Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

Se afișează postările cu eticheta PissDutza. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta PissDutza. Afișați toate postările

vineri, 29 noiembrie 2013

QuellBosul a binecuvântat



„Uăi puiuțuli șantajabil,”

Prolog: dom’ Quell Boss, așază-te pe un taburel să nu pchici de uimire, introbagă chicioarele într-un lighean cu apă rece – tratament preventiv al afecțiunilor cardiobasculare – și listenen ce-ți șopotește o pretenuță de-a ta, una de-și zice PissDutza, o fost studentă la zi cu frecvență hiperredusă la voi la USieVie, ș-amu îi fugită la Devesel c-un nigger SEa Air and Land, over ten inches. Zâce fata șeia așa:

„Uăi puiuțuli șantajabilu, să știi câs mânioasă foc pi tini.
Prima la mânuță c-o trecut :!! atâta amar de vreme șî tu nu mi-ai trimes diploma de master pe care am antamat-o cu servicii profesioniste, prestate cu fervoare anticipată. Dă-o dreeqului  de diploma, că în ziua de azi, diplomele universitare sunt numai bune de flendurit în mânuri și de folosit în mod unic și igienic.
Da-s foc de suparată că mi-o trimes un hooligan pe mail un link despre cum ai binecuvântat tu candidaturile la dormitorul european, blagadarenii rostite pe tonul și amplitudinea vocii măgarului lui Ballaam.
Kum s-o pui, uăi puiuțuli, pe lista neeligibilă* pe ofilitura ceia de Teodoroaica? Uăi puiuțuli, tu te-ai zăpăcit de cap de când te-ai ales mare dePupat în Dormnitorul Parlamentului?
Sau ai uitat cumva de sidiul acela cu imagini incitante și interesante, numai bun de trimes Pac! la „Resboiul”?
Las-on peana mă-sii de baborniță bugetară, că-ți agiunge cât ai căpătuit-o cu sinecuri suculente la ISîJî, demnitate de consilier giudețean sau cine mai știe ce posturi de frecat buha și menta prin tăt felul de AGA și Concilii de Administrație.
Uăi puiuțuli, aia cu cari-ț bei tu șeaiu de la ora șinși îi  cu termenul de valabilitate expirat, are tahograful dat peste cap. Iea îi taman modelul didactic față de care  chivuțele bocitoare mercenare se constituie ca autor oral al epopeilor de îngropăciune a vreunei mortăciuni USieListe și declamă în metonimie și asonanță de bocet celebrele expresii. „Fost-ai lele, fost-ai” și „Ți-ai trăit traiul și ți-ai halit malaiul”.
Așa că să-ți fie rușâni obrazulu’ că îmbli cu mumii deshumate.

Di urjență pune mâna pe plaivaz și răzuiește palimpsestul numirilor de catindați, iar în locul cotoroanței reșapate pune o fată  TÂNĂRĂ, FRUMOASĂ,  INTELIGENTĂ, DE PERSPECTIVĂ, CHARISMATICĂ și care să nu aparțină DOMENIILOR BUGETARE.
Uăi puiuțuli, voi sânteț liberali sau kamuniști? Ian de stăi strâmb și giudecă drept.
Amu aș ave Io* o nominalizare, da nu-i știu numili întreg, c-așa aț realizat voi politica de promovare a cadrelor tinere - în general și a femeilor – în special. Adică aț scos la înaintare pe stecla tembelizorului și în teascul tiparniței numai niște derbedei prăfuiți și veleitari din tagma lehăilor, cățeilor, lacheilor și mișeilor. Din rândurile celor merituoși și competenți nu aț etalat nici un nume, potlogarilor.
Da ca să-ț dai sama cam dispri cini-i vorba, află ca fata șeia ce întrunește cumululul calităților necesare noi generații de politicieni liberali cică o ai pe la BPM OFL.
Amu ci draaqu-nsamnă asta, Cristos gornistul mai știe. Cică-i prezidentă pe la organizația di fimei, da am impresia că tu știei de ea, dar intenționat ai făcut-o pe-a niznaiul ș-ai înlocuit o literă: în loc de BPM ai sucit-o în BPJ. (de parcă n-aș fi știut că acesta ți-e obicinuința deșucheată)
Așa că, uăi puiuțuli șantajabilu, bagâ-ț iute mințâli-n cap și înscrie în palimpsest runele ce simbolizează numili lu’ …Irene Hochländer. Lasă-te de abureli și fackături dintr-astea ieftine, c-altminteri la viitoarele europarlamentare o să scoateț șî voi un rezultat „onorabil” asemănător Kamarazilor lăbărali din Jermania – adică 4,8%.

Nu închei înainte de aț mai da un soviet (sfat) mocca: dacă tot ești chitit să-ț promovezi puradelul cu toate consecințele imprevizibile, ai grijă mare la mesajul vizual ce-o să-l transmiți electorilor (ultrascârbiți). Adicătelea dacă o să te împingă leviatanul să-i pui pe același banner pe puradel și pe Irene, atunci să faci bine și să Photoshopuiești o țârucă pictura la puradel. Întăi faci autocorecția etalon, apoi îmbli un pic la luminozitate, contrast și saturație, astfel încât sharful picturii să se ducă binișor înspre albul etalon.
Dacă-i pui așa natur pe amândoi pe același afiș, oaminii or să înceapă să râdă că_candidaturile pienielieului bokovinean samănă cu filmul ceala „Lumini și Umbre”.
Las-on peana mă-sii de treabă, c-așa eroare de PiaR nu-i voie de fackut nici să fii altoit cu leuca-n căpățână.
Încheie aici mult – iubita ta prietenuță eternă, care te pupă apăsat pe queliuță și-ți promite ca la primăvară să tragă o raită până-n bukowina ca să  te agiute volintiră în stafful de campanie electorală.**
-----
* Dapi-z-dai seama că locurile ELIGIBILE sunt de multă vreme amanetate de BOIARII și CUCONIȚELE de la Bucale. Asta cu nominalizările îi un fel de gioc la oha, prin care numai reușăști să faci cunoscut câte vreun NUME, pe ici, pe acolo, prin părțile esențiale. Pi Teodoroaica o știe tătă lumea cine-i, mai ales că-i coleagă de faivaclac cu tini.
Leapăd-o naibii de vrăjitoare și promovează în atenția electoratului UN NOU NUME.

** Trimite și la Dutza niște firfirici cu care să-ș îndulcească traiul în câmpia cărăcăleană!
Dă șî mia o mie cinci sute de euro, să fie-n bafta ta de zgârciobar QuellBoss!”
-----
End of Message.
Received: Loki - Thor’s Devil.
Retransmitted: Tetragammadion

vineri, 15 iulie 2011

Translator româno-moldoveano-bombastic - o postare mai veche din mai 2011

Dragî DOAMNÎ, uăi soro! Mii nu mii rușîni di numili meu cî îi vechi numi boersec di curvăsărie. Trebi șî știi cî el vini di la bunica din timpu primulu răzbel când în casa iia o fost încartiruit un ofițir neamț, un ober cu numele von Dützow. Cât timp o șăzut neamțul la ie mamuța o grijît la neamț egzact așe cum grijăsc eu la puiuțu meu (șantajabil!). dupa ce-o plecat nemțî ș-o vinit bolșevicii pi mamuța o tunso zero ș-o trimis-o șî studieze cu tîrnăcopu structura cristalină a clorurii de sodiu. De-atuncea datează numili iia di Miss Dutza. Da cum baronu neamț nu era difel hadâmb s-o nimerit ca deja sî vinî pi lumi șî mama me, o copchilî frumoasă ca soarili di pi șer asăminea la tăț copchii facuț pi furiș. Ca sî n-o confundi cu mamuța la mamaia i-o pus numili di Biss Dutza. Amu oari cum ai fi vrut matali sâ-mi spunî mii? Lady Dutza? Nu uăi mi-o spus tot ca sămn di cinsti a curulu Piss Dutza. Șî mai trebi sî stii cî digeama ni crez proasti pi tăti cî la noi în familii sî respectî dreptu roman : Ius Soli insamnă că nem di neamu nostru o sî purtăm numili lu mamuța iar Ius sangvinis ni obligî sî țînim copacu jenealogic numai dupa mami cî nu-i așa Mater semper certa est, pater incertus.
Pussi dulși uăi Doamnî ci porț numili di la Domnu tata tău!(?)

În urma „protestelor” prietenilor postaci tema a fost reformulată:

Mult iubită și stimată Doamnă, dragă surioară de suferință discriminatorie. Înainte de a da glas sentimentelor de nețărmurită admirație față de fiul preaiubit al găinii cu ouăle de aur reiterez convingerea fermă de a nu mă autosubestima prin prisma raționamentului intrinsec al numelui meu, nume cu vechi rădăcini nobiliare ce amintesc sugestiv de implicațiile lucrative ale celei mai vechi meserii din lume. Circumstanțele temporale ale nominației familiale se situează cu aproximație în perioada WW I, ocazie cu care ospitalitatea bordeiului nonconjugal al onoratei mele bunici a fost onorată de către un Ofițer din Statul Major al generalului von Eben. Motivul încartiruirii generalului von Dützow în patul mamuței mele a fost justificat printr-o subită și subtilă pasiune a germanilor pentru țigările românești fără filtru marca „Mărășești”.
Datorită deficitului ocupațional generalul, care de spița lui era un om foarte activ și foarte viril, i-a propus mamuței desfășurarea unor Kriegspiell-uri cu tematică certă „jocul de-a mama și de-a tata” iar ca teatru de război – fu-telnița mamuței. (n.trad: Fu-telniță= dormitor. reg ardelenesc). Desfășurarea narativă a evenimentelor impune cu obiectivitate semnalarea relației cauză-efect și materializată prin apariția mamei mele, denumită de mine astăzi prin apelativul generic - mamaia. Solidaritatea afectivă a tovarășilor de transhumanță siberiană a favorizat apariția, pe lângă numărul tatuat pe fesele mamuței, a unor nume de alint a căror rezonanță să cuantifice motivația trimiterii mamuței în gulag în vederea reconversiei profesionale în meseria de înaltă calificare a tăietorilor de sare din ocnă. Astfel pentru evitarea confuziilor mamuței i-a rămas încetățenit numele de Miss Dutza iar mamaiei mele, care era o fetiță dulce și bucălată semn de certitudine al furtișagului drăgăstos al conceperii, i s-a spus Biss Dutza, cu implicații temporal viitoare semnificând continuatoarea tradițiilor familiale.
Respectând nota cutumiară a vremurilor de restriște și eu, la rândul meu, am primit cu cinste pelviană și demnitate anală numele de Piss Dutza. În final te-as ruga dragă Lady soră să nu ne desconsideri inteligența întrucât, datorită descendenței din toga și mitra curtezanelor imperiale, noi ne supunem numai dreptului roman ( și a romanului care plătește mai mult). În virtutea acestor norme tradiția onorabilei noastre familii este ca fetele să poarte cu mândrie un derivat al numelui ilustrei ascendente dătătoare de plăceri nebănuite. De asemnea, tot ca un semn al mândriei dinastice, arborele genealogic al familie noastre se păstrează numai pe linia descendenței materne, căci nu-i așa, dintre atâția ocnași, brigadieri și comisari cine mama lui Venus mai știe cine e tatăl.

Te îmbrățișează cu afecțiune frățească, a ta PissDutza.

joi, 14 iulie 2011

Hai Mării la Sânziene!

Dragostea unește și întărește viețuirea noastră - iul. 2011

Apăi arhetipul cutumiar al dogmei arată cam așe:
Barbatu’ (că doară despre barbat e vorba întotdeauna în cartea aiasta ) musai că trebuie să fie voinic și ’nalt ca bradu’ iar pe cale de consecință generator de cognitive garduri. Fiindcă a învățat de la popă să se semneze cu condeiul și nu mai pune deștul se crede „înțelept” nevoie mare, mai ales că Adevărul Suprem i l-o lăsat tac-su moștenire și-l poartă în buzunaru’ de la chimir, lângă tiutiun și cremenea ceea la care dobitocul îi spune că e Piatra Filosofală.
Obligatoriu poartă musteață ca symbol al mândriei trofice a apartenenței la specia descendenților lui Hitler. Necondiționalitatea categorică a acestui accesoriu rezidă în utilizare ei ca instrument de comunicare nonverbală atuncea când se încinge o disertație etnofilosofică la crâșma din sat. Apăi se strâng aclo cei mai macho BARBAȚI din south-eastern of Europe, veritabili hitlerași imperatori în patrulaterul conjugal al curții proprii, și să-i vezi cum își mai răsucesc podoabele cunilingtorii în tot răstimpul colocviilor informale pe marginea legilor rasiale de la Nurnberg  derivate din teoriile ucigașe de Dumnezei ale lui Nietzsche. Bineînțeles că elevația dezbaterii este întotdeauna la cel mai înalt nivel academic și axată pe pragmatismul etico-social de după poarta de intrare în curtea ce marchează începutul și întinderea imperiului patriarhal.
Profilul esthetic al țapinarului este impresionant, fiind devotat trup și suflet metrosexualității motiv pentru care poartă cu o abnegație exasperantă, vară și iarnă, o șubă de miner de-a lui străbunică-su iar în picioare cizme de cauciuc (pe cât posibil cu sigla PSD) pe care nu le mai dă jos decât groparul.
Pe cap poartă always PALARIE, dintr-aceea cu peană de cocoș de munte într-o parte, așa cum au numa’ brigadirii silvici ajunși amu’ în înalte funcții publice. Cum să face un picuț mai frig pe-afară, adicătelea după Sânta –Mărie (când obiectul vestimentar primăvăratic capătă o altă întrebuințare) voievozii domestici adoptă alte cușme doveditoare ale statutului de tarabostes, adică moda încetățenită e aceea a căciulii rusești de blană de la care mulți au și uitat să dea jos steluța cea roșă în cinci colțuri (las-o bre aclo, că Iosif cu oala musteții lui, șuba de caucazian neam-prost și ciubotele cazone doară n-o fost băiet de-al nostrum?)
Dar ce-i mai interesant și mai atractiv la profilul standardizat al etnojumătăților noastre este obiceiul aprig încetățenit al beutului de samahoancă. Obicei antecreștin și deci pardonabil, moștenit de la taica Buramista cu o scurtă haltă metamorfică pe la Cahul, Bolgrad și Ismail.
Ca orice stereotip dynamic temeinic însușit și această deprindere își are corespondentul într-un model comportamental standardizat și  anume avalanșa pumnilor și picioarelor în capul,  în gura sau în ficatul nevestei, fiicelor, soacrei, cumnatelor, vecinelor, crainicelor tv, nu contează de unde numai să corespundă sexuat la apelativul de alint „curvelor”!

În sinteză: (sire, mi-am însușit critica!)
Dugliș, prostovan, puturos, răpănos, lăudăros, bețîvan, bătăuș de femei, curvar, mincinos, leneș, …
Dară: „Quod ergo Deus coniunxit homo non separet


P.S. Puiuțu' șantajabilu', e gata diploma mea de licență? Să vin după ea stămâna asta? Ce zici programăm un uichend nebunatic? Ai ceva parali?