de se pișă pe ei!”

-----

 * dacă vrei să-ți bagi în cur 2 sau mai multe degete, atunci o pui de-un... webinar live.

Deja ai 2 degete în cur.

Dacă mai aduci 2 speakeri, ai în total 4 degete introbăgate în cur.

Dacă scrii Speakeri cu majusculă, FELICITĂRI!

AI REUȘIT PERFORMANȚA DE A-ȚI BĂGA TOATĂ PALMA ÎN CUR!

**  nota: ”World Wide Web” - „an information system on the internet which allows documents to be connected to other documents by hypertext links, enabling the user to search for information by moving from one document to another.”

----- 

addendum: abia aștept momentul de maximă hlizeală când vreo instanță o să organizeze vreun webinar procedural cu un inculpat aflat pe o plajă în Hawaii, cu ochelarii de soare pe nas, paharul de Margarita în mână și scărpinându-se la coaie răstimp cât vorbește cu „onorata instanță”!