Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

luni, 17 iunie 2019

Impostura maimuțelor urlătoare în Jungla selecției inverse

prologuri:
 
„... când un popor încape  de ex. sub dominațiunea străină, învins prin superioritatea numerică, elementele sale viguroase și statornice vor rămâne jos, iar cele care se vor adapta mediului nou al robiei, lingușitorii, mincinoșii, viclenii, se vor ridica (…) Dacă într-un mediu stricat viclenii și poltronii înfloresc nu e dovadă că au o putere intrinsecă superioară celor inteligenți și de caracter, ci numai că mediul e favorabil pentru decrepitudine morală, nefavorabil pentru sănătate” . 

Mihai Eminescu,  Timpul, 6 august 1881.

 Alungarea elitelor peste graniţe ca şi exterminarea lor directă au constituit partea vizibilă, spectaculoasă a fenomenului. Partea ce nu s-a văzut imediat a fost condamnarea unui număr încă mai mare la exilul interior, la retragerea sub carapacea supravieţuirii. Lucru realizat în special printr-o selecţie inversă, consecvent practicată în ultima jumătate de veac; deci prin scoaterea în faţă a celor brutali, cinici, corupţi, inumani şi prin «darea la cap» oamenilor de treabă şi cu şira spinării neîndoită, adică – de fapt – celor normali. În plus: printr-o batjocorire şi înjosire a valorilor morale (cele creştine în primul rînd) şi o denaturare a criteriilor care le-ar putea defini. “ 

Pascal Bentoiu, „Enescu în exil“, Memoria, nr. 7, noiembrie 1992

Selecția inversă nu se obține doar prin avansarea mediocrilor pe bază de dosar, ci şi prin umilirea valorilor. Aceasta s-a practicat pe toată durata regimului, sistematic, de către unii cu un fel de satisfacție josnică şi rămâne răspunzătoare de multe din gravele noastre neîmpliniri şi eșecuri.“

Annie Bentoiu, „Timpul ce ni s-a dat

Sistemul selecţiei inverse, moştenit din comunism, face încă legea în România: cu cât eşti mai incompetent, mai corupt şi mai tupeist, cu atât ocupi funcţii mai înalte. Uitaţi-vă peste tot şi veţi vedea că regula se aplică aproape fără fisură: de la Preşedintele ţării, la miniştri, parlamentari, primari, academicieni, decani etc.” 

Filip Iorga - istoric


„…falsele ierarhii rezultate din contraselecția bazată pe interesele de clan ale oligarhiei postcomuniste.”


Emil Constantinescu - fost președinte al României 




Rroemenika este tărâmul fabulos în care blestematul system al selecției inverse a triumfat „definitiv la orașe și sate”. Este Plaiul Mioriței ajuns ca o stână părăsită de baci, abandonată de câini dar condusă de măgari.

Rroemenika a ajuns o veritabilă Planetă a maimuțelor în care pitecantropii și sfertodocții, mediocritățile și nulitățile, prin cotișag și furtișag, au ajuns la putere, însă rămânând aidoma de mediocri și nuli.

Rroemenika este acel uriaș ospiciu în care mârlanii impostori, cu diplome frumos colorate, obținute fără nici un fel de efort cognitiv și fără nici un fel de valență a intelectualismului implicit, își pot permite, în cutumiara continuare a blestemului contraselecției de sorginte sovietică, să umilească, să denigreze și să demonizeze până și puținele valori autentice care au mai rămas.

Roemenika e acea Kolonie Penitenciară și Experimentală în care keya cătușelor este deținută exclusiv de produsul final al contraselecției: un abominabil mix între analfabetism funcțional, cabotinism, impostură, poltronism, ipocrizie, tupeu și neobrăzare.

Rroemenika, această junglă bananieră a gorilelor, macacilor, maimuțelor urlătoare și urangutanilor, de rang 2 și 3 în Partid și Securitate, are un singur traiect predictibil: parcursul involutiv, până la acumularea acelei mase critice a imposturii, mârlăniei, parvenitismului și arivismului, punct critic veritabilă condiție necesară și suficientă autoimploziei.

Rroemenika este acea șandrama colhozniko-kaghebisto-securisto-milițienească la care mă voi uita, din înaltul diafan și aseptic al Turnulețul meu Ivoriu, amuzându-mă de vaietele nărozilor cu patalamale frumos colorate și scrâșnetele ca de tinichele ale ineluctabilei implozii a șandramalei.

Căci este axiomatic enunțat că o construcție în care mediocrația și nulocrația uzurpă rolul îndătinat meritocrației, este în mod inevitabil sortită prăbușirii prin implozie necontrolată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu