Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

vineri, 15 iulie 2011

Translator româno-moldoveano-bombastic - o postare mai veche din mai 2011

Dragî DOAMNÎ, uăi soro! Mii nu mii rușîni di numili meu cî îi vechi numi boersec di curvăsărie. Trebi șî știi cî el vini di la bunica din timpu primulu răzbel când în casa iia o fost încartiruit un ofițir neamț, un ober cu numele von Dützow. Cât timp o șăzut neamțul la ie mamuța o grijît la neamț egzact așe cum grijăsc eu la puiuțu meu (șantajabil!). dupa ce-o plecat nemțî ș-o vinit bolșevicii pi mamuța o tunso zero ș-o trimis-o șî studieze cu tîrnăcopu structura cristalină a clorurii de sodiu. De-atuncea datează numili iia di Miss Dutza. Da cum baronu neamț nu era difel hadâmb s-o nimerit ca deja sî vinî pi lumi șî mama me, o copchilî frumoasă ca soarili di pi șer asăminea la tăț copchii facuț pi furiș. Ca sî n-o confundi cu mamuța la mamaia i-o pus numili di Biss Dutza. Amu oari cum ai fi vrut matali sâ-mi spunî mii? Lady Dutza? Nu uăi mi-o spus tot ca sămn di cinsti a curulu Piss Dutza. Șî mai trebi sî stii cî digeama ni crez proasti pi tăti cî la noi în familii sî respectî dreptu roman : Ius Soli insamnă că nem di neamu nostru o sî purtăm numili lu mamuța iar Ius sangvinis ni obligî sî țînim copacu jenealogic numai dupa mami cî nu-i așa Mater semper certa est, pater incertus.
Pussi dulși uăi Doamnî ci porț numili di la Domnu tata tău!(?)

În urma „protestelor” prietenilor postaci tema a fost reformulată:

Mult iubită și stimată Doamnă, dragă surioară de suferință discriminatorie. Înainte de a da glas sentimentelor de nețărmurită admirație față de fiul preaiubit al găinii cu ouăle de aur reiterez convingerea fermă de a nu mă autosubestima prin prisma raționamentului intrinsec al numelui meu, nume cu vechi rădăcini nobiliare ce amintesc sugestiv de implicațiile lucrative ale celei mai vechi meserii din lume. Circumstanțele temporale ale nominației familiale se situează cu aproximație în perioada WW I, ocazie cu care ospitalitatea bordeiului nonconjugal al onoratei mele bunici a fost onorată de către un Ofițer din Statul Major al generalului von Eben. Motivul încartiruirii generalului von Dützow în patul mamuței mele a fost justificat printr-o subită și subtilă pasiune a germanilor pentru țigările românești fără filtru marca „Mărășești”.
Datorită deficitului ocupațional generalul, care de spița lui era un om foarte activ și foarte viril, i-a propus mamuței desfășurarea unor Kriegspiell-uri cu tematică certă „jocul de-a mama și de-a tata” iar ca teatru de război – fu-telnița mamuței. (n.trad: Fu-telniță= dormitor. reg ardelenesc). Desfășurarea narativă a evenimentelor impune cu obiectivitate semnalarea relației cauză-efect și materializată prin apariția mamei mele, denumită de mine astăzi prin apelativul generic - mamaia. Solidaritatea afectivă a tovarășilor de transhumanță siberiană a favorizat apariția, pe lângă numărul tatuat pe fesele mamuței, a unor nume de alint a căror rezonanță să cuantifice motivația trimiterii mamuței în gulag în vederea reconversiei profesionale în meseria de înaltă calificare a tăietorilor de sare din ocnă. Astfel pentru evitarea confuziilor mamuței i-a rămas încetățenit numele de Miss Dutza iar mamaiei mele, care era o fetiță dulce și bucălată semn de certitudine al furtișagului drăgăstos al conceperii, i s-a spus Biss Dutza, cu implicații temporal viitoare semnificând continuatoarea tradițiilor familiale.
Respectând nota cutumiară a vremurilor de restriște și eu, la rândul meu, am primit cu cinste pelviană și demnitate anală numele de Piss Dutza. În final te-as ruga dragă Lady soră să nu ne desconsideri inteligența întrucât, datorită descendenței din toga și mitra curtezanelor imperiale, noi ne supunem numai dreptului roman ( și a romanului care plătește mai mult). În virtutea acestor norme tradiția onorabilei noastre familii este ca fetele să poarte cu mândrie un derivat al numelui ilustrei ascendente dătătoare de plăceri nebănuite. De asemnea, tot ca un semn al mândriei dinastice, arborele genealogic al familie noastre se păstrează numai pe linia descendenței materne, căci nu-i așa, dintre atâția ocnași, brigadieri și comisari cine mama lui Venus mai știe cine e tatăl.

Te îmbrățișează cu afecțiune frățească, a ta PissDutza.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu