„În numele sfântului Taci, s-auzi cum latră Cățelul pământului Sub crucea de piatră.”
Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."
„Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.”
(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)
Disclaimer
Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".
Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!
Pagini
miercuri, 25 septembrie 2013
Streichquartett mit deutschen Autos
Iacătă cum o fo’:
Tătă treaba are ca punct de origine burdihanul ceala mare a lu’ liubovnicu lu Minodora din Țara Feleacului. Aista îi un buhai cât un luptător de sumo și nu-și poate piti burdihanul dindărătul volanului. Motiv pentru care și-o modificat scaunul, astfel încât să se încapă burtosul la comenzile otovehiculului. Amu, Minodora o vrut și ie să facă un viraj turistic prin Țara Bucowinei (fără Ținutul Brusturelui Răsare), da ie avea ioc gazolină în Peugeotul iia, așa c-o furluat cheile de la mașina liubovnicului. Da când s-o pitulat pe locul șoferului o văzut că de fapt s-o așezat, cu simultaneitate, și sub bord dar și pe bancheta din spate.
O cam scrâșnit iea din dințișori dar n-o scârțâit nica fiindcă tare mare îi era nesațul pentr-un șpațierenfahren prin Bokowina. Așa c-o mers și iea cum o putut, cu nasul ațintit la o elevație de +35 de grade, iar câmpul vizual focusat pe Boeingurile Lufthansa decolate de la Frankfurt.
Acum na, dacă tot se uita după ozeneuri, cum mamuța draaqului s-o mai zărească pe Paraschiva, care tocmai procedase la oprirea de avarie fiindcă îi căzuse o buclă a părului de după ureche , iar sprâncenele se cereau necondiționat a fi pensate. Cum stăte iea și se holba în retrovizor, cu penseta într-o mânuță, dermatograful în cealaltă mânuță și cutia de pudră într-altă mânuță *, s-o trezit colizionată față-spate de ozeneul astronautei clujene.
Da’ Chivuța, generoasă ca majoritatea huțancelor, n-o fost difel egoistă ca să calce apăsat pe pedala de frână, că doară ea nu-i în stare să calce nica acătării, începând de la un șoșoi sălbatic scăpătat pe DN17 și terminând cu cămășile lui barbac-su, darămite ditamai pedala de frână.
Așa că s-o deplasat filantropic, cu tot cu ambalajul motorizat, către nevasta lui Moș Martin, c-o văzut-o după număr că-i traveller străin s-o vrut să-i dea ceva líndicații de orientare turistică.
Acum tărășenia e cu Martina din Belgica – ce mamuța naibii făcea iea de-atâta timp în dreptul marcajului pietonal? Că o spus unii martori oculari, (bineînțeles, care o văzut cu ochii lor întâmplarea) că Martina stăte de dimineață de la oara 06.00 ora de le Bucale (05.00 ora de la Briusel) la petrecirea aia de pietoni și se holba ca proasta-n târg la trecătoare și trecători.
Nu s-o prins niminea ce anume făcea aclo flamanda ceia, da comportamentul ei ilogic devine explicabil tocmai prin caracteriologia și aspectul fizic consacrat al uliturilor din Belgica: în procentaj de 99,(9) % cam toate-s niște funii albinoase, frumoase ca cingătoarea unui călugăr iezuit, da-n care hormonii fac un racing mai ceva ca Marele Premiu de la Spa Francorchamps. Așa că urâtania flamandă stăte la potecuța de pietoni ca să-și satisfacă fantasmele nemărturisite, făcând fotografii la neaoșii mioritici, exemplare superbe d.p.d.v biologic și estetic. Deopotrivă băieți și fete, că doară la iei, prin Belgica și Pays-Bas, îi la mare cinste ocupațională swingul nediferențiat sexuat și nici n-au pe-aclo o majoritate covârșitoare care să le arate cu degetul index preumblat în dreptul obrazului precum că nu-i frumos de la Domnul Zeu ca să faci asăminea blestemății.
Bun! Gata cu babornița ariană.
Când ș-o luat și ie bușâtura de la Paraschiva, o profitat parșâva de împrejurare ca să-i interpeleze interogativ pe doi puștani cu acnee juvenilă, ce se preumblau petrecerea de pietoni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu