Citesc pe
Lumea Justiției că fostul deputat Cristian Rizea a depus o cerere de recuzare a
unui judecător, fundamentată pe participarea respectivului judecător la
acțiunile cripto-greviste din 19 – 20 dec. 2017.
Asta-i
fumată, breee!
Io* am
brevetat-o încă din vara-toamna lui 2016, când am scos lista procurorilor
semnatari ai unui memoriu în favoarea acordării ȘI judecătorilor a creșterii
salariale de 18%.
În 19 sept. 2016,
prin declarare și depunere în ȘEDINȚĂ PUBLICĂ A INSTANȚEI DE FOND, ÎNMÂNATĂ
JUDELUI FONDULUI, am „executat-o
electric” cu o cerere de recuzare pe ilașcu andreea-iuliana - procuror de
ședință la fondul dosarului 8856/314/2015. Cerea mi s-o respins și... chicochiu
cătălin prim-procuror cu zapiscă (interimar) la PJ Sv. a dispus… prin ordonanță
o amendă de 2.000 de lei pentru… abuz de drept (lit. n) a art. 283 C.p.p)
Știind că procurorul
nu-și poate permite să dispună ordonanțe în dosare aflate pe pupitrul judelui,
am făcut cerere de anulare, acțiune care mi s-o admis – ds. 8471/314/2016.
Amu’gafa
găgăuțului de procuror am atacat-o cu plângere penală la PCA Sv. - ds. 10/P/2016,
care o urmat întreg parcursul ticăloșiei mușamalizatoare pe art. 339 și 340
C.p.p. ds. 350/39/2017.
Mai mult, l-am reclamat pe găgăuță-amendagiul de la PJ Suceava la
Procurorul general al PÎCCJ. Plângere redirecționată la Inspecția Judiciară și
clasată. Însă de data asta mamnervat ș-am contestat rezoluția IJ la CAB, Săcția
VIII contencios. Amu aștept soluționarea din data de 1 feb. 2018. ///
Trecând
peste amănuntele tehnice ale respectivei cereri de recuzare, interesant este
faptul că, citind acum despre cererea de recuzare formulată de Cristian Rizea,
rezultă o concluzie interesantă: CU CÂT PARTICIPĂ MAGISTRAȚII LA CÂT MAI MULTE
ACȚIUNI CRIPTO-SINDICALE – MEMORII, CRIPTO-GREVE, MANIFESTAȚII DE PROTEST, CU
ATÂT SE ÎNMULȚESC MOTIVELE FUNCȚIE DE CARE POATE FI INTERPRETAT art. 64, lit f)
din Codul de procedură penală.
Eu am cerut
recuzarea pentru participarea procurorului de ședință la semnarea unui memoriu
ce urmărea obținerea de foloase materiale de către judecători, deci am considerat
că respectivul procuror a încercat să-și asigure un avantaj procedural injust
în ședințele de judecată. Acum din lectura cererii lui Rizea, rezultă că nici
manifestarea hashtagiană de magistrat cu epoleți nu dă bine la îndeplinirea
valorilor enunțate în Principiile de la Bangalore, în special cei trei „I” - independență, imparțialitate, integritate. Așa
se întâmplă atunci când magiștrii țării, în loc să interpreteze și să aplice
legea, se apucă să bată cuie de draniță pe cupola Catedralei Mântuirii
Neamului.
Textul cererii de recuzare:
Dosar
penal nr. 8856/314/2015
Moto:
„Asa este jocul.
Îl joci în doi, în trei,
Îl joci în câte câți vrei.
Arde-l-ar focul.”
Tudor Arghezi –
„De-a v-ați ascuns…”
Domnului / Doamnei prim-procuror al Parchetului de
pe lângă Judecătoria Suceava
Domnule / Doamnă președinte,
subsemnatul xxxxxxxx, domiciliat în comuna xxxxxxxx, nr. xxx,
județul xxxxxxx, cod xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, având „calitatea” de cel mai
înfiorător și cumplit cyberinculpat din tot sud-estul Europei, în baza art.
67 și 70, raportate la art. 65 și 64, lit. f) din Codul de
procedură penală, formulez
CERERE DE RECUZARE
a procurorului de ședință Ilașcu Andreea
de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.
Motivele cererii
În
fapt,
Procurorul Ilașcu Andreea este semnatarul
de la numărul curent 354 al unui demers
de natură pseudo-sindicală, inițiat de procurori la sfârșitul lunii august
2016, intitulat „Scrisoare deschisă cu privire la aplicarea unitară a OUG nr. 20/2016
în sistemul de justiție”.
Semnarea unei acțiuni care, în
subsidiar, întrunește toate elementele specifice unei acțiuni sindicale
constituie încălcarea prevederilor art. 4 din Legea dialogului social nr.
62/2011.
„Art. 4
Persoanele care dețin funcții de demnitate publică conform legii, magistrații, personalul militar din
Ministerul Apărării Naționale, […] nu pot constitui și/sau adera la o
organizație sindicală.”
Așadar la data semnării respectivei
scrisori deschise, Procurorul general al României semnase deja Ordinul prin
care „magistraților” din Ministerul Public li se acorda o creștere salarială de
18%.
„Totodată ne
exprimăm solidaritatea față de colegii judecători și îi asigurăm de sprijinul
nostru în demersurile pe care doresc să le întreprindă.”
Această luare de poziție cripto-sindicală,
a 528 de semnatari din Ministerul Public, camuflată înapoia unei ipocrite
valorizări a termenului de solidaritate, nu reprezintă altceva decât forma
empirică de manifestare a unei acțiuni sindicale, acțiune echivalentă fazei
premergătoare oricărui conflict de muncă, astfel cum este această sintagmă
definită în temeiul legii.
Care sunt repercusiunile acestei
stări faptice asupra bunei desfășurări a procesului penal și a soluționării
speței 8856/314/2015, consecințe pe care le invoc drept argumente faptice ale
prezentei cereri de recuzare:
I.
Este arhicunoscută una dintre cele mai elementare atribute ale unui magistrat –
INDEPENDENȚA - valoare fundamentală enunțată în Principiile de la Bangalore
privind conduita judiciară. Citez valoarea 1, principiul 1:
„Independenţa justiţiei este premisa statului de
drept şi o garanţie fundamentală a
procesului echitabil. În
consecinţă, judecătorul va
apăra şi va
servi ca exemplu
de independenţă a
justiţiei, atât sub aspect individual, cât şi sub aspect instituţional.”
Aplicarea
1.4 a acestui principiu:
„1.4 În exercitarea atribuţiilor sale judiciare,
judecătorul trebuie să fie independent faţă de colegii săi magistraţi în
legătură cu deciziile sale, pe care el este obligat să le ia independent.”
Așadar, în lumina acestei valori fundamentale
ce definește conduita judiciară, stau și mă întreb ce anume reprezintă „gașca”
celor 528 de procurori care, cu sacii în căruță la acea dată (temporar! Hallelujah!), s-au apucat ei
să se adune, nu ca să aibă de unde se împrăștia, ci să țipe, cu voci stridente
și enervante, ca de mezosoprane sodomizate cu stâlpul de telegraf, sau ca
pirandele de la Gulia pe holurile Spitalului Județean, precum că ei sunt
„solidari” cu judecătorii și că ei protestează ca să li se mai dea și
judecătorilor încă o basculantă de parale?
Ce
anume reprezintă această MÂRLĂNIE decât expresia elocventă a unei tentative
scârboase a respectivilor procurori de a-și
asigura un avantaj procedural necuvenit și de a-și asigura o poziție
dominantă în procese penale viitoare, poziție care încalcă flagrant
principiul egalității armelor în procesul penal și afectează irevocabil dreptul
la un proces echitabil, precizat la art. 6 para 1 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului.
Astfel încât, în urma acestei acțiuni
cripto-sindicale, efectuate de procurorul Ilașcu Andreea, consider că și-a
asigurat o poziție dominantă în cadrul procesului penal ce mă privește
nemijlocit, prin asigurarea unei „poziții favorizate” de „fată bună” din
Ministerul Public, care a protestat în favoarea acordării unor drepturi de
natură salarială colegilor judecători, în subsidiar, acordarea unei creșteri
salariale inclusiv colegei Zăgan Anca-Alioara.
Ce
garanție de imparțialitate mai poate avea inculpatul într-un procesul penal
atunci când „parteneriatul ticăloșiei judecător-procuror”, enunțat de Livia
Stanciu-Button, își dovedește cu prisosință reflexivitatea și sub forma
parteneriatului mercantil – „procuror-judecător” ?
Pentru acest
motiv, în baza art. 64, lit. f), enunț această suspiciune rezonabilă în ceea ce
privește afectarea imparțialității procurorului Ilașcu Andreea.
II. Un alt aspect
prin care îmi fundamentez suspiciunea rezonabilă a afectării imparțialității
procurorului constă într-o reeditare la scară microscopică a motivului
contestației în anulare, promovată de Livia Stanciu-Button în dosarul având-o
subiect pe Mariana Rarinca. La acea
dată, instanța a reținut ca TEMEINIC motiv al contestației în anulare faptul că
„judecătoarea Livia Stanciu-Button și judecătoarea Risantea Găgescu au avut un
schimb de replici la un interviu din anul o mienouăsutetoamna, imediat după
Răscoala Maccabeilor, iar la acel interviu judecătoarea Risantea era machiată
cu mascara L’Oreal, în loc să fie mâzgâlită cu Maybelline, astfel cum este
stipulat expres în Hot. CSM 1375 – Regulamentul de ordine interioară al
instanțelor judecătorești.
În mod ANALOG contestației în
anulare, consider că situarea procurorului Ilașcu Andreea în lista semnatarilor
„Scrisorii deschise a procurorilor în favoarea obținerii unui avantaj material de către judecători”
este de natură să-mi afecteze dreptul la un proces echitabil atâta timp în
subsolul articolelor din presa virtuală, ce prezentau protestul procurorilor,
eu am activat cu deosebit sârg și izbândă, timp de mai bine de 2 săptămâni, în
creionarea unui bulgăre informațional mititel care, rostogolit din vârful
muntelui persuasiunii pe panta mediatică, să producă acea avalanșă, acea uriașă
acumulare cantitativă de indignare civică, de oprobriu public, de ultragiere a
opiniei publice, în urma cărora creșterea salarială de 18% a magistraților a
rămas doar o scârboasă amintire. Căci da, „plaivazul meu cal 0,338 Lapua Magnum, de o
precizie și o eficiență chirurgicală” a stat la baza declanșării acelui
uriaș val de indignare și mânie a cetățenilor țării, dobânditori de salarii
minime pe economie de 1.200 de lei, sau de pensii medii de 890 de lei și care,
în urma tupeului exacerbat și nerușinării apoteotice manifestate de
„magistrați”, au concluzionat că singurul atribut valid ce poate fi asociat
castei magistraților este cel de „SCÂRBOS”.
În atare dezvăluiri faptice, cu
procurorul Ilașcu protestând NELEGAL ca să li se dea încă o căruță de bani la
judecători, și cu inculpatul din dosarul prezent comentând în subsolul majorității
articolelor că este echitabil și proporțional ca importanța socială, cantitatea
și calitatea muncii castei magistraților (ce se mai bucură de doar 35% cotă de
încredere) să fie răsplătite cu FIX O PWLĂ, (avantaj doamnele și domnișoarele ce se pot scoborî din pat pe ambele
laturi ale acestuia, fără nici un fel de opreliște!), se întrunește
suspiciunea rezonabilă intabulată de Livia-Stanciu-Button?
Așadar:
În dosarul Stanciu-Rarinca s-a
reținut ca temeinic motiv de anulare faptul că imparțialitatea judecătoarei
Risantea putea fi afectată de un schimb de replici ocazionat de un eveniment
neprocedural.
În speța de față se poate considera drept suspiciune rezonabilă a afectării
imparțialității faptul că eu am comentat antinomic poziției procurorilor, exact
la articolele referitoare la protestul procurorilor în favoarea lucrativă a
judecătorilor, protest semnat inclusiv de Ilașcu Andreea?
Solicit să fie admisă prezenta cerere
de recuzare astfel cum a fost formulată și motivată iar în speță să fie
desemnat un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava,
NESEMNATAR AL „SCRISORII DESCHISE”.
În drept,
îmi întemeiez cererea pe:
-
art. 64, 65, 67 și 70 din Codul de procedură Penală;
-
art. 4 din Legea 62/2011 a dialogului social;
-
art. 6, paragraful (1) din Convenție Europeană a Drepturilor Omului, reiterat
în art. 21, alin. (2) din Constituția României;
-
Valoarea 1 – „Independența” din Principiile de la Bangalore referitoare la
codul de conduită judiciară.
……………………………. ……………………………….
Epilog:
„Iar a tăcea și
lașii știu!
Toți morții tac!
Dar cine-i viu
Să râdă! Bunii
râd și cad!
Să râdem, dar, viteaz răsad,
Să fie-un hohotit si-un chiu
Din ceruri pana-n iad!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu