Dom’ Brigadir-șăf

Dom’ brigadir CIOBANU!
Prima dată nu-și poate reprima tălpetele de babă o concluzie șturlubatică față de ciumpercile ce le scoateț amu la mezat: astea pare-mi-se că sunt ciumpercile necântărite din șampania electorală pe care n-aț mai apucat să le dați la poporeni. Amu ca să nu rămâneți cu ele pe stoc v-aț apucat să le cântăriți, să le prețăluiți și să le dați la oarece negustori de iluzii.
Dar pentru ce te interpelează (vorba e de la utenie învățată!) deutsch-baba:
pi undi umblî ceanlant dom’ brigadir-șăf! Ce mama naibii s-o dat la fund de nu mai dă nici un semn vital la kamarazii luia cei devotați? Undi laț ascuns așa de bine?
Puni o fătuță ce stă și freacă buha prin birouri să copypasteze mesajul aista, să-l tipărească pe hârtie cu antet din ghinde și frunze de stejar și coloane cu mistreți și cocoșei de munte la vremea rutului, să se ducă să-l cate pe dom’ brigadir-șăf și să-i pună sub mustață zapisul.
Să-i zâci la potlogar că avem un deal-înțelegere la care am bătut palma și la care am beut aldămasul – treaba aia cu pasul Puzdra în care să stabelim stratejia pentru parlamentarele din toamnă.
Să nu se facă pe-a niznaiul că doară o știe pe babă că e fimeie dintr-o bucată pentru care deviza „Ein Mann (eine Frau) – ein Wort” îi este crez de-o viață.
Și să-i mai spui așa că baba șo respectat întru-totul promisiunile făcute iar proba verității este rezultatul de la alejiri din patrulaterul morții leucemice Ostra- Crucea – Broșteni – Stulpicani. Șă știe dom’ brigadir-șăf că tăte voturile pe care le-o luat acolo le-o luat numa „din cauza” la babă care o respectat tăte legile din cărticică:

1. o fost disciplinată față de cauza (pierdută de dinainte) că doară știi că la ie acasă, sub decalog are o carpet persiană cu porunca „Ordnung und Disziplin!”
2. O muncit ca o SISIFĂ cât o alergat pe la moșnegii ciia damblagiți de Parkinson și leucemie ca să-I convingă să te ia la țintă cu ștampila pe matale și pe tovarășii matale (de potlogării)
3. Lejea trii n-o respectat-o cu dispensă de sus de la Bucale că o trebuit să vorbească mai ceva ca televizorul și mai tare ca un megafon că moșnegii naibii toți erau surzi și întrebau numa unde-i tufa de trandașiri.
4. Educații n-o mai făcut baba la niminea că cine dracu stă să mai cânte cu flautul la urechea porculu’ atâta timp cât diplome de bac se găsăsc în târg la Cumpărătura iar Diplome mumos colorate de licență se găsăsc lesne la Sfredelu Haret.
5. O pus baba tăt suflitu care-l mai are la cei 89 de ani a iia ca să nu te lase în nacazul ce s-o abătut peste cheliuța matali. Numai ie știe câtă osteneală filantropică o depus în sprijinul matali.
6. O luptat numai pe căile onoarei și n-o mituit nici o mumie electorală prima că n-o vrut ie să-și întineze cujetul ș-a doua că matali n-ai trimes nica parali, udătură sau crăpelniță cu care să se mai dedulcească sanatoriul Ana Aslan dintre munții Bocovinei.

Așa că amu îți cere baba să-ți respecți și matale obligațiile asumate prin bătăiușul palmei, altminteri te somează baba c-o să te deie la comptencions (așa o scris slova asta jândarul de la parterul palatului în care bântuiai matale atunci când s-o înfățoșat la matali cu jalba-n proțap da’ matali n-au vrut s-o primești și i-ai întors kuru.) Ș-apoi dacă te dă la comptencions să știi că baba mai are scrinul cu codurile celea de legi s-o să te deie pentru rezoluțiunea unilaterală a deal-ului făcut din vina exclusivă a matali cari nu vrei să-ț îndeplinești obligațiile liber convenite.

Ș-apoi să vezi ce daune o să solicite baba că n-o să-ț ajungă tătă agoniseala matali scoasă la licitație ca să-i … satisfaci pretențiile babii.
Așa că te așteaptă baba la locul cuvenit, nu zâce unde ca să nu afle pizmașii, știi matali care, aclo unde o zâs și EmineM în ultimul lui album lansat – „Poezii”:

” Vino-n codru la izvorul
Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Și în brațele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ți desprind din creștet vălul,
Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei ședea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în păr înfiorate
Or să-ți cadă flori de tei.

Fruntea alba-n părul galben
Pe-al meu braț încet s-o culci,
Lăsând prada gurii mele
Ale tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice,
Îngâna-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de tei deasupra noastră
Or să cada rânduri-rânduri.”

Ș-aclo, printre alinturi, ohturi sau vro țucătură șterpelită din colțul musteații, te-așteaptă baba cu rogaiu-n poală să vii și matale cu drujba, clupa și cu dosarele celea compromițătoare șutite din timp util.
Ce feerie o să fie pe noi – mai tăiem un buștean și-l cubăm, mai punem țara la calea ferată cu câte-un dosărel trimes la „Resboiul” ca să reușim în toamnă să te expediem De Legat fedeleș în Parlamentul României, mai bem câte o cafă bună, mai facem câte o ghidușie că șașa nu ne vede nimeni, etcaetera…. (sound tempting!)

Te-așteaptă baba ta credincioasă cu nesfârșit dor și alean! Dă un semnal de viață, duglișule!