Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

marți, 31 decembrie 2019

Ia sî videm...

... cum mama lu Nică ”închega apa numai cu două picioare de vacă de se încrucea lumea de mirare”!


apî iesti, 
carni iesti, 
morcuv iesti, 
ceapă iesti, 
piper iesti, 
foaie dafin iesti, 
usturoi iesti
sari iesti
foc mic iesti 

de-amu așteptăm să șiarbă cu meșteșug sicret, care nu se spune în auzul lumii, fiindcă-i... sicret!

(rezultatul peste câteva ore bune!) 

20.26 EET

Ia sî videm dacă se prind.


 

duminică, 29 decembrie 2019

”Învățați, mă, să vorbiți românește, f*tu-vă muma-n cur de haimanale!” *



Mey, cu absolută detașare și indiferență față de petardele, bombele și fitilurile ce se azvârle zilele astea în Câmpul Tactiq „Justiție”, am și Io* o nedumerire de ordin teminologic.

Toată lumea zice că memorandumul neonaziștilor Plăvannului e o incontestabilă POTLOGĂRIE, fiind adoptat „noaptea ca oții”

Dar, Io*, ca bun cunoscător atât al slangului închisorilor, cât și al prevederilor de drept material, am impresia că duomnii ăștia sclifosiți și cucoanele astea smiorcăite, ce se pronunță prin fraze și comunicate bombastice asupra subiectului SIIJ, ar trebui să ia în considerare că fapta gestapoviștilor de rit protocolar are  o circumstanță agravantă esențială – fapta comisă pe timpul nopții.


În atare condiții, analizând prevederile art. 229, alin. (1), lit. b) sau ale art. 234, alin. (1), lit. d) C.p., ”mutatis mutandis” rezultă că încadrarea mediatică potrivită pentru fapta neonaziștilor de rit gestapovist este POTLOGĂRIE CALIFICATĂ!

Părerea mea! (Hâc!)

”Wallachian Games of Thrones” (identifică manipularea).



Zilele astea am rupt o păreche de tastaturi încercând să creionez evidenta vizibilitate a fabuloasei operațiuni de manipulare la care este supus ”Ordinul Rodentia Magistrata” și întreg systemul „Justiției Antipătrunjel”.
Așadar, abia acum se conturează toate piesele acestui puzzle psihedelic prin care rozătoarele de magistratură sunt decredibilizate, supuse oprobiului public în vederea transformării lor în cea mai detestată categorie profesională.
Teza principală a acestui abscons joc al manipulării și persuasiunii stă într-un INTERES OCULT. Al cui o fi acest interes, poate fi lesne de intuit, motiv pentru care nu mai detaliem, ca să evităm ruperea a încă unei tastaturi.

Așadar pentru realizarea acestui scop ocult, sunt necesare întrunirea unor circumstanțe favorabile:

a) Anestezierea opiniei publice (sau eludarea atenției opiniei publice)

b) Disciplinarea corpului magistraților și aducerea lor la ascultare prin metoda pavlovian-măgărească a arătării simultane a bâtei și a morcovului din vârful bățului.

b1) – MORCOV: „dacă sunteți cuminți, păpați tot din farfurie, nu faceți clanța mare și se continuă cu systemul inchizitorial de paradeală judiciară, ordonat de … stăpânii câmpului tactic „Justiție”, atunci veți beneficia de toate avantajele materiale, de toate privilegiile pe care le are casta voastră de Semizei refurbished.”

b2) – MĂCIUCĂ: „dacă sunteți obrăznicuți și începeți cu pruostii dintr-alea cu ”rulesoflaw” sau cu luxuri teoretice din categoria drepturilor și libertăților fundamentale, atunci nenea plotoneru o să se supere și o să vă taie și pensioarele alea de prostovani speciali, salariile alea oripilant de nesimțite și părăluțele de deconturi a medicamentelor în valoare de 40 de lei și multe altele.

Bașca vreo cătușiadă DNA prin care vreo 120 de juzi or să fie cazați în niște stabilimente penitenciare, ca să învețe și ei, și mai ales colegii lor prin exemplaritatea pedepselor aplicate, cam cum anume se pedepsește în Kolonia Penitenciară înfumurarea neascultării necondiționate a Stăpânirii.

Implementarea acestui plan a debutat cu faza b2 – MĂCIUCA – modulul  persuasiv cu impactul cel mai șocant la adresa rozătoarelor de magistratură: iminența pierderii sau ciuntirii uriașelor avantaje și privilegii oligarhice. Această fază inițiatică fiind menită de a anestezia corpul magistraților, de a le induce o stare de perplexitate paraplegică și mai ales de a le aminti că mai aproape de blăniță le este cămașa propriilor privilegii, nicidecum haina socială guvernată de principiile rulesoflaw, ale prevederilor constituționale și ale Convenției CEDO.

Prin această ofensivă persuasivă șoc, magistratul în individualitatea sa este determinat subliminal să se izoleze, să nu aibă inițiative, să nu se asocieze, să își renege instinctul de solidaritate.
Prin enunțarea premisei tăierii pensiilor, magistratura a devenit o uriașă incintă izobară în care se află 7.500 de entități în stare de repaus total, fără nici un pic de entropie și fără nici un fel de activitate browniană.

Booon!

Următoarea fază a fost faza b1) -  cea referitoare la desființarea SIIJ.

Aceasta a fost amplu pregătită perceptiv, prin bombardamentul mediatic  susținut prin intermediul Unităților militare de Presă și a publicațiilor asociate.
Teza desființării  SIIJ comportă în substratul  ei o dublă valență: și cea de morcov în vârful bățului și cea de măciucă judiciară.

- Morcov în vârful bățului fiind pentru sutele și miile de magistrați zornăitori pe treptele instanțelor, beggari conjuncturali ai unui eurocent pe treptele Parlamentului european (#donemoasilvupleaneurosent!). Morcov suculent fiind mai ales pentru miile și miile de paraditori protocolari, pasionați ai „datului la temelie” și ai „arsului ca pe șoareci”, care au început să aibă frisoane simțind clinchetul inconfundabil al unor cătușe nichelate, croite din oțel trainic. E grăire aici atât de cei care deja își au sintetizate potlogăriile și matrapazlâcurile în niște frumuseți de dosare la SIIJ, dar mai ales este grăire de miile și miile de undercoveri, ale căror stele de pe epoleți încep să se reliefeze inconfundabil  dedesubtul robei.

- Măciucă judiciară constituind pentru cealaltă categorie de magistrați – categoria minoritară a magistraților onești, decenți, dedicați profesiei ce și-au ales-o. Prin desființarea SIIJ se afirmă, în mod indirect, revenirea la sistemul înjugării întregii magistraturi prin intermediul secției de anchetă a magistraților din DNA, prin deschiderea unor halucinante și fabulatorii dosare penale tuturor magistraților ce (încă) mai păstrează o brumă de independență.

Pentru ca în final, ultima fază fiind faza a), cea a anestezierii opiniei publice. Dacă în cazul magistraților a fost necesară o anesteziere de tip activ, prin promovarea prezumtivei tăieri a privilegiilor, în cazul agorei, anestezierea s-a produs de la sine.
Păi, când este melteanul rrumân cel mai anesteziat, cel mai sedat? În perioada sărbătorilor de iarnă, mai ales între Crăciun și Anul nou, perioadă în care sedativele lui Bachus și tranchilizantele lui Dionysos își fac efectele în mod permanent.
Cine draaqu (Doamne Iartă de așa vorbe la Crăciun!) să mai fie atent la acea fatidică zi de vineri 27 decembrie, când pe la ceasurile îndătinate briganzilor și hoților de cai – orele 20.00 -  trupa de saltimbanci și bufoni guvernamentali ai caraghiosului sică mandolină s-a adunat HOȚEȘTE ca să adopte memorandumul celui mai peltic și sâsâit dintre saltimbanci.

Asta a fost toată povestea!

Izi laic a pis a cheic!

Și atât de vizibil din înaltul diafan al Turnulețului Ivoriu și aseptic în care sălășluiesc spiritele obiectivate ale analiștilor independenți.
E la fel de vizibilă operațiunea „Rodentia Anesteziata” & „Agora Sedata” pe cât de vizibil este Marele Zid din Chitai privit din stratosferă.
Finalitatea acestui uriaș joc psihedelic, comandat, organizat și desfășurat de la cel mai înalt nivel statal? (palatul Cotroceni)
Păi, cam niciuna! C-așa-i cutuma JOCULUI, de a nu produce nici un fel de consecințe transformatoare radicale.
Nici pensiile nu se vor tăia, nici SIIJ nu se va desființa. Ea va fi „reorganizată”, blindată cu o conducere ascultătoare și cu un personal obedient SCOPULUI OCULT, iar SIIJ va deveni cea mai desăvârșită măciucă judiciară ce a putut fi creată vreodată de o orânduire distopică.

În ceea ce privește percepția Agorei, corpul profesional al magistraților va deveni cea mai hulită și detestată categorie profesională iar înfăptuirea actului de justiție va deveni doar un concept utopic, un LUX TEORETIC.

În fapt, așa cum enunța un comentator, justiția va deveni doar un fel de hârtie igienică, nu de cea mai bună calitate.
Iar Agora, nemaiavând nici un punct de tangență cu sulul de hârtie igienică grosieră al celor 7.500 de argați și slugi din magistratură, va încerca să se delimiteze  și să evite secția „Justiție antipătrunjel”, soluționându-și raporturile juridice prin înțelegeri amiabile, negociate direct sau în prezența vreunei autorități locale, alta decât autoritatea judecătorească: primar, popă, învățător, mediator, stabor, bulibașă, cumătru, Sfatul bătrânilor satului, Adunarea generală a pițipoancelor, Conciliul General al microHitlerașilor domestici etcaetera, etcaetera.

Asta e!
Operațiune implementată în mod reversibil față de planificarea necesarului circumstanțial!
De la coadă la cap!
Ca să bage bine la cap rozătoarele Ordinului Rodentia Magistrata că nu-s de capul lor și că trebuie să acorde necondiționat ASCULTARE STĂPÂNIRII.

sâmbătă, 28 decembrie 2019

Jos rândunica și zburătorul mare!



(sau incapacitatea rozătoarelor de magistratură de a se autoanaliza obiectiv)

Citeam zilele astea o poziție a unui jude din Kolonia Penitenciară și Experimentală Rröemenika.

(zilele astea fiind aceste zile de anestezie a conștiinței civice, răgaz bahic în care se promovează și se desfășoară o uriașă campanie de manipulare și diversiune la adresa Ordinului Rodentia cu Bavețică.)

Așadar, ce spunea acest jude care, dacă altă dată era un lider de opinie respectat și apreciat, de această dată observ că reacția sa a fost primită cu multă răceală, dezaprobare sau chiar cu mânie.
Păi, declama în tonuri patetice și cu lăcrămi crocodilești aceeași placă de vinil zgâriată de-atâta utilizare argumentativă: „Nu toți magistrații sunt la fel”

O fi, mey!
Numai că surprinzător, reacția opiniei publice nu a mai fost așa de convingătoare în ceea ce privește percepția empatică a mesajului judelui smiorcăit.

De ce oare?

Fiindcă sătulă de-atâta ipocrizie și impostură câtă a fost nevoită să suporte din partea Ordinului Rozătoarelor de Lux, AGORA s-a autoimunizat față de asemenea spiciuri lacrimogen-zaharisite.
Opinia publică nu mai are nevoie să CREADĂ ceva atâta timp cât ȘTIE că acest cor de lamentări ale magistraților nu poate fi altceva decât dovada propriei neputințe a magistraților de a se autoanaliza obiectiv.
Când vine vorba de necinste, de corupție, de ticăloșie, FIECARE, dar absolut FIECARE magistrat se pitulează iute la adăpostul confortabil al unui automatism:
Nu EU SUNT CEL corupt / ticălos / neom ci CELĂLALT ESTE NELEGIUITUL.
Fiecare magistrat se crede pe el Sfânt și deviază automat incidența acuzei către cel de lângă el.
Iar cel de lângă el se crede aidomă de neprihănit și arată cu deștul către următorul de după el.
NIMENI NU-ȘI ASUMĂ STATUTUL DE NELEGIUIT ARĂTÂND NECONDIȚIONAT CĂTRE MEGIEȘUL PROFESIEI.

Până la urma urmei situația e de un haz involuntar, aidoma unei goelete aflată în plină furtună, navigând amețitor pe ape tulburi și învolburate.
Singura șansă de salvare a goeletei este coborârea velelor cele mai din susul arborilor.
Atunci, căpitanul goeletei, pe jumătate beat de însemnătatea funcției, cu ochii ațintiți în habitaclul busolei înnebunite de panică, își scoate din gură pipa din chihlimbar dominican, întoarce capul și ordonă secundului:

„- Jos rândunica și zburătorul mare”

Secundul ia act de ordinul primit, confirmă c-un stereotip „Ai, ai, sir!” , pune palma-n cur și se întoarce către următorul după el în ierarhia echipajului: ofițerul de cart, căruia-i ordonă:

„- Jos rândunica și zburătorul mare”

(ofițerul de cart): „Ai, ai, sir!”

(cu palma-n cur, întorcându-se către boțman (șeful de echipaj):

„- Jos rândunica și zburătorul mare”

(boțmanul): „Ai, ai, sir!”

(aidoma, scărpinându-se în cur, întorcându-se către un sailor:

„- Jos rândunica și zburătorul mare”

(sailorul): „Ai, ai, sir!”

(scăpinându-se cu lene în partea dorsală, se întoarce către un mus cu muci la naș și caș la gură, atât de zdrențăros și rahitic încât sigur l-ar fi măturat vreun val peste bord dacă nu s-ar fi legat c-o parâmă de balustradă) :

„- Bă Mucea, țuști pe arborele mare și coboară rândunica și zburătorul mare”

(musul): „Ai, ai, sir!”

Musul nu mai avea cum să se scarpine-n cur fiindcă fiind subțire ca o trestie, risca să-și taie buricele degetelor în ascuțișul dosului. 
Totuși dă să se întoarcă și musul ca să paseze RESPONSABILITATEA EXECUTĂRII COMENZII și când colo… ciu-ciu!

După el NU MAI ERA NIMENI CARE SĂ ASCULTE COMANDA.
Dincolo de musul pricăjit nu mai erau decât Chaosul în plan îndepărtat iar în plan apropiat doar Oceanul și talazurile sale prăpăstioase, rostogolind mânia zeului Poseidon față de promiscuitatea ce domnea pe mândra goeletă a cumnatei Themis.

Astfel încât caricatura aia de mus a fost singurul care a trebuit să se cocoațe pe gabier, până-n înălțimile amețitoare ale velei rândunică, întru executarea ordinului ierarhic salvator al goeletei și, implicit, AL ÎNTREGULUI ECHIPAJ.

Ei, cam așa ceva e și cu asumarea Ticăloșiei și Nelegiuirii judiciare:
Dacă le pui într-un șir pe toate aceste subordine, infraordine, suprafamilii și familii din Ordinul Rodentia Magistrata, or să înceapă juzii de contencios să arate către colegii civiliști.
Aceștia la rândul lor vor aține deștul acuzator către colegii penaliști.
Penaliștii, cei mai infecți șobolani ai întregului ordin, firește că vor arăta către porcii spinoși din prokuratură.
Aceștia, porci spinoși, firește că-i va durea fics în p**ă de acuza juzilor penaliști și vor arăta mai departe către grefieri.
Grefierii la rândul lor vor face pe-a nizaniul în cor și vor pasa acuza către aprozi și agenții procedurali.
I tak dalee, i tak dalee, aprozii vor azvârli culpa către șoferi, șoferii către cărăuși iar cărăușii către… portarul Păun.

Portar Păun care și el va fi tentat să privească în spatele lui, în tentativa disperată de a pasa anatema Promiscuității judiciare.
Dar cum în spatele Portarului Păun se afla o populație egală numeric cu cea din spatele musului de pe goeletă, n-a avut ce face și a pus privirea în pământ, rușinat de ÎNTREGUL CANCER ale cărui metastaze au cuprins întreg sistemul judiciar.
Odată identificat VINOVATUL pentru starea deplorabilă a systemului judiciar wallach, celelalte rozătoare ale ordinului pe loc o vor pune de un tribunal popular, cu participarea întreg șeptelului Ordinului Rodentia, frenetic scărpinându-se în cur.

Tribunal popular care îl va înfiera cu mânie proletară pe portarul Păun, hotărând drept pedeapsă diminuarea remunerației acestuia cu suma de 2 lei și 45 de bani, pe o perioadă de 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile.
-----------
Atâta-i povestea. Fără epilog!
Niciodată povestea systemului judiciar românesc n-o să aibă dezlegare sau izbăvire!

în loc de morală:

JOS RÂNDUNICA ȘI ZBURĂTORUL MARE!
-----

ex libris:
în mod cu totul imaginar, se poate deduce că goeleta asta a rozătoarelor din magistratură e o superbă navă, cu linii excepțional de elegante, ca parcă desenate de-un Da Vinci în zi de inspirație stimulată cu ayahuasca. 

Arborii navei erau cei mai înalți arbori (etici) care existau pe fața Pământului.
Velatura goeletei era de-un alb imaculat, divin, asemenea neprihănirii Adevărului Adevărat.

La prova goeleta avea drept talisman un berbece de coliziune reprezentând-o pe Zeița Themis, având privirea acoperită c-o mască piraterească, cu capul înainte, despicând valurile cu țâțele rubensiene întrezărindu-se din decolteul generos deranjat, ținând balanța pitulată în spate și ațintind înspre înainte un colț de narval matusalemic, pe post de Sabie a Dreptății.


Însă, ce păcat că goeleta „Goddess Themis” nu avea deloc echipaj UMAN ci... ERA POPULATĂ DOAR DE ȘOBOLANI, ȘOARECI, HÂRCIOGI, POPÂNDĂI, PORCI SPINOȘI și tot felul de alte rozătoare. 

Spurcăciuni chițăite, cu incisivi nesătui care, prin însăși conformația lor morfo-biologică, nu puteau avea deprinderile și aptitudinile necesare cățărării pe arboradă în vederea coborârii rândunicii mari și a zburătorului mare.

Tot ce știau să facă rozătoarele iresponsabile era să stea pitulate în cală și în cambuză în vreme de cumplită furtună și să ronțăie proviziile goeletei.
Chiar și proviziile cotei de încredere publică și de bună-notorietate.

 ============================================================ 


nota autorului:


Stimați duomni magistrați, (băi rozătoarelor), faceți-vă singuri curățenie pe goeletă!
Agora nu poate să vă rânească vouă mizeriile.
Nici măcar nu poate discuta public despre jegul și harababura de pe goeleta „Goddess Themis” că se chitesc vreo câteva rozătoare ciumate care să ne manufactureze dosare penale pentru „ultraj judiciar” și „hărțuire” comise… prin postări pe paginile online ale ziarelor ( fără pic de relaționare directă și fără pic de mijlocire prin ceea ce e consacrat de practica unitară anterioară a fi un „mijloc de comunicare direct”).
Pe urmă, după ce-și efectuează închisoarea nemeritată, plebea trebuie să umble iarna prin omeți, pe la CCR, să pună în discuție constituționalitatea de facto a articolului 206, cu implicație asupra lui 279 Cod Penal.
Nu mai bine vă râniți voi singuri rahatul, vă îmbăiați, vă parfumați, vă îmbrăcați în haine noi, de sărbătoare și APOI veniți în fața agorei? 
Părerea mea!