Buey, abea amu îmi dau seama că Io* luni, când am fost la
Vespasiana de pe Ștefan cel Mare 62, ca să-mi iau brevetul de Rarinc *, cât am
stat pe holurile Vespasianei, tot auzeam salutându-se între ei niște omuleți în
robă care nu erau advocați: „Sluga!”, „Sluga dvs!”, „Sluga!”
Prima dată m-am gândit că așa se prostesc ei, de atâta bine
și huzur, că au adoptat modul de salut al rumânilor din perioada antebelică
„Sluga!”
Însă, abia acuma realizez că ăia erau toți magistrați și
bizarul salut era un fel de consemn prin care se identificau membrii sectei
Ticăloșilor judiciari și își declamau nedisimulata MÂNDRIE DE A FI SLUGĂ!
Am rămas chiar mirat să văz o fată crudă, de numa’ 27 de ani, care și ea saluta cu „SLUGA!” **
Am rămas chiar mirat să văz o fată crudă, de numa’ 27 de ani, care și ea saluta cu „SLUGA!” **
-----
* Rarinc, forma de masculin de la Rarinca
** Ză**n A**a @Lioara - Torquemada m/p/uiuț judiciar (nota) - calfă judiciară manufacturată la o raboteză decalibrată din atelierele mecanice ale INM.
(nota) adicătelea un produs etalon al puișorilor futuți și fătați în nopțile premergătoare lui Dec. 89 și care, la vremea acelui bizar solstițiu de iarnă, aveau vârsta îndătinată sugerii deștului și a biberonului, își ștergeau mucii cu pelincile de la cur, se aburcau pe la ferești, bontăneau cu lingurița în geam și gângureau duios „INGA, MAMI, TREC MILITARII!”
-----
Inga, pe LuJu, muiuțul ce mă ia la „respect” de tip „futu-ți botul” :
cică „redundant”! O fi rămas impresionată de cuvântul „redundanță” ce i l-am servit în sedința publică, a dat fuga la mumă-sa ca să consulte DEX-ul priponit pe oala de chișleac ca să nu hlinchească mâța smântâna și a deslușit semantica noțiunii de „redundanță”, acompaniindu-și extazul cu o formulă aproximativă celei consacrate de Archimede: „EVREIKA!”
Așa de mult i-a plăcut cuvântul la muiuțul judiciar că iute a dat fuguța pe site-urilor oamenilor betrâni, ca să se fudulească cu noua ei coafură și cu noua ei achiziție lingvistică.
Deh! copchiii ăștia futuți și fătați în nopțile anului 1989, ce le mai place lor să epateze cu bruma lor de agri-cultură generală, ce se aseamănă unei Linii telefonice Permanente Aeriene: câte o noțiune o dată la 25 de metri din tarlaua erudiției.
Și nu se lasă muiuțul. Muiuțul ăsta își închipuie, pasămite, că a fost coleg de Loviluție cu mine, ne-am adăpostit amîndoi în același locaș și ne țineam împreună de aceeași grenadă: Io* de corpul grenadei și muiuțul de șplint! Deh, copchiii ăștia, ce le mai plac lor lucrurile sclipitoare!
Analfabetul funcțional, produsul „ilustru” al școlii postdecembriste ce brevetează numai TâNpiți, are stuchit la furcă și-i dă 'nainte cu fleanca:
-----
Inga, pe LuJu, muiuțul ce mă ia la „respect” de tip „futu-ți botul” :
cică „redundant”! O fi rămas impresionată de cuvântul „redundanță” ce i l-am servit în sedința publică, a dat fuga la mumă-sa ca să consulte DEX-ul priponit pe oala de chișleac ca să nu hlinchească mâța smântâna și a deslușit semantica noțiunii de „redundanță”, acompaniindu-și extazul cu o formulă aproximativă celei consacrate de Archimede: „EVREIKA!”
Așa de mult i-a plăcut cuvântul la muiuțul judiciar că iute a dat fuguța pe site-urilor oamenilor betrâni, ca să se fudulească cu noua ei coafură și cu noua ei achiziție lingvistică.
Deh! copchiii ăștia futuți și fătați în nopțile anului 1989, ce le mai place lor să epateze cu bruma lor de agri-cultură generală, ce se aseamănă unei Linii telefonice Permanente Aeriene: câte o noțiune o dată la 25 de metri din tarlaua erudiției.
Și nu se lasă muiuțul. Muiuțul ăsta își închipuie, pasămite, că a fost coleg de Loviluție cu mine, ne-am adăpostit amîndoi în același locaș și ne țineam împreună de aceeași grenadă: Io* de corpul grenadei și muiuțul de șplint! Deh, copchiii ăștia, ce le mai plac lor lucrurile sclipitoare!
Analfabetul funcțional, produsul „ilustru” al școlii postdecembriste ce brevetează numai TâNpiți, are stuchit la furcă și-i dă 'nainte cu fleanca:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu