Eyes and Minds in The Dark - Lecția despre „ÎNTUNERICIRE”

„Din manualul persuasiunii kaghebiste, lecția despre ÎNTUNERICIRE (= demonizare):

Pentru a se diminua și duce în derizoriu MESAJUL promovat de un COMUNICATOR, se va apela la „argumentum ad hominem” prin care se va acționa, cu predilecție, asupra COMUNICATORULUI. Scopul abstrus al acestei abjecte metode de „întunericire” fiind diminuarea impactului MESAJULUI și ducerea lui în derizoriu, prin denigrarea COMUNICATORULUI.

Metodologia practică de implementare a acestei mârlănii neo-kaghebiste fiind enunțată, acum un purcoi de ani, de Iosif Vissarionovici Djugașvili - tătucul ideologic al șobolanilor neo-socialiști cu fofează:

„Căutați în viața omului mizeriile. Dacă ele nu există, atunci inventați-le!”

În traducere liberă, pentru debilii (IQ între 50 și 70), imbecilii (IQ 20-50) și idioții (IQ sub 20) înghițitori pe nemestecate ai prejudecăților persuasive, ar însemna cam așa:

Ca să diminuați orice comunicare publică, stânjenitoare Systemului, aplicați necondiționat întunericirea.”

Asadar, cum s-a implementat ieri această strategie de o indubitabilă sorginte kominternistă:

Prin stabilirea ca obiective esențiale a) DEVIEREA ATENȚIEI de la mesajul dezvăluitorului abuzurilor Elite DNA către însăși persoana dezvăluitorului.

b) prin DUCEREA ÎN DERIZORIU și MINIMALIZAREA MESAJULUI dezvăluitorului și astfel atenuarea impactului social a mesajului comunicat.

Cum i-a făcut Lulutza „la temelie” pe toți PROSTOVANII de față, care își merită orice denumire, mai puțin aceea de JURNALIST?

Păi, în loc să se stabilească, să se intabuleze drept „AXIS MUNDI” al acestei conferințe de presă -  EVIDENȚELE INDUBITABILE ale abuzurilor și încălcărilor legii de la DNA Ploiești, s-a deviat atenția de la mesajul lui cosma către persoana lui cosma: dacă are sau nu cosma șapcă, dacă are de ce are, dacă n-are – de ce n-are, dacă-și poartă sula pe stânga în zilele cu soț și pe dreapta în cele fără soț, etc. etc.

Fără a avea vreo relevanță sau importanță în economia logică și tematică a evenimentului de presă, căcăcioșii de „jurnaliști” ai lui moș Pește i-au permis Huidumei să le facă „maradona ” pe față și să le subtilizeze conținutul și linia tematică a conferinței de presă. În loc de abuzurile DNA, în loc de practica abominabilă a mistificării adevărului, efectuată de înșiși slujbașii adevărului, am asistat la o clacă bârfelnică DESPRE COSMA.

Apoi, odată sucite mințile jurnaliștilor, lulutza și-a putut permite să se lanseze pe tărâmul iluzoriu al altor și altor fabulații: să sucească din poignet datele de identificare ale dosarelor și, în loc de a se face grăire despre dosarul lui Ghiță, s-a vorbit despre dosarele lui Cosma.

Alt exemplu de suceală mistificatoare: spune Lulutza cu tupeu inimaginabil că negulescu nu a lucrat ca procuror de caz în dosarul Ghiță și nimeni din rahații cu reportofon și pix nu sesizează faptul că acest lucru este evident din însele înregistrările cu negulescu, care recunoaște că a acceptat să aibă un rol de „SĂGEATĂ” a adevăraților autori ai acestui ticălos exercițiu de proastă practică judiciară.

citat din înregistrări: 

„Procuror Mircea Negulescu: Nu vreau sa aiba reprezentarea ca eu am fost la capatul… (n.r – despre deputatul Sebastian Ghita)”, 

„Procuror Mircea Negulescu: Nu, vreau sa-l paradesc cu mana altcuiva pentru ca asa s-a stabilit. Da? Ca sa nu ies eu in fata.”. 

Așadar, negulescu RECUNOAȘTE că a acționat într-un dosar penal în calitate de „săgeată” și nici un boulean de jurnalist nu se prinde la fază și să-i azvârle lulutzei argumentul infailibil precum că „negulescu a recunoscut că a efectuat acte de urmărire penală într-un dosar în care NU AVEA COMPETENȚĂ MATERIALĂ, nefiind procuror de caz”. Ceea ce justifică printre altele și misterioasele inadvertențe dintre calitatea lui negulescu de procuror al PCA și dosarul în lucru, instrumentat de DNA: Negulescu, din postura de procuror PCA, a acționat ca o săgeată a procurorilor DNA.

Ce căiță pe cap îi trebuie vreunui gazetar să sesizeze elementaritatea indubitabilă a acestor evidențe?

Apoi, nici unul dintre jurnaliști nu a avut luciditatea să o oprească pe Huidumă din delirul ei abulic referitor la „șantajul” bizar pus în seama lui Cosma. Nimeni nu a realizat că respectivului „șantaj” îi lipsesc elemente esențiale ale infracțiunii – lipsa elementului material al actului infracțional, sau lipsa relației de cauzalitate indubitabilă dintre denunțător și presupusul autor al șantajului, relația care să se circumscrie intenției directe cerută de materializarea acestui tip de infracțiune.

Și tot așa, și tot așa, a reușit Lulutza să-i facă la portofel pe jurnaliști pe față, prin metoda „Maradona”.

Și totul s-a fundamentat pe eterna metodă stalinistă a ÎNTUNERICIRII.

De la INTERESUL PUBLIC LEGITIM, declanșat de dezvăluirile ilegalităților din activitatea unor organe judiciare, s-a ajuns la devierea atenției de la subiectul sensibil și ducerea în derizoriu a dezvăluirilor stânjenitoare.

Mai lipsea ca ieri Lulutza să-și încheie expozeul lacrimogen cu îndemnuri la lupta proletară, adresate „oamenilor cinstiți” întru combaterea unor „elemente retrograde ale societății”.

Iar turma „gazetarilor” năuci și tăntălăi  a asistat impasibilă la festivalul ÎNTUNERICIRII, ocazie cu care Lulutza i-a „făcut” pe față, șutindu-le subiectul, acoperindu-le ochii  și împietrindu-le rațiunea.

Ei bine, după exemplul incredibil de ieri, se poate trage încă o concluzie asupra cauzelor ce au dus la involuția Rromâniei către standardul gregar de Colonie Penitenciară și Experimentală: DISOLUȚIA DIN CE ÎN CE MAI EVIDENTĂ A CELEI DE-A PATRA PUTERI ÎN STAT: PRESA – buldogul de pază al democrației.

Exceptându-l pe Tolontan, care a fost singurul care a punctat cu două croșee de dreapta direct în „profesionalismul” Lulutzei, în rest, toți cei prezenți la conferința de presă au demonstrat că sunt doar niște maimuțoi de pluș, cu ochi de sticlă și minte de paie.

Bravo Lulutzei pentru măiestrita artă a manipulării și diversiunii, pe care o stăpânește la nivel de excelență.

Căci, în definitiv, ea nu face altceva decât să urmeze îndemnul unei ziceri populare: LA PROST NU TREBUIE SĂ-I FURI TRAISTA. ȘI-O PIERDE SINGUR.

==========
Addendum arhivistic:

„Sunt de aproape 23 de ani în procuratură”

PROCURATÚRA - etimologic din rus. PROKURATURA

E clar ce câlți, rumeguș, tărâțe și rahat are fetița asta în cap?

Câlți muscălești, rumeguș stalinist, tărâțe kaghebiste și rahat macoveist.

p.s. ascultam întâmplător un videoclip în care dănilețul își manifesta preocuparea pentru prozelitismul ideologic instituționalizat al tinerelor generații și a ieșit în evidență o sintagmă interesantă, reluată repetitiv: OAMENII CINSTIȚI”. Sintagmă uzitată și de Kodruța Baschetbalista în smiorcăiala ei ipocrită. Să înțelegem așadar că stafful de PR al acestor gunoaie tefeliste, ce duc în derizoriu concepte etice precum Justiție, anticorupție, procedură etc, au stabilit un nou etalon al targetului aburelii neo-securiste? 

„Oamenii cinstiți” este echivalentul „oamenilor muncii de la orașe și sate” din vremurile iepocii de haur? 

Iar când adresabilitatea este către „oamenii cinstiți”, ce vrea să însemne asta, că e vorba de un termen măgulitor dar care înglobează același dispreț cutumiar al castelor plutocratice față de po_pulime? „Oamenii cinstiți” vrea să însemne turmele oilor de teracotă, care stau liniștiți în disciplina rândului social, nu ies din rând, stau cu capul plecat, nu behăie și ascultă toate manglelile lozincard-propagandistice pe care le repetă Porcii și Câinii Societății Orwelliene Românești. 

„Oamenii cinstiți” este echivalent cu „Servum pecus”?

Oare deșteptăciunea aceea corporatistă, cu titulatura de Head of PR, o fi citit definiția adjectivului „cinstit” din DEX? Nu cred, c-altfel ar fi observat că „om cinstit” poate fi și un om sărac, ajuns penal pentru delicte de opinie la adresa unor bu_langii cu robe, care n-a furat în viața lui un ac, n-a mințit nici o virgulă și care... îți f**e dumnezăii mă-tii în primele 3 secunde când apari în fața lui cu mangleli siropoase și lacrimogene