Cronicile din Narnia - cap. II

„Historia incrementa Bukovina inferiori (Humorum provinciae) sub regnante Vodă Georgio Papilio Terribilis et decrementa denarum in sacculi-teșcherae liberi populi (razeșae honestae)”

KevinLXXI scripta ad instantiam Heliantus aunt Botusana.*

Văleat 7517 Ab Genesis Mundi, 2762 Ab Urbe Condita, et 18 ab Magna Socialistum Loviluționem Decembriem

------------------------

* adică „Istoria creșterii voievodatului Bucovinei de jos (ținutul Humorului) sub domnia lui Vodă Gheorghe cel Cumplit și descreșterii proporționale a nivelului de trai al locuitorilor”

Scrisă de Kevin71 la cererea Lelei Floarea din Botușana!

Anul de grație divină 2008 iar celelalte după ornicurile țintuite la Bursa de la New York, Tokyo, Hong-Kong și Amsterdam (oare cum draqu traduceau latinii Socialism științific?)

------------------------

Praefatio:

această istorisire a fosta încropită de către uricarul pușkin sluga preaplecată a grămăticului Miron Costin în a cărui însărcinare atârnau analele si ceasloavele voievodatului până la cumplita urgie ce s-a abătut asupra grumazului acestuia când a fost desgropat un firman de colaborare cu fosta Agie Politică Otomană și cu iscoadele cele muscălești de la răsărit de Nistru. Atunci fost-a osândit jupân Miron la aprigă caznă de scurtare cu un cap a lungimii trupului cel bicisnic din carele au rezultat doo bucăți sindicale: unu Miron trimes la grea ocnă să-și bage mințile în căpățână (ca să nu mai mângâie poporenii cu târnăcopul) s-apoi educat corecțional să iasă din el un Luceafăr huilit numai bun de țucat cu ventuzele lu’ Marinella ș-altu unu Costin la cari la fel i s-o zâs să facă ciocu mic că acuma suntem noi la buzdugan. Ș-aista s-o supus preaplecat poruncii mai ales c-o văzut ce-o pățât unu Peticu pe care l-o prins la al treilea cântat al cucoșilor cu mâna în visteria regatului și l-o osândit și pe el la temniță în Sibiria de la Jilava un l-o trimes ca să-i cânte lieduri și balade eroice lui Cathlilyn Voicu – un alt talhar dovedit.

Așa că preamăriți cetitori rog să scuzați harababura în care sunt adunate vremurile cele nemaipomenite de sub sceptrul lui Vodă Gheorghe cel Cumplit fiindcă toate aceste întâmplări sunt copiate numai de pe niște zapisuri ce-or scăpat de urgia focului pusă la biblioteca măritului cronicar. Aiestea urice or scăpat numai fiincă erau într-alt loc adică de la conac un pic mai în spatele curții boierești loc și unde și vodă Gheorghe mere singur să se destindă fiziologico-emoțional, loc unde am mers și eu cu zor nevoie-mare după zeama aia de perje și vinul cel acru și botezat dat la curtea domnească la ceremonia de ungere a noului voievod.

-----------------------------

Contentum:

Capitolul I – Istoria stranie a codrului bătut de gânduri, drujbe, huni și ortofundații (in processus redactionem! Uăi ce tare-i google translator româno-latin! Numai prostii scoate!)

Capitolul II – Paserile care picau din cer

Povestea vremurilor cele glorioase ale lui Vodă Gheorghe sau Giorgio Papilio cum îi spune luia la canțileriile principilor creștini începe mai acătării și mai cu spor undeva pe la anul 7517. Înainte de aceste vremuri or mai fost niște semne cerești prevestitoare cum ar fi fost Marea ’Clipsă Totală de Soare vizibilă numai din Vlahia de cu diece ani mai înainte sau semnele proorocilor de la așezămintele cele de sondare mincinoasă a opinie publice. Ar fi ele multe de depănat de pe ghemul vremurilor dară cele mai cu samă ar fi așa:

Întăi și-ntăi o cumplită plagă lăsată asupra văzduhului bucovinean și nu numai cât vezi cu roata privirii de pe Rarău ba chiar mai mult peste tot văzduhul moldovan și valah până la ținutul cel lipovan de la gurile Dunării. La acea vreme Gheorghe era plecat cu trebi în Țara Miticilor numită Valahia și unde primise caftanul de Mare Clucer și care se ocupa de toate trebile din grânarele ținutului. Ei bine în timpul dregătoriei agrofunciare a lui vel-clucer Gheorghe se pomeni pacostea ca să-nceapă să cadă în vrie și cu determinare de kamikaze PearlHarborian toate paserile ceriului. Se făcu atunci mare zarvă și se adună sfatul boieresc ca să despice firul în patru să găsească pricina blestemăției. Se strânseră atunci puzderie de învățați care mai de care mai spilcuit și cu mustățile arcuite pe măsura științei lor cărturărești: de la kakademicieni la doftori și injineri, de la pochi megafericiți de cantitatea osânzei ecumenic adunată în burdihanul patrafirului până la CNSAS-iscoditorii cetitori în stelele de pe epoleții mitropoliților dalmațieni. Fiecare își etală măiestria științei după potriva minții cu propuneri din cele mai deșucheate sau mai nerușinate: comisul oștirii propuse să se tragă cu arcurile înspre lună ca să se alunge vârcolacii cei hapsâni care ronțăie din lună și din pipota paserilor; alții mai căpățânoși cum ar fi vătășeii vistiernicului spuseră că e din cauza poolimii care se încăpățâna catârește să plătească către domnie censul pe ogoarele pârloagă și dările pe albinărit, oierit, vinărit, pescuit, fumărit, gândit, respirat și pîrțâit. Veniră apoi clericii care deteră o gramată sinodală soră geamănă c-o bulă papală și care consfințea că aceasta este a 11-a urgie sortită egipțienilor lui Faraon dar care nu le-a mai fost dată lor peste creștet căci revoluția învinse iar Faraon Mu Barak fusese cetluit în lanțuri și închis în ospiciu. Printre anateme și afurisenii murmurate printre bărbile răpănoase vesteau iminența ’Pocalipsei și cereau să fie confiscate de îndată toate averile pământene ale iobagilor, agoniseală silnică_care împreunată cu golirea integrală a vistieriei domnești și ducerea odoarelor într-o groapă fără fund din Dealul Mitropoliei să se purceadă necondiționat la ctitorirea unei MARI CATEDRALE A MÂNTUIRII NEAMULUI …avari sacerdotes dominus A8, Q8, Touareg, SLR, etcaetera (you know what, my dear readers!)

În fine câte bordeie atâtea obiceie și fiștecare dintre obiceie propuse o prostie cât mai falnică!

Atunci se auzi un glas ca un tunet și toate privirile se îndreptară către Clucerul Gheorghe care părea un munte și gugiumanu-i ajungea la cer! (sau poate nu era el și toată treaba hiperbolică se aținea mai degrabă de unul Mihai Inimă de Lyon care a fost cu ceva timp mai târziu – se poate n-am de unde să știu fiindcă din pagina cu exemplificarea literară a figurii stilistice lipsea partea de sus care o fost decupată de Miron-grămăticul ca să-și răsucească o țigară să-i mai treacă durerile de gută așa cum îl prostise pe față prietinul lui portughez Ioan Nicot).

Tii! dar ce-am uitat să spun în timpul cui se petreceau aceste grozăvii: păi se făcea că în Valahia erea domnitor un corăbier dobrogean care-și făcuse ucenicia ducând cele 150 de mii de tone moarte de grele ale Biruinței valahe în cele patru colțuri ale lumii apoi fusese însărcinat drept Capuchehaia al unei Direcției de iscoade din Agia Siguranței Voievodatului în marile porturi din Anvers și Marsilia. Numele lui iară nu-i prea clar rămas în scrieri nu de alta dar toate sulurile cele ce cuprindeau vremurile astea fie fuseseră date pradă focului fie erau dintr-acelea luate de la closet dar care erau… tare folosite și i-a fost prea greață cronicarului să cerceteze mai cu de-amănunt! Oricum parcă-i spunea HăHăHă al III-lea cel Chior din spița și ginta împăratului roman ce șutise prin metoda Maradona aurul lui ficiorul lui Scorilo. Ei bine Chiorpec Vodă stinse tumultul sfatului domnesc trântind cu obidă de pământ pocalul ce tocmai il umpluse paharnicul său cu o licoare nouă venită din scotlandul Ingliterei.

„- Tăceți băi găozari împuțiți altminteri unde vă stau picioarele vă va sta capul!” ( nu se inventase pe atunci mitraliera Maxim pe afet cu țevi rotative, încărcător tambur și răcire cu apă  ca să fie justificată într-o cronică serioasă expresia ”v-am ciuruit, un fleac, voi boieri dumneavoastră!”)

Boierii nu numai că amuțiră dar începură care cum să-și caute o bortă de șoarece în care să se introbage ca să scape de mânia domnească, știindu-l pe acesta iute la mânie și degrabă vărsătoriu de sânge parlamentar.

Glăsui atunci boier Gheorghe :

„ - Măria ta, cât timp bicisnicii ăștia de boieri netrebnici se îndeletniciră cu cearta de pomană, am trimis ștafete cu probe la spițeriile austriece și care ne-au trimes degrabă răspunsul lor: AH1N1. Această nouă molimă cică ar fi apărută undeva prin laboratoarele acelea de pe tărâmurile pe care urmează să le descopere Columb dar care or să primească numele lui Amerigo asta așa de-al dracului ca să priceapă în vecii vecilor și Prostănacul că niciodată nu e pentru cine se pregătește ci e pentru cine se nimerește, mai puțin la noi în Valahia unde-i taman invers. Ei bine Măria Ta această boală nu are leac descoperit așa că nu ne mai rămâne decât tactica antiotomană: pustiim cotețele și avicolele, sucim gâturile la toate orătăniile din ținut și le dăm foc în gropi comune. Apoi otrăvim fântânile cu zeamă de var și le secăm trăgându-le în sacale cu care mai apoi facem o chestie tare comică la care să-i zicem decontaminare antigripală și de pe urma căreia o să ne umplem de galbini. Punem la fiecare răspântie de drumuri câte doi-trei iobagi îmbrăcați în sumane de protecție Nuclearo-Bacteriologico-Chimică și care să stropească cu apa chioară din sacale roatele carelor ce intră pe la bariere în ținutul Măriei Tale. Bineînțeles pentru osteneala aceasta se va percepe o taxă de 2 galbeni pentru fiecare spiță stropită, 3 galbeni de fiecare roată și 5 galbeni pentru fiecare caleașcă, căruță, gipan, moped sau cărucior pe care-l udăm. Poruncește Măria Ta ce să facem?”

[…] ce-a poruncit Vodă HăHăHă al III-lea cel Chior se știe că doar a rămas de legendă că nu mai găseai în tot ținutul nici măcar un pui ogârjit cu care să faci o zeamă ca să-ți mai ogoi dorul gustului de orătanie. Se aduseră ce-i drept niște copane dintr-alea de peste Oceanul cel mare din Prazilia, taman de-acolo de unde-și făcu Răducu Fasolă ucenicia într-ale danțului cu nasul între airbagurile sambadroancelor. Dară copanele astea erau importate doar așa la oha și numai pentru comision sau pentru restituirea Timbrului pe Vânzarea Autorizată, că de fapt ele aveau gust ioc, erau fade și ațoase de începură să cârcotească și curtenii și sătenii precum că ar fi pulpe de dinozauri descoperite într-un depozit sedimentar de pe vremea Cretacicului, depozit aflat taman în centrul Cetății de Scaun a Bocovinei, aclo unde vornicul Gușae Lungae se opintea să ctitorească o așezare pentru calești. Dar treaba asta se întâmpla iarăși ceva mai târziu și nu-i vina logofătului că cei degrabă kăkăcioși încurcară ordinea hârtiilor domnești rupte-n patru spre unică utilizare.

Cam asta fuse istoria primei și celei mai vestite întâmplări care avu drept consecință impunerea vel-clucerului Gheorghe ca un mare om de stat și prevestea începutul ascensiunii stelei lui pe ceriul moldavan de pe care fusese luată cu copy-paste ălălalt star ce stătea drept emblemă între coarnele bourului strămoșesc.

(Dar uricarul trebui să pună stavilă peanei ca să se aplece asupra unui petic de hârtie pe care il aduseră ucenicii caligrafi de la curtea Priveghetorului și pe care stetea scris un pesnia o liubvi din partea boierilor de dincolo de Buceac de la curtea cneazului Ivan Kakalin de la Maskva și adresat pârcălabului Arcadius Încruntatus. Tare se mai întristă scribul de cele ce ceti acolo fiindcă pârcălabul era om de încredere al lui Vodă Gheorghe dar din liubovul nerușinat mărturisit prin zapiscă se deslușea clar ca luminița de la capătul tunelului că Pârcălabul Oedipian giuca un gioc la două capete cu muscalii moscoviți și complota cu aceștia despre cum să-l răstoarne mai degrabă de pe tron pe Vodă Gheorghe. Uimit de strașnica descoperire cronicarul degrabă aruncă naibii condeiele și dete fuga la Gheorghe Vodă să-l înștiințeze despre uneltirea lezmajestuoasă și paricidă a curtenilor cei nerecunoscători dar care au crescut de la fragedă vârstă la țâța lui vodă Gheorghe.)

Clasificarea spitalelor din Romanica

(tot o postare mai veche)

1. spitale categoria 1 seringă – suplimentare bugetară de tip eco-natur – lapte, carne, brânză, ouă, barabule sau popșoi; tratamentele se pot face și pe datorie până la culegerea recoltei câmpului.
2. categ. 2 seringi - șpăguța se calculează și remite în lei vechi, cupoane, grivne sau ruble. Sunt acceptate și bonuri de masă.
3. categ. 3 seringi – mulțumirile anticipate se remit sub forma unor volume cuprinzând operele complete ale lui I. L. Caragiale, Lucian Blaga și Mihai Eminescu.
4. categ. 4 seringi – coplată aliniată standardelor europene: Euro, lire sterline, lingouri de aur, acțiuni Microsoft sau Facebook, salbe de cocoșei, ghiuluri și lanțuri cocălărești, cristale Ceaikovsky;
5. categ. 5 seringi – jurământul Hypocratic stimulat numai cu X6, Q6, cabane de vacanță, posturi de secretar de stat.
Înafara acestor unități spitalicești ființează ca entități distincte Unitățile de Primire a Urgențelor, loc în care solicitanții pot avea asupra lor doar o mică subdiviziune monetară (ort) care va fi așezată profilactic pe ochișorii solicitantului de către infirmierii de la morgă. La aceste unități se vor prezenta obligatoriu copiii, străinii, săracii, orfanii, văduvele, bătrânii, invalizii, veteranii de război, morții, răniții, dispăruții, neasigurații precum și cei care nu au asupra lor cardul de sănătate.

He! He! He! Pădurețule…..!

Episodul III* - Autoportret cu musteața rasă

„- Iar ca să nu mai zică scribii, cărturarii, poieții și postacii cârtitori că l-am calchiat pe Van Gogh și-a lui ureche tăiată m-am decis, și în acest sens am emis o dispoziție semnată cu ULUITOAREA TITULATURĂ de președinte al Comandamentului pentru Situaţii de Urgenţă, ca de acum la fiecare teofanie mediatică să mi se pună o pictură din față ca să se vadă că am amândouă podoabe măgărești la locul lor. Astfel se va infirma de la sine și teoria calomniatoare potrivit căreia aș fi cam într-o ureche.

 Tot prin ucaz de înalt ispravnic pu lic** am poroncit la cronicari și grămătici ca în letopisețe să nu mai poată fi inserate comentariile rău-voitoare ale mercenarilor muscălești. Iscoadele trimise prin târg îmi spuseră că cei de la Zori Noi s-au supus cu plecăciune voinței NOASTRE dară breaslașii tipografilor de la Priveghetorul sucevean cam fac pe-a îndărătnicii și o sucesc pe-a niznaiul când mai scapă sub teasc câte-o scriere cu vădit caracter denigrator antivoievodal. Las’ că-i aștept eu la potecuța publicitară și să mi ți-i vezi atunci cei mai ard la teșcherea, că doară nu e de ici de acolo publicarea regulată a anunțurilor de licitație (trucată) a masei lemnoase scoasă la mezat, a comunicatelor Aqua Nova Imposibila, care-s trei pe zi și unul la amiază și toate cu același conținut – CANCI APĂ, sau ce poate fi mai zemos și mai bănos decât  anunțurile de convocare a sfatului boierilor din conciliul acela județean! Or’  se știe că boiarii aiștea se întrunesc în divanuri cu o frecvență egală micțiunilor unui bolnav de prostată chit că nu hotărăsc nica bun și mai mult bat din gură, bat apa în piuă sau bat berbunca la ședințe scobindu-se în nasuri și koururi.”

„ – Scrie, cronicar!”

” – Scriu, micimea ta!”

„ – Cum ai zis neisprăvitule?”

„ – Am zis Măria Ta, micronimea ta!”

„ – Bine, auzisem altceva dar cred că era vuietul din piață al mulțimii poporenilor ce-și ovaționau mulțumita față de traiul (nenorocit) asigurat de către ocârmuire!

Deci îl rugai pe ȘEFU, fie-i numele slăvit și ridicat […oops!.. ridicat unde? în furci sau în spânzurătoare?...] să-mi detașeze unul din barzii de la curte ca să-mi scrie și mie o epopee și care să fie cetită de olăcari în toate târgurile și așezările voivodatului și un menestrel care să-mi scrie o baladă sau o odă …

„- O, DĂ-te iadului cel veșnic!

„  - Ai spus ceva, scribule?

„ – Nimic, nimic, nanonimea ta!

Tot atunci-i mai cerui și un pictor care să-mi imortalizeze cultic impozanța staturii de ctitor și diriguitor într-un triptic care să fie donat contra a 10.000 de galbeni la mănăstirea Putna și o sumedenie de copii mai mici ale tabloului sub forma unor iconițe sfințite de PETREA S. și care  să fie bătute în cuie în fiecare casă, în fiecare școală, în fiecare premărie din giudețul nostru. Chiar am dat și pravilă ca tablouașele șă fie puse pe peretele de răsărit, un pic mai jos de icoana Mântuitorului, mai jos de poza lui Moș Chiorpec Cârmaciul dar la același nivel cu epifaniile lui Hitler, Stalin, Ceaunescu, Idi Amin și Pol Pot. Ce zici cronicarule, de la înălțimea rangului meu de zeitate htonică, merit să stau printre aceștia și la nivelul lor?

„ – Da piconimea ta, meriți ca să fii bătut în cuie taman între ei!”

„ –Scrie urecheatule! (n.a adicătelea Grigore - editorialistul, vrei, nu vrei scrie ce-ți debitează dobitocul că doar ai acasă o droaie de plozi care cer parale de-o shaorma!)

-  Dar ȘEFUL era prea ocupat cu niște velocipediști imperiali care se preumblau ca zăbăucii pe la noi prin dregătorie ca să deslușească tainele îmbrăcării în baremul de „Foarte Bine” a pelerinei de la completul de protectie atiotomană. Așa că șeful, înzăuat în tricou verde brotăcel și pe cap cu o ciudățenie de coif bortilit, mă ușui cu un părintesc „Lasă-mă, Șorice, în powla mea cu copilăriile tale că altele sunt prioritățile acum!”

Așa că mă procopsii doar cu tine , cronicar neisprăvit și bicisnic și care să consemnezi în cartea regatului faptele de VITEJIE ale noastre. Apoi scrie așa: că la ultimele furtuni abătute prin mânia Domnului asupra cătunelor răzeșilor cei rebeli, NOI și prin mila Domnului am intervenit cu grație divină… și am constatat pagubele de 3,217 cufere cu galbeni. Și în loc să mai scrii ce alte măsuri am mai luat ca să sprijinim powlimea mujică, fiindcă de lenea ce ne-a cuprins cu disperare la acea vreme n-am catadicsit să mișcăm degetul cel ocupat cu fabricarea biluțelor muco-anale, scrii că l-am pedepsit strașnic pe vel-arendașul moșiilor domnești care s-a trezit să iasă ca proasta-n târg cu evaluări de 2,6 milioane de galbeni. Uăi da mare națiune de prostălău și vel-pitarul că doar de-atâtea ori i-am ezplicat că valoarea unei evaluări totdeauna se indexează cu 20 de proțenturi că doar așa e datina paraîndărătului împământenită din moși-strămoși! Cum naiba să fii așe de prost și să treci valoarea reală atâta timp cât, dacă arăți că ești mai năpăstuit catastrofic, atunci te poți duce cu jalba-n proțap pe la principii din Țările de Jos și să ceri ceva ajutoare pentru năpăstuiții de sub vremuri. Părăluțe bune-bunuțe care în nici un caz nu vor ajunge la iobăgimea cea impertinentă ci mai degrabă îi vom pune noi bine sub lacată în vistieria regală și-i vom folosi mai cu spor, la anul, în organizarea unei cruciade împotrivaaaa ….. hmmmm? cum să scriem, Grigore?

- Împotriva mongolilor lui Ponta și a hoardelor cele galbene ale triburilor peneliste!

- Excelent, netotule, scrie exact așa cum m-am gândit EU. Dă-mi să pun sigiliul domnesc și trimite pagina la scribii cei desenatori s-o împodobească cu antet si coloane cu ghinde și porci mistreți, cu frunze de stejar și cocoșei de munte la vremea rutului. Apoi trimite pagina la aurari să o ferece în aur. Ia de aici o pungă cu galbeni și plătește olăcari mediatici care să meargă în fiecare cătun al ținutului, să bată toba, să sufle în trâmbițe și să citească în piețe și târguri cât de aprig ne-am luptat NOI, ȘORICI ISPRAVNIC PRIN VOIA DOMNULUI (Dl. Flying) cu stihiile naturii.

Grigore, aș mai avea o dilemă: de purtat freza am înțeles că e trendy să-mi port cheliuța cu cărare pe dreapta, dar oare să mă mai încrunt la blitzul pozarului ca să sperii toate duhurile ce atentează la integritatea morală a lui ȘEFU’ sau să încerc să zâmbesc puțin din colțurile gurii ca să dea bine la afișul relaționării empatice cu electorii și aspirațiile lor? Aș zâmbi eu puțin gândindu-mă la zecile de mii de metri cubi de „căzătură” forestieră pe care a produs-o recenta urgie celestă dar pe care n-am cuprins-o în raportul de evaluare fiindcă aiasta e treabă discretă și tabu peste care dăm noi pe șestache cu ciocănelul de marcat și apoi vindem la drum de acces sau pe picior (de ciupercă ghici unde-i pădurea!). Dar dacă zâmbesc s-ar putea să mă trezesc la ușa biroului cu un regiment de puicuțe extaziate de sex-appealul profilului propriu, căci mi-aduc aminte că mămicuța mea îmi spunea ades că sunt mai frumos ca muma pădurii. Tocmai de asta de asta m-o și dat la Campolungo să fac liceul la țapinari și tot de acolo din Campo a largo am cele mai frumoase fantezii erotice când mă întrebau suav fecioarele muntenilor dacă nu cumva sunt frate cu Adonis.

Deocamdată m-am hotărât: o săptămână mă uit încruntat ca să sperii zombii cei potrivnic ideologizați și o săptămână zâmbesc ca să crească ȘEFUL în proțenturi. Uite-așa n-o să am greață acasă nici cu nevastă-mea***  din cauza cohortelor de gâște admiratoare ale profilului grațios dar nici cu ȘEFUL n-o să mă pun rău că doar vin alegerile din 2012 și trebuie să mă aleg și eu într-un coledzi, sau măcar într-un jilț de prefect, subprefect, administrator, director, inspector, auditor, portar, paznic sau femeie de serviciu – accept orice numai să nu fiu trimis la tăiat lemne cu drujba în țurțudanul muntelui.”

----------------------------------

*  n.a. - oare câte episoade a avut Young and Restless?

** sorry for the error no longer type the letter b !

** *n.a. - cronicarul ar fi scris „m u i e r e a” dar un soft pudibond și ipocrit nu permite afișarea unei măscării atât de sfruntate și care aparține aceleiași clase stilistice a vulgarului termen ”p o p u l a ț i e”!

EJUSDEM FARINAE

Raportul de țară văzut de pe prisma casei mele.

Trebuie sa caut în arhivă după o enumerare cuprinzătoare. Iacăt-o:

Prim secretari de județeană, deputați de marea adunare națională, supleanți, secretari de partid, activiști, milițieni, chelneri, gestionari de alimentară, șoferi, slugi, valeți, lachei, politruci, popi cu epoleți, mitropoliți „misionari”, generali, colonei, majuri, tan-majuri, moși Teacă, securiști pe față, securiști pe dos, securiști trei pe față unu pe dos, diplomați undercover, procurori, judecători, al. voitin voitinovici, CAP-iști, colhoznici, sovhoznici, brigadieri, sefi de echipă, injineri, vetrinari, eroi ai muncii socialiste, fruntași ai întrecerii cincinale, lumpenproletari, mame eroine, tați eroi, comisari, cenzori, recenzori, supervizori, critici, autocritici, biografi, autobiografi, literați pupinkuriști, poeți de casă, lirici de sub preș, academicieni de latrină, mâncători de rahat necântărit, scânteiați, înflăcărați, hidrotehnicieni, delatori, informatori, propagandiști agramați, provocatori, instigatori, manipulatori, înfierători proletar-mânioși, ’telectuali strunjiți la stefan burghiu, tractoriști doctoranzi în economie politcă, economiști ai gospodăriilor de partid, contabili reșapați, directori, secretari BOB, căței, clănțăi, javre, jigodii, zvoneri, pseudodizidenți, torționari, strâmbători de degete, smulgători de unghii, demiurgi piteșteni,
LĂSAȚI-NE ÎN DUREREA NOASTRĂ!”

Anticii, dealtfel mare amatori de discursuri forumiste meșteșugite, au cuprins esențialul în doar două cuvințele - „ejusdem farinae”.

 La mine acasă și prinprejurul bordeiului, oamenii cei OAMENI, simpli și cu bun simț spun cam așa „Toți o apă și-un pământ”, „Corb la corb nu scoate ochii”, „O mână spală pe cealaltă și amândouă obrazul”.

Cam acesta este raportul de țară văzut din celălalt capăt al perspectivei unei democrații dată naibii de originală, acel capăt al peștelui de unde îndeobște se aplică începutul curățeniei morale.

Diferența de opinie este justificată de perspectiva receptorului – poporeanul SIMTE acut evidențele sistemului pervertit încercând să adopte acea atitudine istorică ce i-a permis trecerea peste secoli de împilare. Gulerele albe bruxelleze însă raționează și emit sentințe doar prin prisma unor indicatori, a unor rapoarte, prognoze sau programe furnizate de însăși casta „leviților emanați postrevoluționar”, identificabili prin coincidența aluatului component.

Între a înfuleca pe nemestecate aburelile europene care-mi spun ca romanica este o țară mai curată, mai uscată și care absoarbe de câteva ori mai mult aquis comunitar și a considera temeinice percepțiile directe ale personagiilor de drept, prefer ce-a de-a doua variantă. Nu cred că o duzină de funcționărași spilcuiți din ultrasepticele construcții europene să aibă mai multă dreptate decât cele N+1 sau Ț-1 milioane de românași călcați pe gât cu șenila tancului.

Acum ar mai rămâne de explicat ce e cu toată această construcție instituțională ce cuprinde MJ, CSM, Ministerul Pu lic (nu mai tastează b-ul, sorry!), DNA, ANI (care face nani) sau ce-or mai fi inventat băieții deștepți ca să ia maul (și malaiul) europenilor. Ei bine tocmai am spus și explicația – toate aceste structuri nu sunt altceva de cât niște interfețe, niște făcături ordinare care nu au altă destinație decât inducerea în eroare a factorilor decizionali europeni.

În fapt real, acest sistem conglomerat este doar o formă reacționară de luptă a unei clase privilegiate și care urmărește doar protejarea intereselor acestei caste. Nimic altceva nu mână în luptă această mezalianță heteroclită decât interesul burdușirii propriei teșcherele.

NEVER, BUT NEVER, un procuror nu o să reușească să ducă la bun sfârșit un dosar de mare corupție. Niciodată un judecător nu va îndrăzni să pronunțe o sentință defavorabilă unui reprezentant al SYSTEMULUI. Niciodată un prefect în funcție nu va sancționa un funcționar aparținând de opoziție. Niciodată un ministru nu va scoate la iveală potlogăriile antetitularului funcției. Niciodată o guvernare PD-istă nu va face nimic în plus contra opozanților decât au făcut aceștia la timpul lor contra actualilor guvernați. Niciodată o guvernare PSD-istă nu va îndrăzni să încalce legea omertică mutual stabilită. Aș îndrăzni să spun chiar că la noi nici măcar nu sunt partide politice, ci doar aceeași cantitate constantă a favorizaților social, împărțiți în câteva „secte” ideologizate politic (văcsuite politichește pentru prostime) și care asigură, prin alternanța la ciolan, perpetuarea propriilor privilegii fanariote în detrimentul intereselor legitime ale marii mase a cetățenilor.

Mai este oare cineva prin românica care să mai creadă că utopia denumită lupta anticorupție chiar poate fi un element real? Dacă da, i-aș spune cu compasiune „Naivule” și l-aș invita pe prisma casei mele să asculte vorbele înțelepte ale sătenilor!

DIXI!

Am regăsit „Cărticica șefului de cuib propagandistic”

Cărticica onanismului ’Telectual transpartinic - 15 apr. 011

Hai să le luăm jucăriile la copchii. Prin jucării deducem acel minimum infinitezimal de stereotipuri verbale cu care au fost înzestrați la „specializarea propagandistică” și apoi trimeși în poclău (plasă, Net) să combată rivoluționar.
A) „Cine nu e cu noi e împotriva noastră” asta deja s-a stabelit de unde se scoboară;
B) dacă vrei să obții un ascendent în fața interlocutorului întâi jignește-l și apoi îl vei domina. Când nu mai sunt argumente treceți la insulte și atacuri la persoană. Obligatoriu se va utiliza formula „Frustrat” cu derivațiile semantice „Ratatule”, „Distrusule”, „Nenorocitule”, „Spălatule pe creier”.
C) Woody Allen says - „Nu arucați gunoaiele, din ele se fac emisiuni tv.” (sau forumuri cetățenești – n.a.) . Aceasta este forma finală a axiomei, însă ea a fost inițial elaborată de Dr. Goebbels și VALORIZATĂ de creatorii Omului Nou Bow: răscoliți în viața omului, căutați mizeriile. Legați-vă de om, de familia lui, de nevasta lui, de obiceiuri, amenințați voalat copii, induceți neliniștea pierderii locului de muncă sau panica procedurii penale. Dacă nu găsiți mizerii atunci inventați-le machiavellic: calomniați, calomniați că ceva tot rămâne. După ce ați umplut o găleată de dejecții, luați cea mai mare bidinea și zugrăviți, zugrăviți și iar zugrăviți! Totul în gama pastelată maro-roșu grena- portocaliu- galben cu efluvii miasmatice. Nu vă fie frică, stăm noi aiștea hodorogii pe margine și vă ținem de șase.
D) Dacă scăpați un porumbel pe guriță nu retractați (capitularea se pedepsește cu seppuku). Întăriți osatura imbecilității rostite cu alte bârne oculare reieșite din sinergia faptelor versus meandrele concretului și atunci se va consfinți cel de-al treilea postulat al lui Eu_cled: „Orice Prostie susținută cu argumente devine Adevăr”.

E) Când sunteți încolțiți de o minte sclipitoare sau nu sunteți siguri asupra motivației preopinentului atunci retrageți-vă ușurel cu formula „eu mai am si altceva de făcut nu numai să stau pe forumuri” sau „unii mai și muncesc”.
F) Celula de bază a activității propagandistice este tandemul. Asociați-vă câte doi în sincron dar fără simultaneitate. Unul trage cu biluțe de ca_cat iar celălalt stă tupilat și încarcă tastatura. Când primul a epuizat „silogismele„ și/sau „sofismele” se dă mai la fereală și începe celălalt.
If aveți de-a face cu vreun crucișător, atunci transformați-vă în U-Boaturi hitleriste și atacați în haită. Trageți cu toate lanstorpilele și cu toate tunurile din dotare. Când epuizați muniția intrați în imersiune și îndreptați-vă către bază unde vă aștept să vă mângâi pe creștet, să vă oblojesc rănile și să vă număr crăițarii zilnici.
F) care are nenorocul să fie rănit grav se evacuează din no man’s land-ul virtual fluturând cravata albă de pionier pe care scrie „ nu vorbesc cu proștii” aka „cel mai deștept cedează”.

Copchiii moșului, undeva acolo sus, în pulberea stelelor, sunt (oficial) 1165 de îngerași care s-au răsucit în mormânt fără să le comande careva la stânga-mprejur. Treziți involuntar din odihna inocenței și-au asumat rolul de Veghetori ai utopiei ce le-a fost fatală. Neputându-se apropia de voi, imposibilitate atât fizică dar mai ales etică, acum stau și vă fac semne neînțelese cu degetul index mișcat imperceptibil în dreptul obrazului.

Măi tată Ilie, măi!

Textul mai târziu!

Hai pretine ΑΒΓΔ-ar să-ț dau io o mânuță de agiutor.

Cică am consultat oracolul din Delfi-nariul de la constanța lu mazariche. Acesta, ca să intre în mediumatic touch cu vreun spirt de pe la noi din bocovina, întâi o cerut niște boabe de mătrăgună ca să facă o infuzie în samahoancă de-a noastră. (îi zice pe bune spirt că al doilea i al denumirii l-o împrumutat la niște iele nebune ca să aibă la noapte bară-n-jurul căreia să dănțuiască sabbatic)

 Apoi s-o-nfruptat din bardaca cu holercă și s-o-ntrupat în delfinul acela mai zburdalnic care a început să tremure și să bolborosească (delirium tremens- curat coane fluturică!):

- luați șapte zeci de coți de pânză albastră cu broderie de aur în forma duzinilor de stele european armonizatoare. Din această pânză faceți un cort care să aibă douăzeci de coți lungime și zece lățime.

- de la poolimea semințiilor iobăgesti strângeți tot ce se poate strânge, de la porcul din coteț până la cenușa din vatră. Toate darurile luate de bunăvoie cu japca le veți transforma în aur la neguțătorii cei din templu iar aurul îl veți topi și veți turna prima dată patru stâlpi de amintire a împilării poporului pe care-i veți bate la cele patru colțuri ale cortului muzeu al amintirii. Stâlpii vor fi turnați sub forma literei eline Gamma iar la capătul de sus veți atârna niște sfori trainice de cânepă groasă, împletite în șuvițe de șapte ori câte șapte. Aceste „atârnători” vor fi permanent unse cu mir dintr-acela scump, sfințit la Ierusalim și adus în Bocovina odată cu făclia de Paște!

- pentru facerea chivotului împlinirii paharului suportabilității veți lua numai lemn de pin neînceput din padure de la Stulpicani, taman de-acolo de unde-o să vă arate pădurețul acela cu privirea încrâncenată și față de copchil complexat oedipian. Din lemnul acestuia se vor fățui blăni, dulapi și scânduri numai în gaterele atestate spiritual de către direcția silvică a bocovinei. Apoi se va face multe, multe chivoturi cu dimensiunile de trei coți jumătate lungime, un cot lățime într-o parte, un cot jumătate lățime într-ailaltă parte și tot atâta în înălțime. În interior chivoturile vor fi îmbrăcate în bancnote de 500 de euro din fondurile europene structurale, cusute de nevestele iobagilor una lângă alta. Perinile și așternuturile vor fi făcute din mătăsuri fine brodate cu cristale Ceaikovsky și vor fi umplute la rândul lor cu bancnote de 500 și 100 de lei din economiile bugetare făcute cu programul de austeritate.

- unul dintre chivoturi va fi poleit cu foiță de aur și tămâiat cu fum de havane cubaneze originale (de la mama lui fidel de acasă). În el se va pune jertfa de ispășire, jertfa de iertare și jertfa de băut adică va fi umplut cu baxuri de agheasmă importată de la Johnnye Walker, Black Labbel, Jack Daniels.

- pe podeaua cortului vor fi întinse numai blănuri ale urșilor din pădure vândute robilor atâția și atâția ani la rând. Pe covorul astfel realizat se va tolăni despuiată preoteasa Hellenă* de la templul din Eleusis.

(n.a. ΑΒΓΔ-ar. Cere și ți se va da! Bate și-o să iei la rândul tău o bătaie soră cu moartea! =)) )

-în așteptarea întâlnirii Zeului toți credincioșii – atâția câți mai sunt - își vor sfâșia costumele Armani și se vor înfășura în pânză de țuhal de culoare portocalie (merge și plasa aia din piață de la sacii de barabule de 3 lei kilogramul). Reciporc se vor căina unul pe altul ocazie cu care-și vor smulge unul altuia părul din cap și-și vor căra cu nemiluita pumni în mutrele piraterești.

La poarta cortului va fi pus de strajă contra tâlharilor (???) un singur muceamic adică tot pădurețul acela de pe la Frasin care cu privirea lui încruntată ar fi în stare să-și dea șapte vieți numai să-i alunge pe tulburătorii ordinii de drept divin-constituționale.

- la apropierea slavei vaporene navigând ca un stâlp de foc pe un val de nor, toată suflarea pocăiților și a robilor se va arunca cu fața la pământ, își vor arunca țărână funciară în cap subvenționată de UE prin programe operaționale și vor murmura pios „ ABA! OSANA!”

După ce se va lăsa slava de foc peste cortul împreunării, în răstimpul cât zeul va scrie poruncile cele veșnice, cu un deget(!) de piatră pe trupul preotesei, robii și liberții vor pune mâna pe furci, topoare, coase și țapine și vor da năvală….doar așe de curiozitate să vadă și ei ce se mai întâmplă!

ETCAETERA, ETCAETERA. ( stâlpi sunt bine bătuți în pământ, funiile sunt trainice și unse, copârșeie din belșug… spor la treabă, răzeși!)

* Hellena – adicătelea o preuteasă GRECEASCĂ!