Şapte semne că sunteţi într-o relaţie cu persoana potrivită...

... sau  Șapte semne kharmice... ... că puteți să vă luați straița și pașaportul și s-o apucați unde-oți vedea cu ochii:

1. temperamentul:
IEA - mânuiește cu destoinicie făcălețul, tigaia și oala cu uncrop.
IEL - are centura neagră cu 4 dani la kickboxing, jiu-jitsu și karate shotokan.

2. Stilul de comunicare:
IEA - „boule”, „idiotule”, „impotentule”.
IEL - „waco”, „scroafo”, „curvo”.

3. prietenii și familia:
IEA – Copchil din flori al unei centuriste veterane. Se întovărășește cu țațele, gaițele, cațele și coțofenele.
IEL – ficiorul unei mătuși ș-al unui hoț; preferă compania boschetarilor, bețivilor și aurolacilor.

4. Stilul de viață:
IEA – Grațioasă și latifundiară ca o orcă gestantă. Preferă moalele fotoliului de lângă frigider, situat în fața televizorului, necondiționat comutat pe KanalD, AcasăTv și Latrina1 – „Noră pentru progenitura kretină”.
IEL – pricăjit ca un țâr, amărât ca un biscuite în dungă. Hobby preferat – declanșarea incendiilor în domiciliul comun în scopul capturării telecomenzii și comutarea Unicului televizor pe Private Spice, Hustler, Dorcel și XXL.

5. Aspecte financiare:
Ambii își procură mitilic și mahoarcă din alocațiile foetușilor avortați.
Surse de venit nedeclarate:
IEA: Procuroare - procură gladiole prin direct furtișag din rondourile primăriei.
IEL: Gladiator - vinde la tarabă gladiolele furate de procuroare.

6. Educația:
IEA - 4 clase primare absolvite Magna Cum Laude + Școala profesională absolvită la km 11+400 de pe autostrada A1.
IEL - 8 clase primare + masteratul la Jilava – specializarea „Mecatronica sistemelor de închidere de tip seif”

7. Intimitatea:
IEA - adeptă consacrată a swingului.
IEL – complinește fantasmele balenei prin voyeurism.

Concluzie:
„Quod ergo Deus coniunxit, homo non separet !”

„Ein dumme Volk, ein USL Reich, ein dementen Führer !”

„O mustață-i mai lipsește
Unserem verrückt Führer,
Un Mein Kampf în românește,
Hakenkreuz și Cruci de Fier.”
-----
„ - Sieg Heil!”
„ - Heil Crin !”

Bubulina botșăneană - ep.2

@domnu nemernicu’ cu toptanul
Ci mai faci coleguța aia a voastră – Bubulina botșăneană?
Îi deterăți, cum v-am rugat, cu rigla peste dește ca să nu-și mai bage copituțele în treburile și lucrărilor oamenilor mari?
Pare-mi-se că nu proceedarăți încă la măsura punitivă, altminteri n-aș fi primit atâtea semnale e-mailate precum că Bubulina s-o apucat de făptuit niște drăcii inimaginabile.
Cam toți plângăcioșii din Fâșia Gaza s-or jeluit că Bubulina n-o mai așteptat să i se usuce cerneala pe ucazul marinăresc de numire (rușinoasă) în cinul de magistrat și ungere cu caftanul de vel-ispravnic al dregătoriei din Fâșia Gaza.
Cică numai ce o trecut apa Siretului prin vad, imediat ș-o-nculțat ciubotele celea de le purta în copchilărie când mergea la păscut vacile pe islazul din Brehuiești.
Da mai apoi s-o-ncruntat orgoliul egocentric de fostă grefieră – umil scrib după dictarea unui giude competent în raționamente, motiv pentru care o tropotit din ciubote taman ca Vodă-Dragoș la descălecarea în Țeara Moldavă, apoi s-o apucat ca smintita să împartă pedepse, în capul răzășilor, cu buzduganul amorului propriu, condiționat comportamental de nivelul hiperestrogenic exacerbat prim inacțiunea vădită și rea-voitoare a lui Obidiu.
Mai mult de atât, s-o răsculat în iea și orgoliul Telectual dobândit în vremea când făcea kaka în pelinci, adăstată la umbră între bălăriile de la marginea tarlalei unde mă-sa și tac-su trudeau din greu cu sapa întru prașila gliei patriei, ca să-i asigure acesteia o armonioasă creștere, îngrijire și educare.

Așea că ș-o amintit Bubulina că o obținut un uimitor și fenomenal rezultat de 0,255 pointuri peste nota minimă de admitere în magistratură și mai ales că este posesoarea unui IQ oligofrenic de mai puțin de 80, dublat de un raționament logic impecabil atestat la valoarea execrabilă de 6,20. Atuncea s-o-ncruntat din străfundurile caracterului ei mizerabil, asemănător unui furnal adânc, negru, rece, gol și abandonat, și s-o apucat de scris literature Science Fiction cu tematică penal-procedurală. Așa de incredibile sunt bălăriile ce le-o debitat idioata, încât imediat a fost cooptată în Uniunea Scriitorilor din Țara Paielor și a Tizâcului, transhumați peste apă în Țara Canaanului a Bukovinei, plină de lapte și miere, făgăduită semințiilor botoșănenilor cei nenorociți încă de pe vremurile patriarhului Nechita – părintele națiunii dobitocilor botoșăneni exilați și autor al scoaterii și ieșirii semințiilor sărăntocilor botoșăneni din Țara Paielor Eghipețiene.

Ce mai tura-vira, îi un adevărat fenomen stilistico-lingvistic bubulina botșăneană, de te doare mintea ce-i în stare să facă din principiile și regulile generale ale dreptului roman, cu aplicabilitate direct la dreptul penal român.

Așa că de aiasta te interpelai rhetoric (adicătelea fără răspuns) a dooa oară, ca să-ț reamintesc îndatorirea voastră profesională de bază, și anume de a veghea la păstrarea neștirbită a prestigiului instituției voastre și a profesiei ce v-ați ales-o.

Motiv pentru care, în fapt, reiterez rugămintea formulată anterior de a o dota pe Bubulină c-o pereche de clanțe din oțel inoxidabil, astfel încât să fie pusă în imposibilitatea de a mai răsfoi terfeloage oficale, evitându-se astfel orice premise ce ar potența apariția unei noi opere din genul S.F. – penal.

Dar cum nu sunt răutăcios de feliul meu, nu mă radicalizez afirmând posibilitatea de a o arunca napoi pe Bubulină peste apă, simultan cu înfigerea unei cizme prime și impare în koor, astfel încât să ajungă taman în ocolul oilor și staulul vitelor unde și-o croit ucenicia juvenilă.
Ca să vezi că suntem toleranți, ne rugăm numai la țânerea Bubulinei pe lângă voi, băieții mari care știu să facă pipi cu putza din picioare, buni cunoscători ai meșteșugului procedural și legal din Ministerul public.
Deci, în loc de concluzie, ian de fii matale așa de nemernic, pune-i clanțele pe mânurile Bubulinei și țineți-o pe lângă voi, următorul cincinal, ca să deslușească acătării Quabbalah meseriei de magistrat.
Ucenicia în meșteșugul înclinării balansoarului Temidei înspre partea eticii sociale nu se deslușește făcând experimente stilistice nefericite dar care pot afecta NECONDIȚIONAT DESTINELE UNOR OAMENI.
AM ZIS!

Cum pot scăpa șoferii de amenzile de radar...

Decalog mocca cu largă aplicabilitate practică.

10. se înlocuiește caroseria autovehiculului cu materiale absorbante speciale, similare tehnologiei stealth;
9. se circulă cu precădere pe drumurile de exploatare agricolă, cele forestiere precum și pe traseele destinate concursurilor de off-road și enduro;
8. se circulă pe ulițele și coclaurile patriei numai între orele 03.00 – 03.30, ceasuri tainice îndeobște menite hoților de cai sau destinate retragerii fără torțe a radariștilor în vederea îngurgitării unui grătar, a unei ciorbițe de burtă, toate condimentate de inevitabila dublă de votcă nebugetată.

la de semnalul regulamentar de oprire efectuat de agentul de poliție se acționează astfel:
7. se acționează schimbătorul de viteză în treapta maximă și se apasă cu fermitate pedala de accelerație;
6. în caz de oprire se motivează faptul că soacra este grav bolnavă, internată de urgență în spital, iar momâia de pe locul din dreapta tot toacă din meliță, ca o cață turbată , ca să fie sporită viteza de deplasare;
5. în caz de oprire, fără existența pe locul din dreapta a mumiei consorte, se motivează faptul că soacra este internată de urgență în spital iar doctorul urgentist necesită imperios primirea unei șpăgi în vederea producerii unui micuț malpraxis salutar;
4. în caz de oprire, fără mumie, fără soacră, se justifică graba kilometrajului cu o directiva ecologică europeană a Porții Brandenburg, împăturită în două și prezentată odată cu documentele autovehiculului; Semnul Porții Germanice semnifică diviziunea incipientă dintre șofer și agentul de meliție, precum și ulterioara uniune de opinii realizată după înmânarea bancnotei;

3. În situația în care agentul de meliție constatator nu este unul din cei 90% milițieni vegetarieni (pasionați colecționari de verdeață) ci este unul din cei 10% agenți de poliție carnivori, atunci se extrage de lângă schimbătorul de viteze bâta de base-ball, sabia ninja, sau se deschide portbagajul de unde se apucă levierul și cheia pentru prezoanele roților.

Pe locul secund în topul artificiilor de evitare a unei amenzi radar se află opțiunea aruncării cheilor de contact în toaletă, simultan cu acționarea butonului bazinului. Necesarul de adrenalină al împătimiților volanului va fi suplinit prin amfetaminele oferite de jocurile din seria „Need for Speed”

Și … în fruntea topului… posibilitatea de a se radia autovehiculul în cadrul programului „Hârbul”. Voucherul astfel obținut se vinde în târg la Cumpărătura, după negocieri crâncene cu samsarii de vechituri.
Fondurile astfel obținute se împărtășesc cu prietenii, cu prietenele, cu amicii prietenilor, cu vecinii, cu trecătorii, cu pelerinii, maidanezii, astfel încât finalitatea certă a acestor venituri inopinate să corespundă unei exclamații de-a lui Mălăiele, devenită celebră: „Pe care i-am băut!”
Cotoroanței conjugale, de așteaptă acasă impacientată, pitulată după tocul ușii și cu făcălețul în mână, i se va comunica evidența faptului că guvernul Ponta Copy-Lot a sistat fondurile alocate programului rabla 2013.
„Pe care … l-au băut! *
-----
* (la împlinirea unui an de la loviluția de palat ratată, precum și cu ocazia lansării candidaturii riscante pentru prezidențialele din 2014, lansare însoțită de amânarea proiectelor de regionalizare a teritoriului și modificare a constituției)

Incendiu la prăznicarul besericii

Ba nu-i așa știrea!

Iar o sucit-o Păiosul din grafitul karandașului ca să deie bine la specificul dzilei, să empatizeze cu celelalte doo știri- „șoapte de sus/ ce-aievea au ceava de spus” și să se-ntrupeze astfel Trilogia eschatologică în Ținutul Bokowinei de Gios (plus Ținutul Brusturelui Răsare).
Bine că n-o mai fost și o a patra știre tematică astfel încât p-ormă să fie material artistic pentru un cvartet de coarde.
Iacătă știrea cheală:
Cică asară, pe la oara 19,30 (HEO- adică oara de la Maskva – atât de dragă derbedeilor din Rromânica Komsomolistă) s-o dus ILIE – paracliserul basericii din Stamate să-și facă rondul de noapte. Da ciu-ciu, că asta-i vrăjeala de o declarat-o iel la meliție, cu plaivazul pe-o declarație susținută și semnată cu fingerprintul deștului mare. În fapt iel o sărit pârleazul din dosul grădinii, ca să nu-l vadă matușca luia când merge la comparativa mic-butic de-i zid în zid cu basilica, ca să beie pe caiet o dublă de vodcă ucrainească trecută pe sub vamă, că taaare-i mai sughița epiglota după mahmureala de la Sânta Mărie – reloaded.
Când o ajuns în dreptul besericii o văzut mare blasfemie în curtea interioară, taman la peatra ceea rotundă scoasă din râu și unde se-adună de Sabbath și în Dei Dominus toți milogii și toți puturoșii ca să primească ceva pe bogdaproste.
Aclo ereau niște bagabonți păgâni, care ascultau imnuri techno-religioase închinate lu’ Isabela, răstimp în care pângăreau eucharistia tradițională, batjocorind-o punând în loc de trupul și sangvele Domnului Zeu, o sticlă de tescovină ș-un joint cu etnobotanice – acum ce-i drept toatele fiind eco și bio, egzact cum cere tradiția postului ce-o trecut.

(trebe de precizat că Isabela era o gajică de numai 18 anișori, vinită în vacanță la țară la bunicii iia care erau plecați în Italia, motiv pentru care li se aprinseră la bagabonți ledurile imaginației obsedate, ludico-bolnăvicioasă.)
Acum Ilie – paracliserul s-o gândit iel cum să facă ceava o șolticărie, ca să nu mai fie nevoit să bată digeaba drumul până la crâșma de lângă cortul întâlnirii Domnului Zeu – cort rădicat egzact cum zice Legea – adicătelea din blocuri de piatră scoase din piramida lui Mikerinos și acoperită cu foi de tablă din AUR de 24 de karate de-o rămas neutilizate la coperișul catedralei Sân Basile– ofcorse tot din Maskva și pe care n-o reușit să le șutească Citellus citellus colhoznicus la ctitoria altei beserici de-o fost făcută la Cașvana pe locul fostului GAS unde popândăul o fost mare merceolog-economisat și unde o învățat principiile generale ale doctrinei național-socialistische a arbeit partei-ului. ( adică piesiedie-ul, uăi!).
Napoi la moș Ilie, că se-neacă în sughițuri de când l-am ignorat în firul narațiunii.
Apăi când i-o văzut iel pe Baalii ceia House – anarchiști cum mânuiesc iei sticloanța de trăscău și mai ales ce mărgele fermecătoare făcea trăscăul în butelcă, atunci s-o pogorât asupra luia Sfânta Fantomă a Domnului Zeu care i-o luminat calea metodologică întru ostoirea asprimii arzătoare a gâtlejului.
Ș-atunci le-o propus la Zadocheii ceia necredincioși un contest de demonstrat puterile divine a fiecăruia. Adică cine reușește să aprinsă Focul cel Sacru asupra altarului arderii de tot a jertfelor, apăi a luia să fie sticla cu trăscău, în veacul vecilor și s-o beie iel cu urmașii luia, și cu urmașii urmașilor seminției luia până la a șaptea spiță.

Cum s-o desfășurat contestul nu prea mai are mare haz de povistit. Bagabonții ceia degeaba s-o chinuit să deie din amnarul brichetelor și din sfosforul țâbricurilor că n-o făcut mai mult decât un mare fâs.
Ilie în schimb, când s-o rugat o dată la Domnul Zeu a luia să-l agiute să aprindă focul peste altarul cel menit arderii jertfelor, apăi pe dată s-o deschicat noaurii și o căzut un fulger de foc care o aprins taman aclo unde s-o rugat Ilie – paracliserul – adică taman în prăznicarul besericii.
De-acum continuarea îi cam cum o spus-o maeștrii scârțangii pe hârtie de la enervatorul de Bokowina, adică o luat foc de-a binelea nu numai altarul cât s-o pârpâlit binișor tăt cortul ceala rădicat din chetroaie zmulte din trupul Sfinxului eghipețian și coperită cu șindrilă metalică din platină.
Mai trebe de șoptit un mic amănunt: Ilie – paracliserul ș-o făcut pe deplin datoria de slujbaș bisericesc, adică o răcnit de două-trii ori, din toți bojogii „Săriți, uăi, că arde beserica!” după care s-o luat praizul – Award rezultat în urma contestului și s-o dat în dosul zidului besericii, o scos dopul de la sticloanță ș-o-nceput să supravegheze eficiența modului în care acționau pompierii care s-au prezentat la locul evenimentului undeva împrejurul orei 21.30.
Tot HEO – adicătelea oara de la Maskva – atât de dragă ciurdelor de cornute mici și mari, cu mintea îmbălsămată în vodcă, superstiție, ignoranță și incultură.

Iu-iu-iu și tra-la-la! ep.2

Iu-iu-iu și tra-la-la și P și și și A.
Az’ este ida* consacrată Zeiței Freya, **motiv de nespusă bucurie pentru postacii bagabonți, mitocani, nerușinați și neciopliți.
Fincă o vrăbiuță care a adăstat pe pervazul unui anumit geam de la etajul II al unui imobil sucevean*** a aruncat un ochișor asupra importanțelor pregăteli ce se petreceau acolo.
Vrăbiuța s-a sburătăcit până în înaltul ceriurilor la un vultur imperial (Reichadler) căruia i-a shăruit toate cele iscodite.
Hultanul s-a îngrijorat nevoie mare cu privire la importanța capitală a celor aflate, motiv pentru care a dar o roată mare peste toată Țara Bukowinei (mai puțin ținutul Brusturelui Răsare – că i-a fost prea greață să survoleze așa zonă nenorocită ) și a purces în zbor planat de croazieră peste marea cea mare, peste oceanul cel nesfârșit, până la o insuliță de legendă aflată în imediata proximitate a locului unde atlanții au căpătat gustul pentru sporturile extreme de tip scuba diving.
Așa aflai IO* că ….
hmmm …
pe cât se pare …
(zi odată, naibii!) …

Ei bine … Michaela își pregătește băgăjălul pentru o nouă etapă de travelling.
Ba bai mult de-atât, din simpla enumerare a marafeturilor îndesate în vuittonul iia, (you know, manufacturat din sacul de merinde cazon al lui bunic-su), se pare că de data aiasta o să se ducă să-și viziteze locurile copchilăriei. Adică o să meargă să facă un tur al monastirilor din Neamț, cu referință directă la Văratic și mai apoi la Agapia, la mult-iubita iia măicuță care o-nvațat-o tăte cele ce le știe iea despre lume și viață, inclusiv cele 82 de cuvinte ale lexicului uzual, plus folosirea semnelor de punctuație după principiul exhaustiv al fertilizării excesive în dozaj de 400 de kilograme la hectarul de însăilătură pseudo-jurnalistică.

Aclo, la monastire, o să se spovedească la duhovnica iia, maica stareță, cu privire la toate păcatele făptuite cu trupul cu mintea sau cu gândul. Motiv pentru care ședința de confidență mărturisitoare o să aibă cam 15 secunde.
Apoi o să-și facă curaj (cu o stacană de vin popesc dată de-a dușca) și o s-o întrebe într-un final pe maica stareță despre Adivărurile celea lumești pe care n-o vrut să i le zâcă amu 20 de ani, când ie erea codană frumoasă coz, cu pletele-n vânt de coloarea spicului de grâu bătut de furtună și grindină.
Da maica stareță o să evite diplomatic să-i deie un răspuns tranșant la taina esoterică ”unde se duc norii și bărbații când se duc?”, punând amnezia pe seama agravării Alzheimerului proprietate personală.

Așa că Michaela o să fie nevoită să se cocțe pe Ceahlăul, la o altă măicuță înțeleaptă – Baba Dochia – care cu siguranță că știe de la Zalmoxe toate cele lumești și cerești și poate să-i spuie Michaelei cum îi treaba pe lumea asta cu barbații, de ce fetele nu pot profesa meseriile de măcelar sau șofer**** și mai ales ce qualități trebe să întrunească o mămucă întrată în criza vârstei mature ca să poată priponi și IEA cu arcanul un pâcălici conjugal.
Amu nu mai știu în continuare cum o fost să fie, că o sunat ceasul de dimineață să plec la scârbiciu, ș-am scherdut firul la profeție.
Ce-i sigur e că-i iar uichend, Michaela dezertează de la indatorirea sacră de cerber al forumului iar bagabonții forumiști puși pe șotii pot iar să scrie măscării cu nemiluita pe saitul enervatorului, fără frica de a li se băga ciubota-n gură și fără frica de a face vizite oficiale de lucru pe la meliție sau jândărie*****

Iu-iu-iu și tra-la-la…

-----
*ide are formă de singular sau este invariabil? Ia să zică un studențăl restant la Doamna Iacob?
**divinitate creștină cuprinsă în Cărțile 40 și 41 ale Septuangintei, cărți denumite „Prose Edda” și „Poethic Edda”
*** imobil identificabil prin uimitoarea asemănare cu Reichstagul vizitat în mai 1945 de mareșalul Ghiorghi Konstantinovivi Jukov
**** măcelar – orice bucată de carne atinsă cu mâna se trasformă în os și
șofer – nu se pot pișa din picioare la roata din spate
***** șî melițienii șî jândarii îs mahmuri mangă după pitrecerea de după avansare, singurii pe care-i mai vezi pe șușele sunt ăia de la radar ișâți cu scula din dotare la adunat o milostenie șpăgoasă, imperior necesară votcii și ciorbiței de burtă întremătoare.

-------

Iote-al Tartarului de Harpie ce iute-I de halebardă!
Nici nu dădui bine push pe Enter și dispăru bunăciune de comment cu inserții de măscării.
Asta o făcut IEA așa o aroganță ca să ne lase moștenire, ’nainte de travelling, Pisania aia alu Cozorici – bunicu IIA:
„Tasta „Delete” n-a fost a strămoșilor voștri și nu e a voastră, ci e a mea și a *urmașilor mei, și a urmașilor urmașilor mei în veacul vecilor!”
-----
* In vitro sau partenogeneză?

Off topic

O știre de pe surse, șoptită de un ornitorinc, retransmisă de un kangur și confirmată de o tortugă haitiană ce-o cerut azil politic în Tazmania, ne-a informat că în redacția Enervatorului de Suceava s-a lansat un concurs profesional inedit.
La inițiativa lui Tiberius Libertus Milogus Scribulus Obedientus și cu sprijinul unei infinitezimale retrageri bancare din unul din nenumărate conturi ale sus-numitului, s-a lansat concursul „Scârța pe hârtie și Câștigi”. Marele premiu al contestului este un autoturism Volkswagen Eos – model 2013.
La concurs s-au înscris toți enjineerii piulițari amploiați anapoda în redacția enervatorului de suceava.
Câștigătorul concursului va fi desemnat în urma contabilizării numărului de vizualizări, a numărului de commentarii și a notelor acordate de publicul hetroclit.
După doar 2 zile de alergătură, conduce detașat la toate capitolele Adeline-Adelinaaa, care și-a concentrat superior capacitățile volitive pe argumentul intrinsec al apartenenței ei la casta selectă a buchisitorilor în slove, licențiați Summa Cum Laude la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării din cadrul USV (îndrumător – conf. univ. dr. Niculina Iacob) și nicidecum enjineeri piulițari graduați ID la Asachi – Jassy sau enjineeri în elecronică și neștiința calculatoarelor LZȘ la aceeași universitate suceveană.
De asemenea, exasperată fiind în a se mai deplasa în fiecare zi la serviciu cu bicicleta Montana, Adeline-Adelinaaaa s-a jurat pe toți sfinții și zeii creștini sau păgâni, cunoscuți sau necunoscuți, că EA VA FI câștigătoarea coroniței de lauri asociată wagonului popülar* atât de dorit de mulieris!
A ZIS!

-----
*Michaelă, odaliscă nulipară, scoate draaqului din filtrul ceala cuvintele nevinovate și lasă lumea să se bucure de art. 10 CEDO.
p.s. tu nu participi la contest? Îț’ plași atât de mult trotineta ceea? Ia lasă naibii cenzura, cată un plaivaz bont pe sub birou și o bucată de hârtie de la meniul McGunoi de l-ați hăpăit la gustare și pune mână de la mână și alcătuiește și tu un eseu acătării.
N-ai văzut să te vezi câștigătoare? Las, nu contează că n-ai permis de conduită, că vin Io și prestez activitate driveristică pro-bono! Tu numai pune mâna și scrie o compunere. Zâ-i ceva gen amintiri din kopilărie, ca să ne scăpăm pe noi de râs, băeții de băeți, când stăm la un poloboc de bere!

