Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

luni, 1 februarie 2021

Dacă doriți să recitiți (cu mintea reatroactivă)...

Rroemenika a depășit planul cincinal la producția de carbonizați în spitale?

Urlă necesitarea reformării / reconstrucției sistemului sanitar?

Se smiorcăie de lipsa resurselor bugetare acel nefericit cu nume de mâț ușuit de la oala cu smântână?

Acum?

După UN AN de la debutul nebuniei virale?

Un an de zile în care s-a frecat buha, menta și s-a bătut pla și-n cap și pe dungă?


Iacătă un fragment dintr-un histrionism amar.

30 martie 2020.

„Ai heiv som brilliant aideias”

fragment:

Mey, am câteva propuneri de maximă stringență:

[...]

2. să se purceadă imediat la impozitarea draconică a pensiilor șobolanilor și rozătoarelor de lux, iar din această resursă bugetară nou-creată să se purceadă la edificarea unui sistem medical de primă urgență de tip „Star Wars”.
 
Și așa pe vreme de urgie, putorile judiciare și toți ceilalți paraziți sociali sunt TOTALMENTE INUTILI, pe cale de consecință că ne putem elibera oleacă de povara cumplită de a ține în spate aceste uriașe ordine, specii și subspecii de rozătoare de lux.
 
[more]” 
================================================== 

arsul ca pe șoareci în Rroemenika lucrului bine futut


 
sursa: canal YT Radio Europa Liberă
 

Cu tot respectul datorat celor decedați (cu zile), dar imaginile de mai sus îmi amintesc de celebra vorbă a unui paraditor portocaliu: „ars ca pe șoareci”.
Dar, acum, portocala paraditoare mi se pare a fi fost un gentleman: el îi ardea ca pe șoareci la modul metaforic, procedural.
 

În slangul…închisorilor circulă o vorbă:
„Ce duce milițianul, (la temniță) se întoarce.
Ce duce popa, NU SE MAI ÎNTOARCE”.


Așadar, din imaginile de mai sus, veritabilă eboșă a României ”lucrului bine fackut”, rămâne doar senzația sumbră și frisoanele „arsului ca pe șoareci” cu finalitate ireversibilă.
În Rroemenika, „pas cu pas”, s-a atins un nou standard calitativ al „arsului ca pe șoareci”, inclusiv în ceea ce privește timpul de reacție în vederea „colectării șoarecilor arși”.
 

Cineva să-mi dea o cizmă cu bombeuri metalice să-mi f*t una-n gură, în semn de profundă mândrie că sunt român!
SUNT MÂNDRU că o parte din concetățenii mei sunt ”speciali” iar altă parte sunt „șoareci arși”.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu