Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

joi, 18 ianuarie 2018

WHO & WHY?




Țiganii din Wallachia au fost sloboziți din robie abia în 1856 iar cei din Moldova cu un an înainte – 1855.
Statutul lor, anterior dezrobirii, era unul lipsit de personalitate juridică, ei putând fi vânduți după bunul plac al stăpânului, puteau fi puși zălog; nu puteau depune mărturie în tribunal, depoziția lor neavând valoare juridică și nici un fel de putere probatoare.
Nu în ultimul rând, pentru faptele țiganului rob răspundea stăpânul robului.
Așadar cam acesta era statutul social al robului țâgan.
După dezrobire, li s-au dat „bilete de slobozenie” și s-au stabilit în așezări umane nou-întemeiate, denumite „Slobozii”.

Apăi, dacă înainte de slobozire, acesta era regimul juridic al țâganilor, CINE GRIJANIA MAMII LUI DE NETOT a permis ca astăzi țiganii SĂ FIE PROCURORI, SĂ FIE JUDECĂTORI, să întocmească acte procedurale și procesuale, să interpreteze, să aplice legea, să caute adevărul rumânilor și să-i pedepsească pe aceiași rumâni?

Dacă înainte nici măcar NU PUTEAU DEPUNE MĂRTURIE ÎN INSTANȚELE VREMII, azi cine le dă voie la Bucșe et ejusdem farinae ( alte asemenea spurcăciuni țigănești [1]), SĂ ÎNDEPLINEASCĂ ATRIBUTE ALE  ACTULUI DE ÎNFĂPTUIRE A JUSTIȚIEI?

Cine a permis asemenea blasfemie, uitând că paradigma invariabilă a țiganului învestit cu autoritate este aceea de a o fute pe mă-sa și de a-l spânzura pe tac-su.

Cine a dat voie, mă, la acești sloboziți proveniți din „slobozii” să se aburce în jilțurile boierești ale divanurilor și să înceapă să împartă dreptatea și osânda?

„Cum nu vii tu, Antonescu - Mareșale, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarți în două cete: țigani de ogor * și țigani de casă **…”


=========
* procuror
** judecătoreasă


[1] Cum ar fi, de exemplu, Viorel – o canalie pripășită dintr-o Slobozie wallachă și care, la Rădăuți ajungând mare Stăpân de robi judiciari sloboziți, nici măcar nu înțelege că are OBLIGAȚIA de a-și asuma răspunderea pentru faptele sloboziților din stăpânirea lui.

marți, 16 ianuarie 2018

O inedită cerere de recuzare a unui procuror de ședință din data de 19 sept. 2016 (recuperare)

Citesc pe Lumea Justiției că fostul deputat Cristian Rizea a depus o cerere de recuzare a unui judecător, fundamentată pe participarea respectivului judecător la acțiunile cripto-greviste din 19 – 20 dec. 2017.


Asta-i fumată, breee!


Io* am brevetat-o încă din vara-toamna lui 2016, când am scos lista procurorilor semnatari ai unui memoriu în favoarea acordării ȘI judecătorilor a creșterii salariale de 18%.

În 19 sept. 2016, prin declarare și depunere în ȘEDINȚĂ PUBLICĂ A INSTANȚEI DE FOND, ÎNMÂNATĂ JUDELUI FONDULUI,  am „executat-o electric” cu o cerere de recuzare pe ilașcu andreea-iuliana - procuror de ședință la fondul dosarului 8856/314/2015. Cerea mi s-o respins și... chicochiu cătălin prim-procuror cu zapiscă (interimar) la PJ Sv. a dispus… prin ordonanță o amendă de 2.000 de lei pentru… abuz de drept (lit. n) a art. 283 C.p.p)


Știind că procurorul nu-și poate permite să dispună ordonanțe în dosare aflate pe pupitrul judelui, am făcut cerere de anulare, acțiune care mi s-o admis – ds. 8471/314/2016.

Amu’gafa găgăuțului de procuror am atacat-o cu plângere penală la PCA Sv. - ds. 10/P/2016, care o urmat întreg parcursul ticăloșiei mușamalizatoare pe art. 339 și 340 C.p.p. ds. 350/39/2017. 

Mai mult, l-am reclamat pe  găgăuță-amendagiul de la PJ Suceava la Procurorul general al PÎCCJ. Plângere redirecționată la Inspecția Judiciară și clasată. Însă de data asta mamnervat ș-am contestat rezoluția IJ la CAB, Săcția VIII contencios. Amu aștept soluționarea din data de 1 feb. 2018. /// 

Trecând peste amănuntele tehnice ale respectivei cereri de recuzare, interesant este faptul că, citind acum despre cererea de recuzare formulată de Cristian Rizea, rezultă o concluzie interesantă: CU CÂT PARTICIPĂ MAGISTRAȚII LA CÂT MAI MULTE ACȚIUNI CRIPTO-SINDICALE – MEMORII, CRIPTO-GREVE, MANIFESTAȚII DE PROTEST, CU ATÂT SE ÎNMULȚESC MOTIVELE FUNCȚIE DE CARE POATE FI INTERPRETAT art. 64, lit f) din Codul de procedură penală.

Eu am cerut recuzarea pentru participarea procurorului de ședință la semnarea unui memoriu ce urmărea obținerea de foloase materiale de către judecători, deci am considerat că respectivul procuror a încercat să-și asigure un avantaj procedural injust în ședințele de judecată. Acum din lectura cererii lui Rizea, rezultă că nici manifestarea hashtagiană de magistrat cu epoleți nu dă bine la îndeplinirea valorilor enunțate în Principiile de la Bangalore, în special cei trei „I” -  independență, imparțialitate, integritate. Așa se întâmplă atunci când magiștrii țării, în loc să interpreteze și să aplice legea, se apucă să bată cuie de draniță pe cupola Catedralei Mântuirii Neamului.




Textul cererii de recuzare:


Dosar penal nr. 8856/314/2015
Moto:
„Asa este jocul.
Îl joci în doi, în trei,
Îl joci în câte câți vrei.
Arde-l-ar focul.”
Tudor Arghezi – „De-a v-ați ascuns…”

Domnului / Doamnei prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava
Domnule / Doamnă președinte,

          subsemnatul xxxxxxxx, domiciliat în comuna xxxxxxxx, nr. xxx, județul xxxxxxx, cod xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, având „calitatea” de cel mai înfiorător și cumplit cyberinculpat din tot sud-estul Europei, în baza art. 67 și 70, raportate la art. 65 și 64, lit. f) din Codul de procedură penală, formulez

CERERE DE RECUZARE

a procurorului de ședință Ilașcu Andreea de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.

Motivele cererii
În fapt,
             Procurorul Ilașcu Andreea este semnatarul de la numărul curent 354 al unui  demers de natură pseudo-sindicală, inițiat de procurori la sfârșitul lunii august 2016, intitulat „Scrisoare deschisă cu privire la aplicarea unitară a OUG nr. 20/2016 în sistemul de justiție”.

          Semnarea unei acțiuni care, în subsidiar, întrunește toate elementele specifice unei acțiuni sindicale constituie încălcarea prevederilor art. 4 din Legea dialogului social nr. 62/2011.
„Art. 4 Persoanele care dețin funcții de demnitate publică conform legii, magistrații, personalul militar din Ministerul Apărării Naționale,  […] nu pot constitui și/sau adera la o organizație sindicală.

          Așadar la data semnării respectivei scrisori deschise, Procurorul general al României semnase deja Ordinul prin care „magistraților” din Ministerul Public li se acorda o creștere salarială de 18%.
„Totodată ne exprimăm solidaritatea față de colegii judecători și îi asigurăm de sprijinul nostru în demersurile pe care doresc să le întreprindă.”

          Această luare de poziție cripto-sindicală, a 528 de semnatari din Ministerul Public, camuflată înapoia unei ipocrite valorizări a termenului de solidaritate, nu reprezintă altceva decât forma empirică de manifestare a unei acțiuni sindicale, acțiune echivalentă fazei premergătoare oricărui conflict de muncă, astfel cum este această sintagmă definită în temeiul legii.

          Care sunt repercusiunile acestei stări faptice asupra bunei desfășurări a procesului penal și a soluționării speței 8856/314/2015, consecințe pe care le invoc drept argumente faptice ale prezentei cereri de recuzare:

          I. Este arhicunoscută una dintre cele mai elementare atribute ale unui magistrat – INDEPENDENȚA - valoare fundamentală enunțată în Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară. Citez valoarea 1, principiul 1:
„Independenţa justiţiei este premisa statului de drept şi o garanţie  fundamentală  a  procesului  echitabil.  În  consecinţă,  judecătorul  va  apăra  şi  va  servi  ca  exemplu  de  independenţă  a  justiţiei, atât sub aspect individual, cât şi sub aspect instituţional.”

Aplicarea 1.4 a acestui principiu:
„1.4 În exercitarea atribuţiilor sale judiciare, judecătorul trebuie să fie independent faţă de colegii săi magistraţi în legătură cu deciziile sale, pe care el este obligat să le ia independent.”

          Așadar, în lumina acestei valori fundamentale ce definește conduita judiciară, stau și mă întreb ce anume reprezintă „gașca” celor 528 de procurori care, cu sacii în căruță la acea dată (temporar! Hallelujah!), s-au apucat ei să se adune, nu ca să aibă de unde se împrăștia, ci să țipe, cu voci stridente și enervante, ca de mezosoprane sodomizate cu stâlpul de telegraf, sau ca pirandele de la Gulia pe holurile Spitalului Județean, precum că ei sunt „solidari” cu judecătorii și că ei protestează ca să li se mai dea și judecătorilor încă o basculantă de parale?
Ce anume reprezintă această MÂRLĂNIE decât expresia elocventă a unei tentative scârboase a respectivilor procurori de a-și asigura un avantaj procedural necuvenit și de a-și asigura o poziție dominantă în procese penale viitoare, poziție care încalcă flagrant principiul egalității armelor în procesul penal și afectează irevocabil dreptul la un proces echitabil, precizat la art. 6 para 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

          Astfel încât, în urma acestei acțiuni cripto-sindicale, efectuate de procurorul Ilașcu Andreea, consider că și-a asigurat o poziție dominantă în cadrul procesului penal ce mă privește nemijlocit, prin asigurarea unei „poziții favorizate” de „fată bună” din Ministerul Public, care a protestat în favoarea acordării unor drepturi de natură salarială colegilor judecători, în subsidiar, acordarea unei creșteri salariale inclusiv colegei Zăgan Anca-Alioara.
          Ce garanție de imparțialitate mai poate avea inculpatul într-un procesul penal atunci când „parteneriatul ticăloșiei judecător-procuror”, enunțat de Livia Stanciu-Button, își dovedește cu prisosință reflexivitatea și sub forma parteneriatului mercantil – „procuror-judecător” ?
Pentru acest motiv, în baza art. 64, lit. f), enunț această suspiciune rezonabilă în ceea ce privește afectarea imparțialității procurorului Ilașcu Andreea.

II. Un alt aspect prin care îmi fundamentez suspiciunea rezonabilă a afectării imparțialității procurorului constă într-o reeditare la scară microscopică a motivului contestației în anulare, promovată de Livia Stanciu-Button în dosarul având-o subiect pe  Mariana Rarinca. La acea dată, instanța a reținut ca TEMEINIC motiv al contestației în anulare faptul că „judecătoarea Livia Stanciu-Button și judecătoarea Risantea Găgescu au avut un schimb de replici la un interviu din  anul o mienouăsutetoamna, imediat după Răscoala Maccabeilor, iar la acel interviu judecătoarea Risantea era machiată cu mascara L’Oreal, în loc să fie mâzgâlită cu Maybelline, astfel cum este stipulat expres în Hot. CSM 1375 – Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

          În mod ANALOG contestației în anulare, consider că situarea procurorului Ilașcu Andreea în lista semnatarilor „Scrisorii deschise a procurorilor în favoarea obținerii unui avantaj material de către judecători” este de natură să-mi afecteze dreptul la un proces echitabil atâta timp în subsolul articolelor din presa virtuală, ce prezentau protestul procurorilor, eu am activat cu deosebit sârg și izbândă, timp de mai bine de 2 săptămâni, în creionarea unui bulgăre informațional mititel care, rostogolit din vârful muntelui persuasiunii pe panta mediatică, să producă acea avalanșă, acea uriașă acumulare cantitativă de indignare civică, de oprobriu public, de ultragiere a opiniei publice, în urma cărora creșterea salarială de 18% a magistraților a rămas doar o scârboasă amintire. Căci da, „plaivazul meu cal 0,338 Lapua Magnum, de o precizie și o eficiență chirurgicală” a stat la baza declanșării acelui uriaș val de indignare și mânie a cetățenilor țării, dobânditori de salarii minime pe economie de 1.200 de lei, sau de pensii medii de 890 de lei și care, în urma tupeului exacerbat și nerușinării apoteotice manifestate de „magistrați”, au concluzionat că singurul atribut valid ce poate fi asociat castei magistraților este cel de „SCÂRBOS”.
          În atare dezvăluiri faptice, cu procurorul Ilașcu protestând NELEGAL ca să li se dea încă o căruță de bani la judecători, și cu inculpatul din dosarul prezent comentând în subsolul majorității articolelor că este echitabil și proporțional ca importanța socială, cantitatea și calitatea muncii castei magistraților (ce se mai bucură de doar 35% cotă de încredere) să fie răsplătite cu FIX O PWLĂ, (avantaj doamnele și domnișoarele ce se pot scoborî din pat pe ambele laturi ale acestuia, fără nici un fel de opreliște!), se întrunește suspiciunea rezonabilă intabulată de Livia-Stanciu-Button?
Așadar:
          În dosarul Stanciu-Rarinca s-a reținut ca temeinic motiv de anulare faptul că imparțialitatea judecătoarei Risantea putea fi afectată de un schimb de replici ocazionat de un eveniment neprocedural.
          În speța de față se poate considera drept suspiciune rezonabilă a afectării imparțialității faptul că eu am comentat antinomic poziției procurorilor, exact la articolele referitoare la protestul procurorilor în favoarea lucrativă a judecătorilor, protest semnat inclusiv de Ilașcu Andreea?

          Solicit să fie admisă prezenta cerere de recuzare astfel cum a fost formulată și motivată iar în speță să fie desemnat un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, NESEMNATAR AL „SCRISORII DESCHISE”.


În drept,
              îmi întemeiez cererea pe:
- art. 64, 65, 67 și 70 din Codul de procedură Penală;
- art. 4 din Legea 62/2011 a dialogului social;
- art. 6, paragraful (1) din Convenție Europeană a Drepturilor Omului, reiterat în art. 21, alin. (2) din Constituția României;
- Valoarea 1 – „Independența” din Principiile de la Bangalore referitoare la codul de conduită judiciară.

…………………………….                                 ……………………………….
                                                                          

Epilog:
„Iar a tăcea și lașii știu!
Toți morții tac! Dar cine-i viu
Să râdă! Bunii râd și cad!
Să râdem, dar, viteaz răsad,
Să fie-un hohotit si-un chiu
Din ceruri pana-n iad!



luni, 15 ianuarie 2018

diLema zilei

Oare n-ar fi bine de ecranizat un sequel după „Polițist, adjectiv.” 2009? 
Iar luăm Palme d'Or la Cannes!

===================================================================

În aria de jurisdicţie a Inspectoratului Judeţean de Pedofilie Suceava NU MAI SUNT DOSARE CU A.N.
Toate faptele și „le-a luat asupră-și” ET.
Știi povestea cu „ET go home.”
Înainte de a pleca, și-a recunoscut toate AN-urile din dulapurile și fișetele pedofililor suceveni.

Așa că acum melițenii, când nu-s pitulați cu emceveul în boschete ca să producă o șpagă neimpozabilă, când nu sunt în crâșme la rupt butoanele păcănelelor și introdus aer în butîlci, când nu sunt prin scările blocurilor la pișcat de fund fetițe under 9, sau nu sunt pe ulițele patriei să omoare lumea cu Bridgestonele, urmează exemplul autodidact al porkului kaghebist de la Secția 13 de Pedofilie Politică de la Bălcăuți: în timpul programului stă pe net cu laptopul personal, ADUS DE ACASĂ ŞI INTRODUS ÎNTR-O ZONĂ DE SECURITATE, și se dedulcește cu o serie de itemi cu specific polițienesc:

- Cine mama draaqului a scris „Scrisoarea III”;
- De unde a luat Bacovia „Plumbul” pe care l-a vândut la un centru de colectare a neferoaselor;
- Cine a furat miile de cărămizi din Imperia Online
- Unde au dispărut câteva găleți de zaharicale din Candy Crush Saga
- Ce anume vorbe de hulă și ocară mai zice Tazmanian DeMoon la adresa mistreților vitruvieni din M.I.
- Unde se duc norii când se duc;
- Unde sunt zăpezile de altădată
et caetera, et caetera

marți, 2 ianuarie 2018

Portretul robot al Androidului sau Cyborgului Judiciar, venit la închiabureală în Țara Fagilor:



În general, Bukowina constituie un fel de Eldorado, un Tărâm al Făgăduinței înspre care amușină întru închiabureală tot felul se sărăntoci și țigani de prin Botoșani, Iași sau Vaslui, calici cu foamea-n glandă înscrisă definitiv în genom și care sosesc în Bukowina în șlapi, cu izmenele căcate-n dos, având drept agoniseală a bejeniei o boccea atârnată pe umăr în care și-au încărcat agoniseala vieții lor de calici: o chimeșă, 2 perechi de colțuni rupți în călcâie, o bucată de mămăligă rece și amară, 2 cepe furate de pe straturile gospodarilor riverani drumului bejeniei și un boț de brânză scoaptă, cu care i-or fi milostivit alți creștini samariteni, impresionați de năcazul urgiei destinului lor de sărăntoci sadea.
=============
[în imagine un auditor de justiție ( = prostovan agramat de la INM), tuciuriu nativ, care se îndreaptă spre Bukowina în vederea efectuării stagiaturii.
O maimuță urlătoare de bombardament judiciar care și-a luat cu ea și rația de banane pentru o săptămână de subzistență]

duminică, 31 decembrie 2017

Commonwealth-ul mioritic sau Comunitatea Statelor Mâțâțăle și Țâflișe

Mă grăbesc repidi-repijor, înainte de a întra în anul centenarului „Marii Uniri'', să enunţ Prophecya de sfârșit de an:

În cel mult 10 ani de la sărbătorirea Centenarului „Marii Uniri”,

raiaua mormonilor americani denumită Rroemenica Absurdistană, Neo-Securistă, Bananieră, Deli-ormăneană și Tele-olteană VA DISPĂREA CA ENTITATE STATALĂ DE PE HARTA EUROPEI,

locul ei fiind luată de

Republica Putinistă Moldova

Republika Procurorilor TâNpiți și Scelerați - Vallachia-Tribalia

și

Comunitatea Statelor Mâțâțăle și Țâflișe.

AM ZÂS!

în partea de vest a liniei roșii de demarcație - Comunitatea Statelor Mâțâțăle și Țâflișe - Commonwealth Mioritic


În definitiv, ideea nu e chiar atât de năstrușnică, atâta timp cât se înscrie EXACT pe ceea ce se numește a fi Harta Românească a Ardealului și Bucovinei, a colonelului Teodorescu Constantin, realizată în anul 1915.

=====

Expunere de motive:

Comunitatea Statelor Mâțâțăle și Țâflișe vra să-nsemne toate provinciile Rrumânești care, sătule de împilarea miticilor dâmbovițeni, deli-ormăneni și tele-olteni, s-au hotărât să se separe de la Șandramaua asta de Țară denumită Absurdistanul Rromânesc, oribilă și grotească caricatură a ceea ce a visat acum 28 generația mea și pentru care 1.165 de frumoși inocenți au fost cernuți în pulbere de stele.

Comunitatea Statelor Mâțâțăle și Țâflișe o să fie organizată pe sistemul unui Commonwealth, adicătelea o confederație de stat micuțe dar Mândre în ceea ce reprezintă specificitatea lor.
În Comunitatea Statelor Mâțâțăle și Țâflișe, (acronim CSMȚ) vor intra următoarele provincii rumânești, care or să se rupă definitiv de ticăloșia și nelegiuirea din Statul Securist Valah – Raiaua și Colonia Penitenciară Rromânica:

1. Regatul Transilvan Unit al Clujului și al celor Șapte Scaune Săsești
2. Bukowina (protectoratul Bukowinei, Buchenland)
3. Țara Maramureșului (sau Maramureș, Marmaros, cu rang de Voievodat)
4. Crișana (cu rang de Cnezat)
5. Banat (cu rang de Regat)
6. Cele Șapte Scaune Secuiești ( sau Ținutul Secuiesc, Székelyföld,  Szeklerland)

Așadar, Șandramaua asta creată de străbunii noștri la 1918, voită de noi la 1989 a deveni  un „stat democratic”, dar ajunsă o răpănoasă Raia americănească, o infectă colonie penitenciară, un areal bananier de desfacere a tuturor rebuturilor și mizeriilor corporatiste și o groapă de gunoi pentru revărsarea tuturor toxinelor westice, o să se spargă în fărâmițe statale, fiștecare fărâmiță luându-și soarta în propriile mânuțe:

Moldova Cis-Pruteană [1] o să se rupă de la Rromânica dodoloață, o să se unească cu Moldova Trans-Pruteană și o să formeze o Republică Sovietică Putinistă, taman așa cum jinduiește să facă igor dodon - săgeata lui Putin: „Moldova Mare în vechile hotare” (da’ ce nu zâce dodon e că vechile astea hotare să facă parte din CSI-ul Czarului Putin I cel Groaznik).

Bun ș-așa, dă-o draaqului de Moldovă, că și așa a ajuns de râsul întregii țări, fiind cea mai săracă și cea mai subdezvoltată regiune. Și cum mai rău de atâta nu se poate, n-ai văzut ca în CSI s-o ducă mai bine decât sub împilarea miticilor dâmbovițeni?

Dar, cum în politica globală nu există favoruri, o să se întâmple o serie de fenomene secesioniste de mai mică amploare.
Primul o să fie dat de Bukowina, adicătelea mai bine zis Partea de Jos a Țării de Sus a Bunicului Ștefan!
În vremea Lui, Moldova era vestită prin răzeșii și bourii moldoveni.
De atunci și până acum bourii au dispărut, în locul lor rămânând doar niște... boi.
Urmașii răzeșilor mai sunt doar în zona cetății de Scaun a Sucevei, adicătelea cum ar veni în Țara de Sus, sau Țara Fagilor, sau Bukowina, cum i-o zâs ostriecii la 1774 când o luat cu japca bucata asta de Moldovă și o făcut-o Ducat imperial.
În fine, nu contează prea mult Hystoria incrementă și decrementă a Moldovei, esențial este că Răzeșii bukowineni nu se pot amesteca cu Boii moldoveni, așa că Bukowina o să se lepede de Moldova putinistă (Pașol na turbinka, Moldova!)

Însă, la schimb [2] pentru cele 7 județe ale Moldovei Cis-Prutene, noi, bukowinenii, o să mergem cu jalba în proțap la Czar Putin ca să deie el un ucaz cătră ucraineni (ceva similar ucazului privind anexarea Krîmului), ca aceștia din urmă să fie siliți cu kalașnikovul împuns între coaste ca să ne deie napoi cele 6 bezirkuri luate cu anasâna:
-         Bezirk Sastavna
-         Bezirk Kotzman
-         Bezirk Czernowitz
-         Bezirk Waschkoutz
-         Bezirk Wiznitz
-         Bezirk Storojinetz

Aiestea bezirkuri („județe”), dimpreună cu cele 5 de la noi, care se rup de Moldova Putinistă
-         Bezirk Radautz,
-         Bezirk Sereth,
-         Bezirk Suczawa
-         Bezirk Gurahumora
-         Bezirk Kimpolung

… or să formeze Bukowina Mâțâțâcă – prima provincie Rrumânească ce o să se rupă de la Absurdistanul Vallach și o să-și declare independența, sub forma unui regat – protectorat, care mai apoi, peste oleacă de vreme, o să intre în componența Commonwealth-ului Mioritic al Prințului Charles – The King of  Transylvanian United Kingdom of Cluj and Siebenbürgen.

Booon!
Da’ noi, bukowinenii, n-o să mergem sânguri la Czarul Putin, că drumul până la Krasnaia Ploșciadi e lung și plicticos iar poteca forfotește de tâlhari muscălești care cer „dreptul de trecere” constând în niscai grivne sau ruble.
Prin… esemes-uri și i-meiluri meșteșugite, o să dăm șfară în Țara Maramureșului la verișorii noștri de sânge – că doară din Maramureș s-o scoborât tătânii noștri Dragoș și Bogdan, care or descălecat și i-o dat comandă de aport cățelei Molda taman în mijlocul râului învolburat!
Așa că nu se cade să nu mergem dimpreună cu pâra la Czarul Putin, mai ales că „speța” lor are aceeași entitate statală cu calitate procesuală pasivă: cum noi cerem cele 7 bezirkuri de la ucraineți, tot așa și verișorii noștri maramureșăni o să ceară napoi Maramureșul de Nord, din Subcarpatia ucrainească, adicătelea raioanele Hust, Rahău și Teceu.

Inga așa s-o rezolvat și maramureșănii de-o reîntregire a Țării lor istorice, motiv pentru care, ei o să fie a doua provincie Rrumânească ce o să-și declare secesiunea „de jure” față de Jamahiria Absurdistană Rromânica – stat național și unitar, creat la 1 Dec. 918.
Pân la urma urmei ori „de facto”, ori „de jure” e cam același scofală, atâta timp cât starea de izolare regională a Maramureșului a avut drept consecință fericită – păstrarea și conservarea specificului inconfundabil al acestei zone.
Deci, cu zapisul primit de la Czarul Putin, maramureșănii o să-și declare și ei independența, o să se organizeze sub forma statală a unui voievodat denumit „Țara Maramureșului” și, după ce Prins Ciarls o să fie uns King în Regatul Transylvan Unit al Clujului și al Celor Șapte Scaune Săsești, or să adere la confederația statală denumită CSMȚ - Commonwealth mioritic.

Odată finalizate cu succes, aceste mișcări secesioniste [3] vor declanșa reacția în lanț și a altor regiuni istorice ale Rromânistanului național și unitar. Evident că se face grăire despre zona denumită generic Transylvania, acel areal al cărui nedisimulat siktir față de mizeriile balcanice din Rromânica dâmbovițeană, a fost sintetizat acum ceva ani prin celebrul manifest – „M-AM SĂTURAT DE ROMÂNIA!”.
Indifernet de etnie, începând de la Țara Bârsei și până la Țara Zarandului, de la Țara Năsăudului până la Țara Hațegului, de la Țara Făgărașului, Pământul Crăiesc și Ținutul secuiesc până la Țara Moților, cu toții vor conștientiza nesperatele oportunități de emancipare teritorială deschise de megieșii bukowineni și maramureșeni.
Însă, fenomenul secesionist al arealului transylvan, tocmai prin situarea lui în interiorul arcului carpatic, nu va mai fi determinat de pohtele Czarului Putin de la Kremlia, ci va sta sub semnul acțiunii prințului moștenitor al coroanei britanice – Prințul Charles – Prinț de Wales, Conte de Chester și Duce de Viscri.

Esplicații:
Așa cum este bineștiut, Elisabeta a II-a - milostiva regină a Regatului Unit este cam… baborniță. Adicătelea, la 91 de ani, este foarte probabil faptul că, în viitorul apropiat, va da colțul! Obviously!
Deși în ordinea succesiunii la tronul britanic, Prințul Charles este în pole-position, tare am impresia că milostiva Elisabeta a aranjat deja apele succesiunii regale, pe Prins Ciarls l-a cam sărit rândul de la încoronare iar viitorul King al Regatului Unit va fi nepoțălul William – Duce de Cambridge (dimpreună cu ravisanta-i colegă din rubricile certificatului de căsătorie - Prințesa Catinca – Ducesă de Cambridge).
În atare condiții, devine aproape truism afirmația că „nu se poate ca un cap încoronat ca Prințul Charles să remâie fără coledzi, pardon, fără regat”.
Nu-i nimică, las că se face rost de-un regat, fără să fie nevoit să dea la barter un cal. [4] Și unde altundeva să fie regatul Prințului Charles decât în … Wild Carpathia?
Că doară nu de pruost și-a tras Prins Ciarls câte o căsuță drăguță pe la Breb, pe la Viscri sau pe Valea Zălanului! Strategie vizionară, neicusorule!
Așadar, odată stârnit interesul transylvănenilor față de disponibilitatea dinastică a Prințului Charles, lucrurile sunt ca și făcute. (well done)

Revenind la contextul politic din Ardealul celor „sătui de Rromânia”, evident că aceștia își vor manifesta opțiunea prin declararea independenței statale a Transilvaniei și transformarea ei după un model asemănător celui britanic (ca să-i fie la îndemână și să nu-i vină greu viitorului Rege Charles).
Adicătelea, după modelul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland), în Transylvania o să se nască Regatul Transylvan Unit al Clujului și Siebenbürgen (Transylvanian United Kingdom of Cluj and Siebenbürgen).
În componența acestui regat, asemenea UK, vor intra toate țările tradițional transylvane, mai puțin Ținutul Secuiesc (cele Șapte Scaune Secuiești) și Crișana. Acestea vor constitui entități statale confederative distincte în cadrul Commonwealth-ului.

Regatului Transilvan al Regelui Charles i se vor adăuga și Scaunele Săsești (Siebenbürgen sau Sieben Stühle - Sibiu, Brașov, Mediaș, Sighișoara, Sebeș, Rupea, Bistrița), din două motive:

- prima la mână că sașii s-au ușchit în Germania, (ca să facă acolo comitete de tip „Herzlich Willkommen” la hoardele maimuțelor jihadiste), așa că celor 7 cetăți săsești li se poate aplica corespunzător „res nullius” - dreptul deținătorului lucrului abandonat; [5]

- a doua la mânuță că cel mai notoriu sas rămas în Rroemenica – JWK – Întâiul Turist al Țării, deja are 7 case dobândite cu banii luați pe meditații, așa că nu-i mai trebuie să-și treacă în portofoliul imobiliar și cele 7 Cetăți săsești! :)

Așadar, viitorul regat al regelui Charles cuprinde teritoriul actual al Transylvaniei, mai puțin 6 din cele 7 Scaune Secuiești. Cel de-al șaptelea Scaun Secuiesc – cel al Arieșului – constituie subiect al celor ce urmează.
Și uite așa intrăm în miezul celei mai îndelungate dispute teritoriale din Transylvania: Ținutul Secuiesc, sau Székelyföld. Alcătuit din cele 7 Scaune secuiești Arieș, Mureș, Odorhei (Tileagd), Ciuc, Sepsi, Chizd, Orbai.
Secuii își vor tranșa definitiv problema autonomiei administrative după modelul implementat de bukowineni și maramureșeni: imediat după aburcarea pe Tronul Regatului Transylvan a Prințului Charles și aderarea la Commonwealth-ul mioritic a Bukowinei și a Țării Maramureșului, o delegație a secuilor se va prezenta la Regele Charles să-i prezinte omagiile și să-i ducă daruri scumpe. Secuii, oameni pragmatici, își vor fi făcut anterior calculele [6] și vor fi hotărât să-i ducă Regelui Charles, drept cadou de întronizare, ținutul Scaunului Secuiesc al Arieșului, ca să-l bucure pe King și să nu-l lase cu ditamai borta taman în mijlocul noului său regat.
În schimbul acestui favor, secuii își vor fi negociat autonomia statală a Ținutului Secuiesc, sub clauza aderării Székelyföld-ului la Commonwealth-ul mioritic creat de King Charles.
Zis și făcut și inga așa următorul stat mâțâțăl și țâfliș care aderă la CSMȚ este Ținutul Secuiesc.

Boon!
Deja avem cristalizată structura noii confederații statale:
Regatul Transylvan al Regelui Charles
Bukowina
Țara Maramureșului și
Ținutul Secuiesc.

Mai rămâne de detaliat perspectiva evolutivă a Crișanei și Banatului.
Abia acum intervine meșteșugul diplomatic al regelui Charles, că doară face parte din familia monarhică britanică, ceea ce vrea să însemne că aparține de conducătorii iscusiți ai acelui Kingdom ce a cucerit și civilizat mai bine de jumătate din omenire.
Având în buzunarul mic al ceasului recenta soluționare agreabilă a problemei Ținutului Secuiesc, King Charles va lua legătura cu Groful Orban – Fejedelem-ul hungurilor din Pannonia.
Hunguri care, aidoma ucrainenilor, țân și ei sub șaua calului felii bunicele din Crișana.
Ș-o să-i propună Grofului Orban ca să deie napoi la Crișani cele 2 comitate: comitatul Biharia și comitatul Bichiș.
În schimbul acestui consistent favor teritorial, King Charles o să-i propună la Fejedelem-ul ungurilor ca să încheie un tratat de alianță între Ungaria și Commomwealth-ul mioritic, alianță fundamentată în principal pe problematica hoardelor năvălitoare ale maimuțelor jihadiste din Siria, Iraq, Afganistan etc.
Având în vedere pozițiile similare ale Ungariei și UK – ambele și-au băgat Pula în ea Uniune Europeană,  King Charles și Fejedelem Orban vor conveni asupra obligațiilor ce revin fiecărei părți a Tratatului. Având în vedere situarea geografică a Commonwealth-ului Mioritic, acesta se va angaja ca să nu lase să pătrundă în spațiul CSMȚ nici măcar un picior de maimuțoi taliban de-al lui „acbaru”, în subsidiar înțelegându-se protecția implicită a Ungariei împotriva hoardelor năvălitoare.
Acordul va fi parafat și semnat sub auspiciile excelentei colaborări dintre Ungaria și CSMȚ – „Jihadiști din toate deșerturile, marsch draaqului în Germania unde v-o chemat mămica voastră – Frau Aisha Merkel ibn Kasner.”

Inga așa, prin diplomație și colaborare frățească dintre statele vecine și prietene Ungaria și Comunitatea Statelor Mâțâțăle și Țâflișe se va realiza reîntregirea teritorială a Crișanei. Provincie care va primi rang de Cnezat (voievodat) și va adera, cu entuziasm, la CSMȚ.

În cele din urmă, dar nu ultimul, Banatul va adera și el la această nouă confederație statală.
Analizând modul de viață și nivelul de trai din CSMȚ, fiind mai mult decât invidioși pe cei din CSMȚ – singurul stat confederat din lume care are drept monedă națională – suta de lire – bănățenii se vor decide să adere „in extremis” la această nouă structură statală.

Zis și făcut! Mai mult decât atât, Charles, by the Grace of God Head of the Commonwealth [7] în semn de prețuire a opțiunii bănățenilor, va organiza împotriva sârbilor o campanie ofensivă, după tipicul Războiului din Malvine (Falkland), în urma căreia teritoriul Banatului va fi reîntregit cu teritoriile din Voivodina și Serbia centrală.
Scopul acestei reîntregiri teritoriale a Banatului își are motivația exact în Tratatul de colaborare și asistență dintre Ungaria și CSMȚ: pentru a bloca unul din traseele migrației „acbarilor” jihadiști, traseu care intersectează colțul extrem vestic al Banatului, King Charles va rotunji această provincie, silindu-i astfel pe maimuțoii talibani să-și modifice traseul migraționist către vest, înspre punctul de trecere de la Roszke – Horgos, loc în care-i așteaptă polițiștii maghiari să le cărăbănească în căpățâni o droaie de bastoane.

Iaca așa, după atâta esplicații împănate de detalii istorico-geografice, s-a ajuns la structura finală a ceea ce în viitor se va numi Comunitatea Statelor Mâțâțăle și Țâflișe: 6 STATE MICUȚE (mâțâțăle) dar MÂNDRE (țâflișe) CĂ S-AU RUPT DE OBICEIURILE SCURSURILOR BIZANTINE DIN VALLACHIA DÂMBOVIȚEANĂ.
=====
Addendum:
Doar ca notă, ar trebui de precizat și parcursul evolutiv al celorlalte provincii rezultate din dezintegrarea statală a bantustanului Rromânesc, creat anapoda la 1918.
Apăi, ar mai fi așa: Dobrogea se va separa și ea de actuala configurație teritorială. Luând în considerare nivelul redus al reliefului, ea va fi integrată, așa cum este firesc, în ceea ce se numește „Țările de Jos”, adicătelea Olanda, că și așa tare mult își doresc olandezii să pună gheara pe portul Constanța.

Moldova am văzut că va deveni o Republică Sovietică Putinistă.

Restul, căci doar RESTURI pot fi etichetate Muntenia și Oltenia, vor alcătui un stat distopic [8], de tipul celui enunțat de George Orwell în „Ferma Animalelor”, stat ca se va numi Vallachia- Republika Procurorilor TâNpiți și Scelerați.
Într-un viitor nu chiar îndepărtat, la această structură statală anacronică și despotică va adera teritoriul din Bulgaria actuală, teritoriu denumit generic „Tribalia”. În urma acestei aderări, denumirea statului va suferi și ea modificări, devenind Vallachia-Tribalia - Republika Procurorilor TâNpiți și Scelerați.
Modificare de o deosebită importanță semantică, ea fiind necesară pentru a sublinia caracterul de tip gentilic, tribal, al populațiilor locuitoare în actualul areal al miticilor munteni, deli-ormăneni, olteni, tele-olteni ș.a.m.d.

Ș-am încălecat pe-o șa și v-am prophecyt viitorul Rromânicii așa!
AM ZIS!

Epilog:

„Formele occidentale, și nu fondul oriental, au fost salvarea noastră. Așezați la periferia Europei, în cel mai mizerabil climat spiritual, nici Orient și departe de occident, singura ieșire au fost ochii îndreptați spre apus, vreau să spun spre ”răsăritul” nostru. Este greu de conceput și greu de înțeles, cum au existat unii ideologi care au găsit o originalitate valabilă așa-zisului Orient al nostru. Nu s-a putut observa că Sud-estul Europei are o tradiție spirituală dintre cele mai nesemnificative? Aparținerea noastră exterioară și geografică la lumea sud-est europeană a fost unul din cele mai mari blesteme. Cerc de cultură de Asie Mică, eredități turcești și grecești în moravuri, agonie de cultură bizantină, incapabilă să ne vitalizeze spiritul, toate alcătuiesc componente ale acestui blestem balcanic, de care va trebui să ne elibereze viitorul. Orientarea  spre orient? Da, acesta este păcatul nostru, aceasta este plaga noastră seculară. Căci nu este vorba de spiritualitatea specific orientală, cu care n-avem nici o afinitate, ci de scursorile mici-asiatice și de acest centru de periferii spirituale, numit Balcan, unde răbufnește doar ecoul marilor respirații spirituale. România trebuie să se degajeze de toate lanțurile eredității sud-estice.”

(din Capitolul III - Golurile psihologice și istorice ale României)
Emil Cioran - „Schimbarea la față a României” 



[1] „Cis-Pruteană” – adicătelea „de partea aceasta a Prutului” – precizare expresă pentru colhoznici analfabeți, milițeni prostani și procurori sfertodocți. Evident că „Trans- Prutean” însamnă că-i „pisti Prut”

[2] Astă expresie „la schimb”, în referință la ruși,  e exact taman ca-n bancul acela cu mecanicul de locomotivă:
„Cică, undeva, pe o cale ferată staționa nepermis de  mult un tren. Călătorii impacientați, încep să se întrebe:
-          Uăi, dar nu mai pleacă odată trenul acesta?
-          Ba da, uăi, stai c-o schimbat mecanicul locomotiva.
-          Cum așa, uăi?
-          Da, uăi, o schimbat-o pe-o sticlă de votcă!”

[3] Aparent, trocul dintre bucovineni & maramureșeni și Czar Putin pare a fi păgubos: ditamai Moldova Cis-Pruteană dată la ruși în schimbul a câtorva județe mâțâțăle din Ucraina. Dară, această politică teritorială poate fi justificată prin două maxime cu aplicabilitate incontestabilă:

a) „non multa sed multum”, adicătelea ce e mult e și prost, cu referință la ținutul moldavan de unde au dispărut bourii … și așa mai departe;
 b) „esențele tari în sticluțe mici se țin” – ceea ce vrea deja să sublinieze relația reciprocă dintre adjectivele „mâțâțăl” și „țâfliș”, adjective definitorii noilor stătulețe secesioniste – Bukowina și Țara Maramureșului.

[4] Așa cum o fost nevoit să se smiorcăie strămoșul său, Richard al III-lea.

[5] res nullius cedit primo accupanti” - lucrul nimănui se supune primului ocupant

[6]Decât c-un prostovan valah la pagubă, mai bine c-un King englez la câștig.”

[7] Titulatura completă a Regelui Charles fiind, conform stereotipului și uzanțelor: 
Charles I, by the Grace of God, King of Transylvanian United Kingdom of Cluj and Siebenbürgen and of His  Other Realms and Territories, Head of the Mioritical Commonwealth, Defender of the Faith.

[8] Stat plutocratic de tip autarhic, a cărui Constituție va cuprinde un articol unic: 
„All animals are equal, but some animals are more equal than others”

====================
Addendum 4 ian. 2018
Inga „proba verității” la nici câteva zile de la începutul anului:


N-am zâs Io* că Tribalia vrea să se unească cu scursurile din Vallachia și să formeze dimpreună Valachia-Tribalia- Republik Procurorilor TâNpiți și Scelerați?

AM ZÂS!

Vezi  și