PROCUROR = PORK MISTREȚ II

Din Istoria Romanțată a unei uluitoare și halucinante „amenzi judiciare” dispusă drept sancțiune pentru „abuz de drept” (= formularea unei banale cereri de recuzare a procurorului de ședință !!!), prezentată în postarea anterioară  „PROCUROR = PORK MISTREȚ”, din motive de economie a expunerii și argumentației, s-a omis un alt asemenea „tsunami judiciar”:

PROSTOVANUL VASLUIAN CU TALANGĂ TRANSHUMANTĂ, DE LA ȘEFIA PJ SUCEAVA, A REUȘIT NEDORITA PERFORMANȚĂ DE A IMPLEMENTA UN NOU STANDARD SUB-CALITATIV AL PROMOVĂRII ACȚIUNII DE CĂTRE PROCUROR:

DECLARAREA UNEI CĂI ORDINARE DE ATAC (Apel) ÎMPOTRIVA UNEI ÎNCHEIERI  DEFINTIVE A UNEI INSTANȚE !!!!

  dispozitivul Încheierii din dosarul 8471/314/2016

apelul halucinant scornit de psihopatul vasluian

 

Domnul Zeu, mare-i Grădina Ta și mulți psihopați vasluieni i-au mai sărit pârleazurile!

Povestea a făcut obiectul unei plângeri penale de prin 2017, plângere despre care am uitat.

 

Însă, zilele trecute, primesc notificare de la Tractirul Cotoroanței Kaghebiste Lămășanu precum că dosarul 153/P/2017, după ce a stat în Sfânta și Nesimțita Nelucrare timp de un an și jumătate, a fost declinat către competentă soluționare către SIIJ.

Acum nemaiinteresându-mă câtuși de puțin evenimentele șobolănești din catacombele imunde, sapropelice și infecțioase ale lumii Geambașilor Adevărului mistificat și Telalilor Dreptății siluite, profit de prezenta postare pentru a recupera textul plângerii penale formulate în acest dosar... rătăcit în Sfânta Nelucrare.

Este deosebit de… suculentă!

Enjoy!

------------------------

Către

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava

Domnule / Doamnă Procuror general,

          subsemnatul [...], în baza art. 289 Cod de procedură penală și art. 94 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin prezenta formulez

PLÂNGERE

          față de  săvârșirea de către

1. procurorul Cojocar Rusanda, la data comiterii faptelor – procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, cu domiciliul necunoscut, cu adresa de citare Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, str. Ștefan cel Mare nr. 29, loc. Suceava, jud. Suceava, cod 720003, și

2. procurorul chiochiu cătălin, la data comiterii faptelor -  prim-procurorul cu delegație la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, cu domiciliul necunoscut, cu adresa de citare Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, str. Ștefan cel Mare nr. 29, loc. Suceava, jud. Suceava, cod 720003,

a infracțiunii de „Abuz în serviciu” – faptă prevăzută și pedepsită de art. 297, alin. (1)  Cod penal.

În fapt,

            infracțiunea de abuz în serviciu se referă la încălcarea, de către cei doi procurori, a prevederilor art. 129 din Constituția României, reiterate în Titlului III, Capitolul I, art. 62 - 63 și următoarele din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:

Constituția României

„Art. 129 –Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Legea 304/2004

„Art. 62 - (1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    (2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.

    (3) Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respectă şi protejează demnitatea umană şi apără drepturile persoanei. […]”

„Art. 63 - Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:

[…]

    f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;”

„Art. 68 - Procurorul exercită, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le consideră netemeinice şi nelegale.”

          În lumina Deciziei CCR nr. 405 din 15 iunie 2016, (atât de des invocată în aceste zile), am precizat în mod expres prevederile Legii fundamentale și ale Legilor organice care au fost încălcate de către cei doi slujbași ai Ministerului public, prevederi ale Legii 304/2004, reiterate la nivel de principii și procedură în întreg cuprinsul Legii nr. 135/2010 privind Noul Cod de Procedură Penală.

          Locul producerii acestei infracțiuni este materializat de adresa nr. 54/III/2/2017, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava la data de 18.04.2017 și înregistrată la Judecătoria Suceava la data de 28.04.2017.

          În Anexa 1 depun ca mijloc de probă copia imprimată a adresei PJ Sv. nr. 54/III/2/2017. Respectiva adresă reprezintă „Motivația apelului” declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava în speța nr. 8471/314/2016, speță reprezentând cererea de anulare a amenzii judiciare dispusă NELEGAL, într-un dosar aflat pe pupitrul judecătorului, prin Ordonanța nr. 141/II/1/2016, de vițelul vasluian de bombardament judiciar – chiochiu cătălin, în dosarul penal 8856/314/2015 (temei legal: art. 284, alin. 1, 2 și 5 C.proc.pen).

Autorii acestei noi infracțiuni de „Abuz în serviciu”sunt semnatarii menționați clar în pagina 3 a documentului – procuror Cojocar Rusanda și prim-procuror de tinichea și carton ondulat – chiochiu cătălin.

În mod normal, aș fi formulat această plângere sub numărul de dosar 10/P/2017 al PCA Sv., sub forma unei noi plângeri, față de un nou act material al infracțiunii de „Abuz în serviciu” comisă de sărăntocul de pripas ^[1].

          Plângere care să fie conexată la dosarul penal 10/P/2014, urmată așa cum este firesc de reținerea în sarcina făptuitorului chiochiu cătălin a formei continuate a infracțiunii de „Abuz în serviciu”, respectiv extinderea urmării penale față de persoana făptuitorului Cojocar Rusanda.

          Dar, așa cum este îndătinat oricărei Vespasiane judiciare din Ministerul fără minister, malefice și toxice structuri judiciare în care primează principiul fundamental al Republicii procurorilor - „stat de drepți” – „O mână spală pe alta, amândouă obrazul și tustrele pupă curul vreunui tovarăș systemic, corb la corb nu-și scoate ochii, jeg la jeg nu-și produce vreun deranj, gunoi la gunoi nu-și produce vreun deserviciu și nici wită la altă wită nu-și azvârle din copită”, ei bine, funcție de acest anacronic „postulat” neosecurist,  o TâNpită din PCA Sv. s-a grăbit să claseze dosarul 10/P/2017 fără să efectueze nici măcar cel mai mic act de investigare, de urmărire penală.

          În aceste circumstanțe, formulez prezenta plângere în conformitate cu prevederile art. 289 Cod de procedură penală, urmând ca dvs. să faceți ce o-ți ști mai bine.

Fapta față de care formulez prezenta plângere penală este reprezentată de promovarea unei căi de atac în cele mai grotești sfidări ale prevederilor legale, faptă ce constituie încălcarea prevederilor art. 68 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, raportat la prevederile Codului de procedură penală.

          Revenind la expunerea faptică a motivației, trebuie de precizat că amenda judiciară dispusă de mintea vindicativă, sufocată de furie a milogului vasluian, dispusă nelegal, prin ordonanță, de un procuror într-un dosar aflat în faza funcției judiciare a judecății, a fost anulată DEFINITIV prin încheierea din data de 28.12.2016 de judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Suceava, Încheiere pronunțată în dosarul 8471/314/2016.

Această Încheiere, ale cărei motive sunt clare, explicite și exhaustive, ar fi trebuit să-i înroșească vasluianului opinca obrazului, o anexez ca probă materială în anexa 2.

          În loc să-i tacă fleanca nevropatului ce asigură interimatul conducerii PJ Suceava, acesta crede că toți judecătorii sunt un fel de slugi ale procurorilor și că trebuie să achieseze necondiționat la toate tembelismele și cretinismele scornite de emulii Școlii Peripatetice a Nelegiuirii și Ticăloșiei Judiciare de la Rădăuți.

          Primul cretinism al acestei toxice și radioactive școli a făcut obiectul plângerii penale din dosarul 10/P/2017 - neobrăzarea și tupeul cu care maimuța de bombardament judiciar își permite să „ridice” de pe scaun judecătorul fondului dosarului 8856/314/2015, ca să-și așeze el curul jegos de procuror scelerat și vindicativ și, împrumutând din atributele funcției judiciare a judecății, să dispună prin ordonanță amenzi judiciare în dosare în care judecătorul este suveran iar soluționarea incidentelor procedurale constituie atributul exclusivist al judecătorului.

          Dar așa cum stă bine unui maimuțoi urlător de bombardament judiciar, după pronunțarea Încheierii definitive din 28.12.2016, în loc să pună rușinat capul în pământ, face taman invers, asemenea oricărui nărod impertinent ce iese din lanul de popșoi, își dezbrăcinează nădragii și începe de-a lungul liniei continue duble de pe DN2 să-și împrăștie neprofesionalismul, diletantismul și evidenta rea-credință.

          În loc să-și facă clonțul mic și să fie recunoscător judelui de drepturi și libertăți care a fost generos și a trecut sub omisiune imensa EROARE de a dispune amenzi judiciare în dosare cu urmărirea penală finalizată, netotul de la Parchet, cu mintea spumegând de egomaniacală furie se apucă și mai ridică o dată judecătorul de pe scaunul atribuțiilor sale și se apucă … (ține-te bine de parâmă, neicuță, că vine tsunami-ul judiciar!) SĂ DECLARE APEL ÎMPOTRIVA UNEI ÎNCHEIERI DEFINITIVE.

Despre căile extraordinare de atac nu s-a auzit la Școala Peripatetică a Nelegiuirii și Ticăloșiei din Republika Rădăuți! Acolo, la acea infectă școală, Codul de procedură penală este unul scris de damu pe colțul mesei de la Orso Bruno și diferă total față de prevederile Codului de procedură penală al României.

Mare-i grădina ta, Domnul Zeu, și mulți pasionați de „jocurile și surprizele erotice”, (în compania minorelor abuzate  pe țarinile pârloagă ale Vasluiului), i-au mai sărit gardurile!

          Cât de TâNpit trebuie să fie un hominid din Ministerul fără minister ca să se apuce să exercite o cale de atac ordinară împotriva unei Hotărâri definitive?

Măi neicușorule, măi, gogomanul acesta s-a apucat să perfecționeze conținutul semantic al oximoronului judiciar. Ăsta e în stare să rupă zăgazurile cognoscibile ale raționamentului elementar.

          Adicătelea, cum ar veni pre graiul vulgului cel inept, ceea ce a comis și a instigat chiochiu, punând-o pe amărâta aia de stagiară să efectueze în dispreț total al prevederilor procesuale, se cheamă că el –„hominem unius libri”– Codul Penal – își bagă pula în gâții judelui de drepturi și libertăți și-l mai azvârle încă o dată de pe scaunul funcției judiciare a drepturilor și libertăților fundamentale ca să își aroge el atribute ale unei funcții judiciare ce în vecii vecilor n-o să fie apanajul sărăntocilor și nevropaților din Ministerul public:

„Dă-te, bă judecătorule, la o parte cu definitiva ta de căcat, că știu eu mai bine cum se soluționează prin Încheiere cererile adresate palierului jurisdicțional de control a actelor și măsurilor procurorului.

          Marș de aici! Declară apel, Rusanda, că așa vrea pula mea de procuror scelerat!

          Ce știu judecătorii ăștia? Nu știu nimic. Las’ că știu eu mai bine decât ei.”

Iacătă așa, printre circumstanțe faptice și argumente juridice, asezonate cu binemeritate fragmente satirice, am ajuns la actul material al „Abuzului în serviciu”:exercitarea unei căi de atac în disprețul prevederilor legale.

           Exercitare abuzivă care nu are alt scop decât de a mă purta aiurea pe drumuri și să-mi arate cât de infectă și sapropelică poate fi acțiunea Grupului Infracțional Organizat din Republika Rădăuți.

În subsidiar, această monstruozitate juridică, scornită de mintea psihopatului rădăuțean de pripas, denotă disperarea cu care acest pitecantrop judiciar acționează în continuare, cu evidentă și intenționată rea-credință, în vederea camuflării și mușamalizării porcăriilor ce le-a comis prin Ordonanța 141/II/1/2016.

          În loc să-i tacă fleanca, să accepte că a greșit, că în vecii-vecilor nu are cum să triumfe cu IQ-ul lui de nătărău imbecil ( ≤ 30 ) împotriva inteligențelor al căror coeficient se scrie cu trei cifre, iar cifra zecilor e 3, prostovanul psihopat continuă acțiunile de represalii vindicative împotriva celor ce, prin exercițiul drepturilor procesuale, i-au dat o mare muie mărunțelului procuroraș de bombardament și cârdașilor lui tovarăși de castă famiglială.

          Așa cum este îndătinat oricărui poltron din Școala Rădăuțeană, nătărăul nu are curajul să-și asume paternitatea acțiunilor nelegale și răzbunătoare și o pune pe sărmana aia de stagiară să declare și să redacteze apeluri halucinante sub aspectul lipsei de discernământ logic.

Cât despre persoana procurorului Cojocar Rusanda, n-am ce să detaliez prea multe aspecte circumstanțiale în afara clasicului „De unde nu-i, nici Domnul Zeu nu formulează cereri accesorii sau incidentale!”. În anexa 3 rezultatul stagiarei la examenul de absolvire a Fabricii de Calfe Judiciare de la INM: nota 7,87 la DP+DPP.

CSF DK NCSF?[2]

         Expresia de mai sus, veritabilă circumstanță atenuantă nativă, voindu-se a fi manifestarea neechivocă a comprehensiunii față de sărmanele fătuțe stagiare și post-stagiare de pe la tot felul de parchete și instanțe.

          Sărmanele de ele! După ce și-au irosit adolescența platonică, tocindu-și coatele în aulele facultății de drept, după ce au mai irosit ceva anișori în încercările ratate de accedere la Factoria de Calfe Judiciare, după ce timp de vreun an de zile au fost nevoite (probabil) să stea pe sub birouri și să sugă pula vreunui boșorog formator INM, acuma au transcens fetele către condiția inițiatică a standardului intelectual: admirabilul moment al revelației când descoperi că „știi că nu știi nimic”.

Motiv pentru care, ca fete cu „hambiț” de amazoane bebelușe, vor să-și perfecționeze pregătirea teoretică și să-și întărească experiența practică. Teoria ca teoria, dă-o-n quizz-da mă-sii, dar praftica ne omoară!

          „Ghinion!” – cum ar spune Gânditorul Tăcut de la Hermanstadt, Întâiul Turist al Țării.

          DE LA CINE SĂ ÎNVEȚI PRACTICĂ?

          DE LA BOWL DE CHIOCHIU, care confundă Parchetul Judecătoriei cu cuptiorul din cuhnia mumă-sii iar procedura penală cu matrapazlâcurile lui din vremea când era argatul favorit al damului, locotenent al acestuia și mâna lui dreaptă? (mâna cu care se șterge la cur)

Ce să învețe de la prostalanul acela? Cum să-l considere „Magister Ludi” pe neisprăvitul de pripas, care își folosește exercițiul autorității de stat și atribuțiile funcției întru declanșarea, susținerea și mușamalizarea unor odioase exerciții de represalii împotriva celor ce au șters pe jos cu el și cu tovarășii săi de gașcă infracțională organizată de la Rădăuți?

          Solicit să fie analizată activitatea infracțională a acestor doi slujbași statali de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava și să fie trași la răspundere conform prevederilor penale.

          Mai cu blândețe față de deținătoarea mediei de 7,87 la disciplinele drept penal și drept procesual penal, care este la început de carieră și trebuie să i se acorde răgazul perfecționării profesionale, dar cu maximă intransigență față de vagabondul vasluian, huliganul rădăuțean de  pripas.

În drept, îmi întemeiez plângerea pe prevederile:

- art. 289 din Codul de procedură penală și art. 94 din Legea 304/2004 privind organizarea    

   judiciară;

- art. 129 din Constituția României;

- art. 62 - 63 și următoarele din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară;

- art. 283 și 284 Cod de procedură penală, coroborate cu prevederile art. 425^1 C.proc.pen.

- art. 408, 426 și 452 Cod de procedură penală.

10.05.2017                                                                 …………………………….

                                                                                  

---

^[1]În general, Bukowina constituind un fel de Eldorado, un Tărâm al Făgăduinței  înspre care amușină  întru închiabureală tot felul se sărăntoci și țigani de prin Botoșani, Iași sau Vaslui, calici cu foamea-n glandă înscrisă definitiv în genom și care sosesc în Bukowina în șlapi, cu izmenele căcate-n dos, având drept agoniseală a bejeniei o boccea atârnată pe umăr în care și-au încărcat agoniseala vieții lor de calici: o chimeșă, 2 perechi de colțuni rupți în călcâie, o bucată de mămăligă rece și amară, 2 cepe furate de pe straturile gospodarilor riverani drumului bejeniei și un boț de brânză scoaptă, cu care i-or fi milostivit alți creștini samariteni, impresionați de năcazul urgiei destinului lor de sărăntoci sadea.

^[2] „Ce să faci dacă n-ai ce să faci?” – în transcrierea fonetică a limbajului emo-esperanto de tip SMS sau Feisbuc, practicat de puțoii „Millennials” fătați după ’89, generația lăpușneană „Pro…, dar mulți”, loaze multe, cu diplome frumos colorate și extrem de costisitoare, care încă se mai joacă cu păpușile copilăriei redundante și se cred „cool” dacă mânuiesc  cu stângăcie câteva construcții lexicale însușite mecanicist în timpul adolescenței  platonic petrecute la „Racoviță” – Iași, construcții lexicale al căror efect de impact poate fi apreciat doar în caietele-oracol  întocmite de beizadelele bacalaureate.

În addendum la prezenta, extraprocedural, un eseu offtopic având ca titlu „Folosirea termenului de frustrare/frustrat / frustrată este fenoftaleina prostiei”;

(scriere meșteșugită  realizată de una din cunoștințele mele online – Lorena Lupu, un veritabil „Beethowen al Insultei”, care, apreciindu-mi stilul caustic, mi-a conferit titulatura de „Ceaikovski al Imprecației și Invectivei”).

 

----------------------------------------------------------------------------------------------