Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

vineri, 18 septembrie 2015

„Die Schneewittchen und die sieben Zwerge”



(Charakterisierung von Märchenfiguren)

Originaltitel: „Anhela ca Zăpada și cei șapte pitici cicisbei comunitari”
(Indici de identificare a non-caracterelor personajelor din basm)


Prolog: „Nu trageți în pianist și nu puneți boambe sub scăunelul naratorului!”


Motto:

„În pădurea cu alune

Aveau casă 7 pitici

Vine Mohammad și spune

Vreau să stau și eu aici

Pu-pu-pu, Insha'Allah

Vreau să stau și eu aici (bis de 800.000 de ori)”

Amu, ignorând orice reguli cutumiare ale unei analize literare, trecem de-a valma peste unitatea de loc, timp acțiune, simultan cu precizarea personajelor principale din acest basm cu din ce în ce mai vădite accente de tragedie greacă.
Motivul năvalei analitice nefiind generat de lipsa cunoștințelor stilistico-literare, ci fiind determinat de aplombul năvalei hoardelor de migratori orientali ce s-au pus în mișcare ca la o mobilizatoare arătare a sângeacului arhaic.

Amu’ toate toponimele, antroponimele și sintagmele din basna Frățânilor Grimm trebuie considerate a fi așa un fel de cimilitură supranaturală, un cod esoteric aidoma kabbalei universale.

Pe repede înainte, se face vorbire despre Pădurea cu Alune – care vra să zică a fi Pădurea Neagră din doicilandul bavarez.
„Alunele”, în forma de atribut substantival prepozițional, adicătelea vrea să însemne belșugul din pădurea bavareză, belșug sugerat de salariul minim orar de 8,50 € pentru toți truditorii în mina de smaragde și adamante.
Apoi, bogăția pădurii bavareze, a cărei zvoană se răspândise în toată roza vânturilor, până hăt în Orientul Îndepărtat și Maghreb, se regăsea în nivelul de trai excepțional al pădurenilor nativi, nivel de trai susținut de un sistem de asigurări sociale și de sănătate excepțional de generos cu toate puturoșeniile lanțului trofic: ursuleți koala, leneși, pârși, veverițe, castori, popândăi, șobolani, șoareci et ejusdem Order Rodentia.

De dus se dusese numai vestea acestui Eldorado din Pădurea cu Alune Bavareză, însă de pătruns în luminișul în care-și aveau casa cei 7 dwarfi comunitari era cam dificil de petrecut întrucât luminișul comunitar era strașnic apărat cu garduri din împletituri de nuiele, îngrădituri genuine manufacturate la un atelier de meșteșuguri populare dintr-un sătuc luxemburghez – parcă Schengen îi zâce luia.

Tăt era bine și frumos în luminișul în care cei 7 pitici comunitari își aveau sălașul până într-o zi în care, în casa lor își făcu apariția Die Schneewittchen – Albă ca Zăpada Alpilor – nimeni alta decât babornița ceea vrăjitoare și țâcnită – doicibaba Aisha von Merkel – care mâncase o jumătate de tonă de ciuperci halucinogene și, crezându-se reîntruparea metempshihotică a zeiței Freya, se deghizase într-o prea-grațioasă și sfielnică fecioară, la care nici Fotze-ul nu-i era mai hâd ca poarta mortăciunilor din  Helheim, nici gurița nu-i mâncase ciuperci necântărite în Comunicatul BAMF (Bundesamt für Migration und Flüchtlinge) din 25 august.
Apăi dacă înainte de a-i deschide poarta Anhelei ca Zăpada, cei 7 pitici fredonau de zor cântecele optimiste:
„Ai-ho, ai-ho

Suntem pitici mișto,

Avem și barbă și carici

Chiar dacă suntem mici”


Ei bine, după tăbărirea în bordeiul lor a SchneeAnhelei, dintr-odată au devenit mai pragmatici, conștientizându-și declinul suveranității locative:

„Foaie verde ca și plopul,

Mamă, ne-am futut norocul!”

Cam asta fu schimbarea de atitudine și concepție asupra vieții, produsă în mintea naivă a celor 7 pitici comunitari, imediat după admiterea în spațiul lor locativ a Doicibabei Anhela metamorfozată în preacurată și preanevinovată Albă Ca Zăpada.