Addenda:
Michaelă, panaghie nuligestă, ce-i cu PORCĂRIA aia „Fii la curent cu ultimele știri” „Enervatorul de Suceava” „Îmi place” pe feisbucă.
Fără nici un fel de icon care să mă ducă dracului din fereastră, fără posibilitate de adăugare la filtrul Adblock.
Vez' că bagabonții ceia de la tehnoredactare s-au înțeles să facă șotia asta ca p-ormă să se râdă de tine când îți primești „osanalele„ cititorilor” enervați.

Uite na, NU-MI PLACE enervatorul de Suceava dar vreau să citesc ce scrie pe-aclo. Cum ies din mizeria aia de-o băgați pe gâtul poporenilor?

Alixandru Graure – Curs de lingvistică bucovineană

Lecția I
Îmbogățirea vocabularului prin schimbarea valorii morfologice.

Notă: orice asemănare paronimică dintre subiectul disertației și personaje sau evenimente reale este pur întâmplătoare sau este rodul imaginației psihotico-paranoide a unei minți brusturărești ferm convinsă asupra faptului că jucătorii dintr-un meci de rugby s-au adunat în grămadă ca să-l bârfească pe un singur spectator.

Cuvântul zilei – DONȚ
donț – substantiv masculin, înseamnă PROST, accepțiunea imediată a cuvântului extinzându-se în mod exhaustiv și asupra înțelesurilor de tâmpit, idiot, dobitoc, cretin, imbecil, prostan, prostănac, etc. Departe de a fi substantiv epicen, acesta cuprinde forme flexionare corespunzătoare genurilor masculin și feminin, precum și ale numărului plural: donț, donță, donți, donțe.
Fiind la origine substantiv, i se aplică regulile de scriere ortografică specifice numelor comune, la care se instituie o regulă excepțională: întotdeauna se scrie cu minusculă, chiar și în situația în care se află la început de propoziție/frază și chiar dacă denumește o unitate de măsură fundamentală. Această cerință excepțională este impusă de caracterul peiorativ al cuvântului, semnificând nimicnicia în valoare absolută a unui superlativ tâmpelnic. Ce este mărunt, mizerabil, grobian și grotesc se scrie ÎNTOTDEAUNA CU LITERĂ MICĂ. *
Etimologia termenului este necunoscută, nefiind nici de origine latină, nici neogreacă, slavonă veche sau franceză, engleză, germană. Cuvântul în sine pare a fi unul din puținele rămase în graiul autohton provenind din timpul migrației goților, mai precis ramura estică a acestora – ostrogoții, care au fondat în sec IV un centru de putere în nordul Mării Negre, în Ucraina și în zona actualei Moldove.

Dacă la început termenul „donț” era folosit de populația arhaică autohtonă pentru a semnala invaziile migratorilor – „Fugiți – vin donții!”, termenul a intrat în vocabularul local pe baza împrumutului pe filiera slavonă, în special din ucraineană. Asemenea lui, pentru analiză putem utiliza ca patent etimologic și flexionar termenul de „Pahonț” cu semnificația de
1. Soldat cărăuș din armata rusă și
2. Epitet depreciativ pentru o persoană grosolană, necioplită sau murdară.

Relativa asemănare a celor două substantive, apartenența lor la aceeași clasă a substantivelor terminate în consoană tare și semantica oarecum înrudită ne îndreptățesc să stabilim etimologia ipotetică a termenului de „donț” în slavona veche, aparținătoare triburilor slavone ce au început să pătrundă, începând cu sec. VI în nordul actual al Moldovei.
Pahonț a fost adoptat pentru a sublinia trăsăturile fizice grotești ale alogenilor neamului iar donț are o semantică înrudită, cu trimitere la trăsăturile non-caracteriologice ale acelorași venetici bizantini, vânturați în briza Orientului și adunați din spuma mizerabilă a Prutului și Siretului.

De-a lungul timpului termenul „donț” a evoluat semnificativ, în principal prin metoda de îmbogățire a lexicului cunoscută sub numele de schimbarea categoriei gramaticale.
Astfel substantivul, având aceleași desinențe substantivale, a căpătat valori adjectivale, semnificând aceleași însușiri tâmpelnice și idiotarde aplicate determinant unui substantiv din clasa brusturărească, atât de întâlnit în ținutul mirobolant al Brusturelui Răsare.

Sunt atât de elocvente exemplele arhicunoscute: „alegător donț”, primar donț, parlamentar donț, baborniță donță din Bogata, puț de apă donț, consilieri donți, animale donțe asistate social, „beat donț”, etc, frecvent întâlnite în zona kănănarilor diareici.**

O a doua direcție semnificativă de schimbare a clasei gramaticale s-a manifestat prin adoptarea valorii adverbiale a cuvântului „donț”. Astfel termenul a căpătat valențe adverbiale dintre cele mai diferite și mai inedite:
- începând de la „absurd”
(ex. „Ce părere aveți de caracterul unor parlamentari suceveni? Răspuns „- E donț”
sau în terminologia matematică – „demonstrație prin reducere la donț”
- și terminând cu întreaga clasă a adverbelor și locuțiunilor cu încărcătură negativă: rău, încet, aiurea, anapoda, etc.

Chiar și în vorbirea populară termenul a căpătat conotații excepționale, fiind deosebit de încântătoare auzului unele expresii exotice împământenite în Bukowina de Gios – Ținutul Muntenilor.
Ex:
„ Du-te donțului de-aici!” , „Vorbești donții!”, „Lua-te-ar donțul!” sau expresii dintre cele mai pitorești și nevinovate cu care părinții își ceartă sau sperie copiii: „Nu fi donț, copile!”, „Dacă nu papi tot din falfulie îl chem pe donțu (te dau lui donțu) !”

Se impune de precizat un detaliu lingvistic referitor la desinențele și declinările substantivale, adjectivale și adverbiale ale termenului generic „donț”. Pentru modelare utilizăm patentul anterior menționat – „pahonț” care, fiind terminat în consoană dură, formează forma articulată hotărâtă împreună cu alternanța vocalică „u”. Astfel „pahonț” devine articulat „pahonțul” iar „donț” devine „donțul”.

Forma eliptică de tipul „pahonțu” respectiv „donțu” reprezintă forma populară a substantivului articulat și este specifică numai vorbirii orale, în scris fiind obligatorie existența articolului hotărât „-l” . Deci scrierea corectă fiind „pahonțul”, respectiv „donțul”, formele eliptice sus-menționate fiind valabile doar exprimarea orală a unei cotoroanțe din Bogata/Baia, lubrefiată orgasmic de extazul inaugurării unui puț donț și care își pocnea cu entuziasm cretin potcovițele membrelor anterioare declamând cu o ilogică inconștiență celebra diatribă „Să trăiască usielieu șî sî iasî usielieu cî tari ghini o să mai șii!”.
De asemenea, precizările de mai sus sunt deosebit de utile paranoicilor gogoșari murați care, nedeschizând în viața lor un cod de legi sau un cod procedural, nu au habar asupra faptului că neasemănarea formei ortografice a unui substantiv propriu constituie motiv de nulitate și atrage după sine invalidarea oricărui act sau procedură efectuată în baza unei nominalizări defectuoase.
Nu în ultimul rând trebuie de subliniat similitudinea alternanței vocalice întru construcția formei substantivale corespunzătoare cazului vocativ:
Ex: „Ptiu, ptiu, donțule! Piei donțule!” - expresia asociată stuchitului băbesc în sân, asociat cu trei cruci mari, de la păr la păr, construcție verbală cu valoare de talisman antideochi și antiispită în care „donțule” este forma de vocativ a substantivului „donț” având semnificația de împielițat, încornorat, șeitan, leviatan.

Revenind la subiectul prezentei analize, mai trebuie de precizat faptul că la origine, substantivul avea mai mult un caracter impersonal, fiind utilizat în construcții sintactice generaliste.

Însă, de-a lungul timpului, metodologia onomasticii populare a permis faptul ca plecându-se de la un substantiv comun să se realizeze veritabile antroponime locale, cu maximă specificitate în arealul merelor putrede, a ionatanilor uscați și a viermilor piesiediști.
De exemplu pahonț a generat antroponimul Pahonțu iar donț nu-mi mai aduc aminte ce anume a generat. ***.
Fazele ulterioare ale acestei metode se resimt și sub aspectul creării toponimelor inspirate de antroponime, un exemplu în acest sens fiind mult vestitul Puț al lui donțu, inaugurat cu mare … pompă (ofcorse, dacă-i vorba de puțuri) undeva într-o bortă imundă din Țara pătlaginei și a potbalului, în prezența unei numeroase turme de cornute mici și mari cu mintea îmbălsămată în votcă, superstiție, ignoranță și incultură.
Urmează ca, după realizarea regionalizării de inspirație țigăneasco-telemormăn să se contureze definitiv și etapa creării eponimelor prin denumirea „donția” a capitalei Țării brusturelui răsare.

Termenul „donț” a căpătat o asemenea amploare semantică încât este regăsit și sub forma unui neologism utilizat de fizicieni. Astfel „donț” constituie o nouă unitate se măsură fundamentală adoptată de scientiști, semnificând nivelul de maxim absolut, paroxistic, hiperbolic al TÂMPENIEI și al INCONȘTIENȚEI politico-administrative.
Departe de a fi lesne de definit ce reprezintă „donțul” ca unitate de măsură în Sistemul Internațional de Măsuri și Unități, el reprezintă într-un fel o analogie a ceea ce reprezintă Faradul ca unitate de măsură a capacității electrice: „capacitatea unui condensator electric care acumulează o sarcină de un coulomb la tensiunea de un volt”, singurul condensator ideal care ar putea îndeplini aceste cerințe fiind însuși Pământul

Prin analogie și „donțul” reprezintă gradul maximal de tâmpenie și prostie pe care-l poate acumula, într-o jumătate de secol de viață irosită inutil, un dobitoc întrunind următoarele elemente:
- conceput prin viol liber consimțit între o mătușă menopauzată și un pârnăiaș viețaș condamnat pentru necrofilie, aflat la momentul procreării în semicomă alcoolică;
- lepădat la 22 de săptămâni în brusturii de pe malul Șomuzului;
- alăptat cu zeamă de mere putrede și înțărcat cu RDM (rachiu de mere);
- școlit la bascula GAS pomicole, câte o lună în fiecare fermă componentă:
- licențiat de clasa a IX-a la Lișeul Agricol din Făltșeni, loc în care a fost exmatriculat pe motiv de zoofilie;
- masterand la bascula GAS Cajvana cu teza „Pupatul adânc, apăsat și nevătămător al kururilor de popândăi sovhoznici.

Revenind la unitatea de măsură fundamentală, este inutil de precizat că aceasta este o unitate care NU ARE MULTIPLI, tocmai prin caracterul său absolut: cum nu poate exista capacitate mai mare de 1 F se deduce în mod logic faptul că tâmpit mai mare ca 1 donț nu poate exista. Pe cale de consecință submultiplii acestuia sunt milidonțul, microdonțul, nanodonțul și picodonțul, unități de măsură cu largă aplicabilitate în descrierea monografică a Ținutului Brusturelui Răsare. Mai mult decât atât, cerșetătorii sociologi au adoptat chiar și unități de măsură derivate, de tipul donți/kiliometru pătrat, cu referință directă la densitatea cornutelor usieliste mici și mari pe un areal atât de restrâns și atât de nenorocit.

În final ar mai fi de precizat amănuntul că, la solicitarea marxiștilor materialist-dialectici din fiesienieul tătucului Ivan Ilici Kaghebescu, însuși sinodul BOR s-a întrunit într-un conciliu excepțional, având ca scop retipărirea Bibliei, varianta Blaj, în care să fie modificat versetele referitoare la poruncile deuteronomice regăsite sub forma versetului Matei 5.22 care va avea următoarea formă
„şi oricine va zice fratelui său: „donțule!” va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: „obidiule!” **** va cădea sub pedeapsa focului gheenei.

AM ZIS!

------
* Sursă: comunicarea solemnă a Institutului de lingvistică Iorgu Iordan – Al, Rosetti efectuată la data de 20 iulie 2013, cu ocazia zilei Borții Brusturărești.

** reiau un fragment dintr-o conferință anterioară a Institutului Român de Genealogie și Heraldică, lucrare ce trata pe larg elementele blazonului și ale stindardului Ținutului Tâmpelnic al Făltșenilor.
Citez:
„ …stindard având heraldica alcătuită din Frunza de brusture riverană Șomuzului, deasupra căreia se află un ansamblu alcătuit dintr-o bărdacă de rachiu de mere, un chirpic și o cărămidă de tizâc, în laterale crengi uscate de Ionatani având pe ramuri viermi (uslași) și pădurețe putrede iar la baza blazonului deviza locală „Servum Pecus”.

Față de această descriere, s-a hotărât ca blazonul ținutului Brusturelui Răsare să fie updatat în partea superioară cu simbolul unui BOU cu cheliuță, cu privire de tâmpit congenital, mâncător de brusturi necântăriți în prime-time și având nasul ca un gogoșar murat, iar deviza devenind „Servum pecus! Nihil Sine donț!”.
Hotărârea comisiei naționale de heraldică a fost publicată în partea a III-a a Monitorului Oficial, întrând în vigoare începând cu data de 20 iuli 2013.

*** nu de alta dar ca să nu mi se ridice brusc tensiunea la 380 cu 220. Ca volții de la priză și deosebit de periculos pe vremuri de caniculă.

**** metodă de exonerare a răspunderii civile și penale prin adoptarea grafiei eronate de inspirație chirilică, materializată prin menținerea literei „b” chirilice având semnificația consoanei „v”. Procedeu regăsit în exemplele iob – iov, ebrei – evrei, macavei - macavei și care poate fi extrapolat la oricare alt verset biblic.
Metoda este total contraindicată a fi uzitată în alte domenii de activitate, rezultând construcții paradoxale de tipul „curbe de sacrificiu / de relief” sau când se face vorbire la ”lava vulcanică”.