„În numele sfântului Taci, s-auzi cum latră Cățelul pământului Sub crucea de piatră.”
Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."
„Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.”
(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)
Disclaimer
Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".
Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!
Pagini
vineri, 28 iunie 2013
ANA ARE MERE sau
Cad(av)rele didactice și sporul de calculator
Io nu știam că dacă îmblu la laptopu ’ lu’ Moceanu (cât timp el e plecat la colț „La țigănci”), atunci mi se diminuează numărul celulelor cu bastonașe din retină.
Gata! De-amu pun chicioru-n prag.
Pentru fiștecare mesaj trimes înafara ocnei de pe laptopu ’ lu ’ Moceanu, aista trebuie să-mi plătească sporul de OLED sub forma unui pac de duhan Kazbek plus o duzână de beri Hofbrau.
AM ZIS!
2.1 RE: Tacsî di schmeker trimis de STAPLER
Da de unde așa fericire tehnologică.
Laptopu lu Moceanu îi dintr-alea primele stroite de KaGheBe la-nceputul warului rece (adică var stins!) și donate filantropic direcției a șinșea din SECU, unde-o lucrat bunicu’ lu’ Moceanu
Are ce-i drept un tub catodic de la un televizor Temp dezafectat de superheterodina. Da nu-i cu motherboard cu socket dintr-astea moderne, ci are toată partea de hardware înghesuită într-o ladă de zestre rusască. Asta fiindcă numai așa puteu să-ncapă toată adunătura aia de heptode și octode cu care se realizează operațiunile binare.
N-are nici un fel de baterie, că bateria lui originală o fost o baterie de Katiușe pe care tata lu’ Moceanu o schimbat-o în talcioc pe-o jumătate de samahoancă.
Ca să seînroșască măcar o țâră filamentele de la „GheUrile” amplificatoare, trebuie să intre în funcțiune electroplutonul. Adică un pluton de viețași care ne înhămăm cu toții la un edec cam cum era odată, înaintea colectivizării, aria aia pe care se treirau grânele. Numai când reușesc viețașii să atingă o viteză unghiulară optimă, abia atunci tensiunea se cocoață la 110 volturi și frecvența începe să bâțâie la 60 de herțuri.
Când s-ating pragurile nominale de funcționare a electroplutonului, abia atunci s-aprinde tubu catodic, apare logo-ul de la Piața Roșie și sunetul de start reprezentat de un salut ferm – Zdrasvuite tavarisci camandir – urmat de avertismentul de la antivirus – Vnimanie, prativnic paslujivaet.
Ar mai fi ele multe de povestit de laptopu NKVD-ist al lu moceanu, da nu mai am timp, că mă strâgă viețașii că să-ntoarce Moceanu c-o falcă-n cer și una-n pământ (viețașii știeu c-o vinit acasă bulibașa, da n-o vrut să-i spuie, ca să se râdă de Moceanu!)
Dacă mai zâc că în loc de tastatură, laptopu lu Moceanu are o fostă mașină de codat Enigma de-a nemților, la care încă nu i-o dezafectat încărcătura și secvența de autodistrugere, atunci îți dai seama cât de VĂTĂMĂTOARE poate fi activitatea benevolă de operare a leptopului. Seppuku și Harakiri curat însumate.
2.4 RE: Tacsî di schmeker trimis de STAPLER
Așa-i, așa-i!
După ce se termină final countdownul, începe un alt majur să bată ritmul cu patul ZeBeului pe-o tobă de fanfară, la fel de crescendo cum se bătea ritmul pe galerele elinilor sau romanilor.
Când ajung viețașii din electropluton să se rotească cu iuțala palelor de la windmillul lui don Chihote, se ating parametrii optimi de funcționare a sursei de alimentare, ș-atuncea rostește Moceanu sentențios, cu o satisfacție egocentrică patologică - „ENGAGE!”
Abia atunci pâlpâie verde-fosforescent katozii tuburilor, displayul se luminează taman ca soarele izbăvitor ce răsare de la răsăritul nost, iar Moceanu își începe o nouă zi de perfecționare profesională pe site-urile didactice Redtube, Redporn, Apetube, etc...
3. Tacsî di protecții trimis de MEGINGIORD
Apăi la așa mod de acțiune – parale de katizație luate și ciu-ciu apărarea drepturilor, tare mi se pare că forma asta de asociere sindicală samănă cu o mâță pe care-o aveam eu pre când eram tânăr ficior în Australia.
Ne Vasta me, fiindcă mâța era guralivă foc și leneșă de se duplea pământul sub ea, i-o pus numele de Cindy. Acum cea mai haioasă o fost faza dintr-o zi când n-o mai găsit mâța *. Atunci o umblat ca zăbăuca pe malurile fluviilor și râurilor din provincie, strigând ca disperata : „Cindy Cat!” „Cindy Cat!”
Șî cu-atâta o rămas până-n ziua de azi: cu denumirea de Cindy Cat.
------
* Abia după mult timp am aflat de la niște aborigeni că pe mâță o mâncat-o un crocodil din Alligator River. Care dintre râuri – east, south sau west - o fost n-am mai aflat; important e că mâța, gata, s-o răposat în pace.
RIP, Cindy Cat!
miercuri, 26 iunie 2013
Un TIR intrat într-un restaurant
Șoferul și-a plătit burgerul la poarta McBaciu drive.
Da' mai apoi o vrut să se asigure că nu-i pune bucătăreasa carne nechezătoare în loc de spongiformă.
Așa că s-o apropiet, pâș-pâș, într-a-ntâia până la feneastra ristorantului.
Da' a naibii treabă că driverul o văzut ce Miss bunăciune îi manufactura gustărica și cum iel era cam de multișor timp pe coclaurile patriei, s-o fâstâcit ș-o uitat să mai pună break.
Da-i interesantă de tot continuarea poveștii care o să fie, cu egzactitate ce ceas atomic, cam așa:
după ce-o să-și repare șoferul tiraboanța și păretele de văiugă a ciobanului, o să vină ’napoi la gajica bucătăreasă. (c-o făcut deja schimb de numere de telefoane, ID de mess și cont de Carte a fâțăurilor)
Da’ a dooa oară o să vină călare pe un Volvo alb (numai capul tractor), pe care o să-l priponească decent de data asta la țărușul de la poartă. O să se scoboare din cabină ș-o să meargă în fața demoazelei unde-o să împământeze rotula chiciorului drept ș-o să-i doteze inelarul mânuței stângi c-o șaibă din aur de 24 de carate în care-o să fie montat un diamant dintr-alea mânărite de românașii noștri bruxellezi.
Apoi ca să fie tătă lumea mulțamită, nunta o șă ție trei zile și trei nopți CHIAR la pensiunea Baciului (ca să aibă și iel încasări, să-și mai scoată din pagubă și să nu intre în insolvență).
Iar la eveniment se vor veseli, după tipicul îndătinat, pe lângă rudele însurățeilor, tăți localnicii, martorii oculari, agenții de poliție constatatori, inspectorii de daune de la firma asiguratoare, etcaetera, etcaetera.
Amu toate-s bune când se termină cu bine.
Ghini că n-o pățât nica nici șoferul timid dar nici purisanca aia din cuhnie.
Dă-l dreqului de perete de văiugă, că ăla se repară.
RE: Ba nu! trimis de STAPLER
Da, îi ca lumea așă o nuntî cu happy end, da eu tari ma tem cî dupa nuntî, cân el ar sî sî ducî tucma-n fundu Portugaliei cu-n tir di barabuli, ar sî aibă un fel di trezâri-n cap. A sâ-sh deii sama cî de-amu-i om însurat, la casa lui, tre sî aibî grijî di gospodarie șî di fimeia lui. Ș-apu-n timp she-ar sî asculti el maneli la țidiu on board incorporated, a sâ-sh deii sama cî digeaba sî mai uitî cu jând la fetili di pi shenturî, cî de-amu...îi gata, tre sâ-sh vadî numa di bucătăreasa lui. Da shel mai tari șî mai tari ma tem cî atunci cân a vini-napoi, ș-ar sî discalishi di pi Volvo lui alb, ar sî afli c-o devenit tata lu fishioru lu șăfu lu fimei-sa. Amu...na...depindi cum îi chicî așă o vesti...poati c-ar sî lesî di la el ș-ar sî facî un botez mare șî frumos la copchil!
RE: Ba nu! trimis de MJOLNIR
Mi-am cam tricotat neuronii trei pe față unul pe dos * și la valoarea de adevăr dă cu fracție periodică mixtă.
La cât de încuietă e sintagma, mi-aduce aminte de treaba aia (spusă parcă de Mark Twain): cică era un tată și un fiu, ambii majori. Care s-o cositorit c-o mamă având o fiică, de asemenea majoră. Dar, fără vreo semnificație pedofilă sau gerontofilă, moșu s-o lipit cu fata, iar fiu-su s-o cuplat cu muma (pădurii).
Acuma, într-o zi când n-ave ce face**, o stat să se gândească ce grad de rudenie este El cu El. Și fără prea mult efort, nefiind nevoie să apeleze la Rațiunea pură și numai în baza Criticii practic-raționale, o ajuns la o concluzie demnă de Cartea Recordurilor: EL își era propriul bunic!
Așa șî cu cimilitura te. După ce mă prind (împreună cu două oale cu chișleac de pe cuptior), îți zic continuarea la mitul de mai sus.
Stei in taci!
-----
* exact așa cum se împletesc p*loverele pentru domni, pi*doverele pentru doamne și p*țoverele pentru copchii mici.
** finkă pe Mississippi nu se zărea nici un zbat de vapor din cauză că plouase prea mult în zonă, fluviul de umflase, iar toți firefighterii din colonia penitenciară erau pe coasta de east ca să se combată cu typhoonul Sandy
Adică ai vrut să faci o aroganță sexistă prin care să insinuezi că șăfu ’ lu ’ nevasta la tirist îi ține ăstuia patu ’ cald în răstimpul când iel se încălzește în cabina TIRului c-o gonflabilă centuristă.
Motiv pentru care, cu toată responsabilitatea civică, trebuie să-ț zâc ca SĂ-Ț FIE RUȘINE CINCI MINUTE, răstimp în care să stai la cornerul odăii, în poziția ghiocel (cu capul plecat și rușinea sincer întipărită pe față).
Asta pen’că io o știu pe fătuța ceea ce lucră la restaurantul ciobanului și pot să-ț spun că-i cumințâcă foc, o terminat Ștefan cel Mare din Suceava, apoi o făcut faculta tot la USV în nuș ce domeniu de inginerie alimentară, acum îi la master la Bucale tot în domeniu. Deci în nici un caz nu-i bagaboantă ci, fiind din familie mai sărăcuță, o fost nevoită să-și ieie un job ca să aibă parale de postuniversitar.
Acum, c-a s-o fentez diplomatic, iacătă un raționament antitezist față de „Tata lu fiu lu șăfu lu nevastă-sa”. Care-i identificabil până la echivalență cu EL. Adică el e tata lui ficior-su. Biologic, genetic, fără putință de tăgadă a paternității. Apoi cică băietu ’ e ficioru ’ lu ’ șefu ’ lu ’ nevastă-sa.
Dar tot EL se crede șeful lui nevastă-sa, aidoma majorității hitlerașilor conjugali, care-și închipuie, în înfumurarea lor ilogică și misogină, că bărbatul e Capul Familiei. Adică ... ȘĂFUL. Acum ar trebui să stai s-asculți și ce vorbesc între ele, fetili, atunci când stau și ele la o apă plată cu lămâie.
Primul dintre aforismele lor vine în continuarea semiparanoiei masculine. La care ele replică pe șoptite că „o fi barbatul capul, dar femeia e gâtul!”
Așa că te-am lămurit buștean cum e cu „Egalite” în Absurdistanul bizantin Rromânesc.
P.S. mai trebe să-ț spun că Licențiata aia cu șorțuleț de la ristorant, în zilele în care au loc aclo nunți, cumătrii și îngropăciuni, chiar își excede fișa postului, devenind maestră de ceremonii. Sau cum s-ar zice în franțuzască „maîtresse des cérémonies” și asta slovă iar n-are nici o tangență cu ocupațiunile lucrative ancestrale sau de tip adulterin!
RE: Ba nu! trimis de STAPLER
RE: Ba nu! trimis de MJOLNIR
Ce se putea spune la un articol de doo parale, despre un amărât care, în condiții de urgie celestă prin zona Câmpulung - Vama -Humor, probabil a intrat în acvaplanare și cele 36 - 40 de tone ale utilajului s-au dus sanie până în primul obstacol. Putea să aibă frânare reactivă ca la supersonice și tot se proptea în ceva.
Bine că s-a terminat așa! (cu nuntă, lăutari, cununii și botezuri!)
Amu sper că nu te-ai șucărit despre pedeapsă! Cred că ai simțul umorului suficient de bine dezvoltat încât să observi că te-am păsuit de a sta la cornerul odăii cu genunchii pe coji de nucă!
=======
din iuțală anglofonă o comisei și io:
În loc de „profile” se va citi „profiluri”
Ba nu-i așa știrea
Ba nu-i așa știrea trimis de MEGINGIORD
Pe moșneag îl chema Lot* Iar Cinderellele alea tuciurii ereau copchilele luia (de suflet) din tinereță. Acum cu paralele celea îi treaba o țâră mai încurcată. De fapt junele n-or venit să ia, ci să dea! Prima la mânuță că nu erau lei, ci sicli argintinieni. Apoi fetili o vrut să facă, prin mecanismul compensării, stingerea unor arierate patristice. Adică să-i deie la boșorogul ceala paralele ce le-o dobândit, involuntar, kukuru, de la ebreii sodomiți, în urma codoșlâcului biblico-arhetipal. Altminteri se poate ceti în articol precum că fetili „au aruncat mai multe bancnote şi plicul…”. Deci fetili O DAT și nicidecum N-O LUAT, așa cum încearcă să denatureze sensul evenimentelor scribalăul acesta de-i încă mahmur d-ast noapte. Apoi fetili s-or compensat cu mumia libidinoasă luându-și partea ce li se cuvenea din drepturile de autor, cuvenite lor, din partea Trimeșilor Domnului Zeu, adăstați în bordeiul boșorogului. Cum la poarta moșneagului erea mare meeting arameic și de bucurie c-o scăpat cu … capsa nepercutată, cei doi Angeli i-o dat la decrepit o sumă bună de parale, sub forma unei șpăgi consistente, care să fie înmânată fetilor sub formă de daune compensatorii morale și materiale. Da moșu chitros ca o kippa de ov*ei, n-o dat compensațiile la părțile vătămate, ci le-o pitit iel bine pe fundul unui chivot ca să aibă puse deoparte părăluțe albe pentru diluvii negre. Abia amu, după vro 7 -8 milenii, o aflat fetili că moșu le-o țepuit.** Așa că trebile-s limpezi ca-n afundul Gropii Marianelor: Fetili ș-o recuperat daunele cuvenite, bancrutate de boșorog. Apoi i-o aruncat moșului – proxenet partea lui din profitul codoșlâcului din noaptea ce-o precedat cataclismul incendiar. Toate sumele fiind convertite în RON și actualizate cu indicele de inflație corespunzător celor câtorva milenii. Amu nu prea-i clar ce draaqu voieu să facă_cu plapoma ceea! Cre’ că voieu să reitereze o scenă de cu câteva capitole ma’ ’nainte, când moșu lor era bat mangă în cort, sforăie ca un porc cu copita despicată și unghia despărțită iar fetili lui preconfigurau, în premieră anistorică, primul caz de voyeurism dezvoltat prin finalizare. Da asta-i altă poveste și nu-i vina cetitorilor că moșneagu sclerozatu’, în loc să fie tolerant, ’ubitor și iertăreț, s-o apucat ca zărghitu să țâpe să vină lictorii de la meliție. În concluzie: ’te dreqului, Paiule cu mahmureala ta aiuritoare. Decât să prostești lumea cu znoave scornite de mintea ta dionysiacă, mai bine scoboară-te la Taco și îngurgitează o zeamă de burtă. Merge și rădăuțeana iar la urmă îți stingi setea c-o vadră de moare made in Milișăuți. Ian citește-n scripturi*** care-i adevărul și compară cu adevărul pritocit de tine de pe fundul butelcii de vin! ----- *a nu se confunda cu Sir Jerk a Lot, carele-i un personagiu escepțional, în împrejmuiri estraordinare, dintr-o altă cimilitură nemaipomenită. ** o aflat de la papa Francisc, într-o zi de Dei Domenica, pe când se hălăduiau prin Piața San Pietro încăutare de ocupații lucrative . *** scripturi – adică slovare sfinte și nu porcăriile alea zărghite de pe site-ul Enervatorului, despre care-ți tot zice un aghiuță de-a lui Gates, c-au încetat să mai funcționeze.
==========
T_REX
Da unii
ați fost pâna amu,HerrTaz?M am saturat sa cetesc gazete din 1890 (sau din
2013?) ca nu mai vad diferenta ca problemilii populimii sunt aceliași:uliți
bortilite ,țâgani la furat,mai dii matali una sâ ni descrețim frunțile!
==========
Șșșșșșt!
trimis de MEGINGIORD
Nu mai zîciț’ la niminea că p-ormă se ginește la meșteșug odalisca neciufulită, își aduce aminte c-o trecut cinzecimea de când s-o dischis sezonul de vânătoare la pisicuțe și păsărici și ie tot n-o trăit chatarsisul poemelor homerice. Apoi i se suie hiperestrogenii în gâtiță, se „inervează” c-am porcăit-o de se-nnegrea displayul și p-ormă iar îmi dă cu bărdița-n cap lăsându-mă fără art. 10 CEDO! Să vă zâc un’i am fost? La pușcării! Cî mi-o dat bolșevicii ocnă pe viață la spart bolohani, da nu cu târnăcopu, ci numai cu partea fer-OASĂ a ustensilei lui Moceanu. Da io am fost mai ’oț c-am prins momentu când gardianu’ Moceanu s-o dus să facă zex-viteză și protejat * cu țâganca gladiatoare de la colțu’ străzii ș-atunci am îmblat la laptopu’ luia. Fraieru’ nici nu știe că are Atheros încorporat și primprejurul pușcăriei e full de routere lăsate la liber de niște puștani obraznici, nu de alta dar ca să-și poată și viețașii dirigui afacerile externe. Gata, am închis, că vine Moceanu**. Mai scriu săptăluna viitoare, c-am vorbit cu niște kamarazi să se plimbe c-un Eurocopter Tiger pe deasupra ocnei. Că vreu să ievadez ș-apoi s-o șterg ingliș în insula Nauru, că n-are acord de extrădare cu Republica Fanariotă, Colhoznică și Socialistă Rromânica. Cine draaqu-i atât de prost să stea la spart bolohani? ----- * Conform devizei „Siguranță și încredere”. Disciplinat plotoneru Moceanu! ** Descheiat la șliț, roș la față și cu cașcheta proptită chizâș.
==========
RE: Șșșșșșt!
trimis de STAPLER
Bun așa, dar dacă nu mai vin ăia cu Eurocoleopteru, să știi că am eu
niște băieți de băieți care-mi pot pune la dispoziție un MI24, e mai
vechi, puțin ruginit și-i lipsesc două pale din elicea anticuplu, dar
spuneau ăia că dacă-l împingi sănătos vreo patru sute de metri
decolează. Acuma harabaua e într-o standolă undeva peste Prut, și e mai
greu de găsit pilot compatibil cu așa ceva, dar e unul nea Vasile parcă,
a fost tractorist 28 de ani în colhoz și zice că se descurcă el, mai
ales că harabaua e diesel.
==========
RE: Șșșșșșt! trimis de MEGINGIORD
Cum să nu vină Kamarazii? Păi facem servici ori … mângâiem pisici*?
Doar nu spune klar parafraza devizei „Ein Hubschrauber, ein Flüchtling, Ein Flieger”? Ș-apoi Eurocopteru’** îi pus la dispoziție prin Bestellung șprăchuit taman de Frau Anhela, mai ales akuma când s-o dat liber la porcăit bolșevicii în Deutsche Welle. Ai văzut doară că amu îi trendy cu fuga airplanată prin tăt felul de coclauri carribeene, indoneziene, malaieziene sau polineziene? Amu‘ îți danke zer șion pentru intenție. Țîn și io minte porcăriile alea rusăști, cu borțile cârpite cu cârpe, carton, mastic și chit de Trabant. Le-am prins în vremile bune, când eram tânăr, frumos, diștept și bogat! Așa de tari erau drăciile că în ultima vreme, când nu mai era kerosen pentru ele, golanii ăia de piloți militari le umpleau cu un amestec de petrol lampant și samahoancă trasă de doo ori prin alambic. Amu’ și elicopteriștii ăia – ai naibii tâlhari: n-o vrut să zâcă la nimeni proporțiile amestecului optim. Cică e sicret profesional și nu se cade să-și terfelească onoarea profesională divulgând la tătă pülimea secrete de importanță deosebită. Ce-i drept mai greșeau și ei uneori proporțiile amestecului ș-atunci când puneau prea mult trăscău, nu-ș cum se făcea de-și zburau aparatele numai pe șapte culoare aeriene și numai aplecate în față de scoteau barabulele peizanilor din pământ cu palele rotorului principal. În schimb era distracție țapănă când scăpau prea mult gaz de lampă. Atunci scoteau elicopterele un fum gros de credeau cei de la NASA să semnaleze apropierea asteroidului Apophis iar pochii pravoslavnici să prorocească iminența ’Pocalipsei, cerând enoriei să se pocăiască prin donarea tuturor averilor lumești către BOR. Da’ ciu-ciu că nu era nica adevărat și singurii care se distrau crăpând pe ei de râs erau elicopteriștii care se trăgeau ca zăpăciții pe cerul patriei cu elicopterele dopate și care, nu știu cum se face, erau cam roșii la față și glumeți. Probabil diferența de mitilic care n-ajunsese în rezervoare trebuie să fi respectat principiul general al conservării materiei : „Nimic nu se pierde, totul se bea!” Pân la urma urmei îi bun ș-un MI, decât nica. Prima oară mă gândii că, în loc de morișca ceea lipsă, poate fi pusă o sfârlează cu fofează. Da mai apoi mi-am adus aminte că pe omul ceala l-o liniștiti komuniștii și nu i-o mai dat voie să facă moriști, ca să nu se creadă că vrea să fugă în Jermania. Așa că l-o trimes la școala de ucenici și l-o făcut ciocănar la Chefereu. Amu, după 89, ăla cu fofeaza cică era muncitor de înaltă calificare și l-o luat americanișii la NASA. Acuma l-o trimis pe Stația Spațială Internațională să asigure mentenanța scutului exterior. L-o legat pe ciocănar cu o funie de cânepă de botul stației spațiale ș-aista se rotește întruna împrejurul stației orbitale, ciocănind cu hammerul plăcuțele ceramice. Așa că dacă nu mai este fofeaza lui sfârlează, mă gândii la altceva: să punem în loc o cruce a Sântului Andrei, de pe undeva de la o fostă trecere la nivel cu calea ferată Nisipitu – Gura Putnei. Spun fostă fiindcă aclo nu mai este nici măcar un metru de șină, toate le-o furat țâganii și le-o dat la fier vechi. Și cum zâlele astea s-o dus powlii de suflet și chefereul, e clar că n-o să se mai vadă pe-aclo vreun tren nici în următoarele trei glaciațiuni. Așa că, decât să steie crucea ceia de tablă la vro-ntersecție la care să stuchească în sân și să facă vreo trei cruci mari, de la păr la păr, vreo babă nevricoasă, mai bine s-o folosim ca elice la copterul sovietic. Dacă nu-i de-ajuns, mai punem încă o morișcă din șindrilă și treaba-i ca aranjată. Da m-ai pus pe gânduri cu amplasamentul hangarului de la copter. Lângă Prut zâci? Atunci mi-o venit în minte o idee, pe care am văzut-o într-o zi când eream cu toții, viețașii plus plotoneru Moceanu la strâns barabule pe lângă borderă: Acum, mai nou, traficul de țâgări rusăști se face cu drona teleghidată. Un ucraineț cu remote stă pe un mal și trimite drona, marfa este largată pe o pârloagă valahă, loc în care stă ș-așteaptă un derbedeu rumân. Așa că dacă zâci că ai un elicopter de la MeI, șî cu reparația am aranjat-o, ce zâci, o punem de un mic trafic de frontieră cu elicopteru? Dotăm aparatul cu avionică telecomandată și așa nu mai trebuie să-l amploiem pe bețâvanul acela de Vasile de la colhoz. Care nici măcar tractorist n-o fost, asta se laudă el în gura mare când e bat. Iel de fapt o fost un amărât de strungar – adică trecea oile prin strungă și le efectua nu-ș ce masaj thailandez. Dacă iești de acord cu proposalul meu, lasă un țignal, da nu pe site-ul Enervatorului, că doară știi că aiștea-s mână-n mână cu Meliția și sifonează și laptele supt de la preacurvioasa lor Doamnă maternă. ARFU! ----- * cea mai râvnită fiind cea a Michaelei ** Eurocopter îi zâce la droșcăria franco-germană. Eurocoleopter e o specie mutantă de molie bizantină (rumânească), necuprinsă în terfeloagele trofice ale lui Chuck Darwin, cu un apetit bugetofag impresionant și care se hrănește exclusiv cu fonduri europene nerambursabile. |