Amu, ar trebui de identificat, punctual, care sunt cei 7 dwarfi comunitari, ce au fost puși sub condurul noii lidere a luminișului din Pădurea cu Alune.
Apăi ar fi așa:

Doc (Înțeleptul)  - se zâce că ar fi Jean-Claude Juncker, că doară șorțulețul și tichiuța lui de membru în Consiliul celor 300 îl îndreptățește să-și aroge titulatura de Înțeleaptă Eminență Cenușie a Ipocritei politici a luminișului european; lucru confirmat de titulatura NUMITĂ de Președinte al Comisiei Luminișului din Pădurea cu Alune;

Sneezy (Hap-Ciu) – nu poate fi altcineva decât guralivul și neobrăzatul ăla de Frans Timmermans, actual prim-vicepreședinte al Comisiei Luminișului; stereotipul strănutatului îl are format încă din vremea când era Ministru de externe al Țării Cașavalului Hollande, poziție in care, de fiecare dată când îl apuca strănutatul, în loc să folosească civilizat o batistă, se apuca să stuchească muci și bale peste fața și imaginea României și a Bulgariei;

Happy (Bucurosul) – poate fi personificat în mod superlativ absolut de prostanul ceala de prezident al cucoșăilor de munte galici – Francois Hollande - Răsboinicul Față-Palidă din Mali; această personificare fiind susținută de invariabila criză de bucurie de care este stăpânit cocoșălul galez ori de câte ori Albă ca Zăpada propune câte vreo trăsnaie atât de sfruntată, încât atributul „porn-BDSM” * pare doar o simplă alintătură gingașă.

Grmuorpy (Morocănosul) – mai mult ca sigur că ar putea fi exemplificat în persoana lui Martin Schultz, atât datorită prestanței sale de urs cârcotaș, dar mai ales din perspectiva poziției sale de BärPräsident al Adunării Parlamentare a Pădurii cu Alune, poziție din care a susținut, cu o fervoare și o consecvență tâmpelnică, toate prostiile scornite de mintea Anhelei cea Dusă cu Pluta Ciupercilor Halucinogene Îngurgitate.

Bashfull  (Rușinosul) – sau mai bine spus Bashless - Nerușinatul, nu poate fi altcineva decât premierul luxemburghez Jean Asselborn, năstrușnic și abulic grăitor de slove nesincrone cugetului, grăire slobodă și anapoda, elaborată în cel mai autentic spirit al legăturii dialectice indisolubile dintre „sula și prefectura românească”, năzbâtie epocală prin care propunea sancțiuni financiare prin restrângerea accesului la alune al tuturor viețuitoarelor din Pădurea cu Alune care refuză să ia în găzduire câteva mii nedefinite de Mahommezi, să le pună la dispoziție frigiderul cu bunătățuri, să-i cazeze în pat cu nevasta iar la ora 11 să le pună la dispoziție fiica minoră întru desfășurarea unei demonstrații de moravuri talibane, sau, de ce nu, de a se oferi voluntar pe sine întru desfășurarea unei ședințe practice de beheading al ghiaurilor kaafir (kufr).

Sleepy (Somnorosul) – cu certitudine că nu poate fi altcineva decât Werner Faymann – kanzlerul lumișului östlich al Pădurii cu alune, care se dormea pe el de lene răstimp în care Bashless se pârțâia pe sine debitând năzdrăvăniile ce o făceau pe Anhela ca Zăpada să se pișe pe ea de râs și satisfacție. Observat de Anhela că doarme pe el, prostanul Somnoros austriac a primit o scatoalcă peste scufie și, trezindu-se, ca să arate că e conectat la evenimente, a început să repete ca un netot tot ceea de scornise mintea dementului luxemburghez Nerușinat

Dopey (Mutulică) – pentru ca în final, de la apelul nominal al piticilor cicisbei ai Anhelei ca Zăpada să lipsească prostul luminișului, nimeni altul decât Mutulică.
La apelul imperativ al Anhelei „Mutulică, mutulică, komm zu mamma să te pupe!”, ghici cine se ițește sfios de dindărătul ușii?
Da, nimeni altul decât Klaus der stumme Zwerg, cu privirea sfioasă îndreptată înspre litosferă, îngânând, din toată splendoarea quintaluilui său de vlăjgan bleg, un umil și stins:
„- Jawohl, Mutti, ich bin hier!

Gib mir einen Kuss, Mutti!”

Cam asta ar fi o scurtă caracterizare a personajelor din Basna Frățiilor Arabe - „Anhela ca Zăpada cu mințile etnobotaniczburătăcite și cei șapte pitici cicisbei comunitari”.

Și-am încălecat pe-un gard de sârmă ghimpată și v-am spus povestea toată.



Și-au trăit până la adânci bătrâneți, cu mulți nepoți și strănepoți.
( jihadiști, natürlich! )

Insha’Allah!

---------

* BDSM - Bondage & Discipline, Dominance & Submission, Sadism & Masochism. Adicătelea, cum ar veni, tot un fel de DIKTAT, ca cel din 9 septembrie, ocazie cu care „Germania a decis să primească refugiați pe teritoriul României. E absurd”.


( citat din Traian Ungureanu, europarlamentar PPE)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu