Blăstăm păgân

(recuperare 23 martie 2014)

Prolog: 
precizare pentru toate tutele și toți neghiobii din systemul național de forță, care au avut drept unic manual abecedarul pe care-l punea muma lor capac la oala de chișleac, să nu hlinchească mâța smântâna, iar lecțiile și le-au desfășurat, exclusiv, în compania femeii de serviciu și a portarului școlii:

între FIGURILE DE STIL consacrate se regăsesc câteva mai puțin cunoscute, grupate în figurile de stil retorice (la nivelul discursului).
Printre ele fiind:
IMPRECAȚIA -  Figură retorică prin care se exprimă, în tonalități de blestem, dorința pedepsirii unei persoane.

Ex. 

„Blestemul

Oriunde vei merge să calci, o, tirane,
Să calci p-un cadaver şi-n visu-ţi să-l vezi,
Să strângi tu în mâna-ţi tot mâini diafane
Şi orice ţi-o spune tu toate să crezi.
Să-ţi arză plămânii d-o sete adâncă
Şi apă, tirane, să nu poţi să bei,
Să simţi totd-auna asupră-ţi o stâncă,
Să-nclini a ta frunte la cine nu vrei.
Să nu se cunoască ce bine vei face!
Să plângi! însă lacrimi să nu poţi vărsa,
Şi orice dorinţă, şi orice-ţi va place
Să nu poţi, tirane, să nu poţi gusta!
Să crezi că eşti geniu, să ai zile multe
Şi toţi ai tăi moară; iar tu să trăieşti!
Şi vorba ta nimeni să nu o asculte,
Nimic să-ţi mai placă, nimic să doreşti!”

(Dimitrie Bolintineanu - „Mihnea și baba”)

INVECTIVA -

Figură de stil ce constă în utilizarea unui cuvânt jignitor, a unei violențe de limbaj.

Ex. „Prea v-ați arătat arama, sfâșiind această țară, 
Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară, 
Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni, de obicei, 
Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - niște mișei.”

(Mihai Eminescu - „Scrisoarea III”)

Așadar, dragii taichii bouleni semianalfabeți, imprecația nu-i nici amenințare și nici ultraj, iar invectiva nu-i deloc insultă. 

Mâna pe carte, TâNpiților sufocați de egomanie la purtător, difuzată în sunetul duios de talagă transhumantă.

iacătă acuma textul recuperat:

„Da' Oare pochii de mir chrestiani pot să dezlege trebușoara asta?

„Râdem și glumim, rechizitorim și plătim.
Ad***nă, acum vorbind serios, iacătă cam ce mai voiesc pe pământuțul acesta Io* - Jupiter’s DeMoon și Gott Wotan DäMond:
- pentru mine nu-mi trebe nica, că nu mai am nevoie;
- pentru ai mei nu le mai trebe nica, că nu mai au nevoie.

Da voiesc ca să se întâmple niște răsplăți în deplină conformitate cu Codex Hammurabensis:
Prima și prima oară să ți se îmbolnăvească de lingoare ție băietul, iar Gă***sei fata. Să îmblați ca nebunele pe la doftori, vraci și vrăjitori și să nu găsiți leac, fiindcă nu s-a găsit încă leac pentru blestemul sărmanului, străinului, văduvei și orfanului.
Când ăștia plozi, deuteronomic sortiți Domnului Zeu al Oștirilor or să mai aibă 2 – 3 stămâni de palidă suflare, să vi se îmbolnăvească de oftică și ceilalți prichindei – dar invers: ție fata și Găbitsei băiatul.
Astfel încât la înmormântare să fiți numai voi doo, să stați pe marginea sepulturii cugetând la VALORILE ETERNE, iar barbații voștri să steie prin bolnițe cu ceilalți țânci. Motiv pentru care, din cauza absențelor nemotivate, or să-și piardă serviciul și Obidiu, dar și Chrestian, prilej de noi dispute conjugale, efectuate pe ton de soprană sodomizată, la amplitudine de 140 decibeli, egzact cât un Boeing 777 Traveller în plin forțaj.
Apoi după ce-or să vă deie colțul și ultimii erezi, barbații voștri or s-o ușchească de acasă în compania unor babornițe nonagenare, numai să nu-și mai întineze kharma stând pe lângă aura voastră nefastă și blestemată.
După ce-or să fugă în lume, o să rămâneți atât de singure pe cât era soacra lui Adam când s-o dus să-i ceară mâna lu fie-sa Ewe.
Dar viața o să vă rezerve și momente de andrenalină, în sensul în care vă este sortit un trai până la adânci bătrâneți. Cu 2 condiții: traiul să fie numai în scaunul cu rotile iar fiștecare dintre voi, fiindcă ați fost fete împărțitoare ale direptății pomântene, vi se acordă favorul de a alege ce boală preferați să vă țină companie singurătăților:
Pe lista de meniu avem:
- Cancer
- Hepatita C
- HIV
- Diabet zaharat
AȘA grăit-am,
azi 21 mărțișor veleat 7522 și a.d. IV Kal. Aprilis 2767 A.u.c,
Io* Jupiters’s DeMoon și Got Wotan DäMond,
carele mă rog din tot suflițălul celor nouă lumi divine:
la toți zeii Aesiri din Asgard,
la toți zeii Vanini din Vanaheim
la toți elfii din Alfheim
la toți giganții din Jotunheim
la toți piticii din Svartalfheim
la toți giganții focului din Muspelheim
la toți morții din Helheim
la toți dwarfii din Nidavellir
la toți oamenii din Midgard
AȘA SĂ-MI AJUTE GOT ODIN SĂ MI SE ÎMPLINEASCĂ ULTIMA DORINȚĂ DE PE ACEST PĂMÂNT! ATÂTA VOIESC!
AM ZIS!”