imagine - Carol Popp de Szathmary - „Sacagiu”
Io* am acasă un poloboc vechi, moștinire de familie de pe vremea lu’ stră-străbunelu meu.
Are la vreo 250 de litre, nuș cât are egzact, că stă la colțul casei ca să se împle cu apă de ploaie.
Deci îi în bună stare de conservare.
Apoi mai am ascuns sub fân un bazin de inox de l-am șutit de la fostul prezident al colhozului, care și iel la rândul luia l-o șutit din colhoz în zilele acelea lucrative din decembrie când s-o furat tăt fără rușine și s-o trecut apa prin vad ca să fie vândute în Botșeni pe părăluțe bune pentru dzile negre.
Acum da-l in quizda mamei lui de colhoznic, că nu iel îi important în iconomia planului de afacere ce mi-o trăsnit prin emisfera cerebrală. Na, trebe de spus că amu colhoznicu’ o ajuns primar în cătun și nu orice fel de primar ci dintr-ăla specific listelor Partidului Sovieticilor Dâmbovițeni.
Rewind,
interesant îi că bazinu îi din inox dintr-acela alimentar, scump a boalii la neguțătoreala de la vreun centru de colectare a „fieroaselor” și „nefieroaselor” furate.
Acum la ce m-am gândit Io* ca să o pun de-o afacere, ca să se cocoțe paralele pe mine și să devin astfel exponent al clasei mijlocii din Republica Neofesenistă și Criptocolhoznică Rroemenica, fără să bag mâna pân la umăr în visteria statului și fără să mulg și lăptișorul de matcă de la vreo țâță bugetară:
Apăi să accesez un program european, prin care să primesc finanțare nerambursabilă pe submăsura 125a, componenta a1 – „Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare", cu proiectul denumit „Saca ecologică, cu propulsie bio, menită să îmbunătățească sistemul de irigație în bathroom-urile din Țzărănoaia Suczewei”.
Proiectu-i cam așa, într-un draft preliminar:
- Ieu bazinul din inox și-l învălesc frumos în polistiren expandat, peste care pun pe urmă afișe electorale de-ale PieSieDieului cu „Mândru că sunt român” și le învălătucesc bine-bine de tot cu benzi de scoci.
Fac cămășuiala izotermă a bazinului în așa formă încât să treacă de la forma cilindrică a bazinului la cea eliptică a polobocului străbunelului.
Apoi bag bazinul înstruțat în polistiren și mândrețe pesedistă, în poloboc până intră bine-bine de tot și stă presat de marginile doagelor.
Iaca așa am realizat un device care să respecte toate cerințele ecologice europene și care să corespundă tuturor standardelor tehnice și calitative:
- bazinul de inox asigură un spațiu tehnic în conformitate cu normele sanitar-veterinare și
- polobocul străbunicului îndeplinește componenta tradițională a proiectului, numai bun de atestat ca produs tradițional.
Unde mai pui cămășuiala de polistiren etnic îngâmfat, ingăta așa am obținut un termos ecologic și tradițional de toată Mândrețea (păi n-am pus în el și afișe cu sigla Mândreții ? Pus-am!
Acum polobocul aista tunat îl prevăd c-o punte spate de mi-o rămas aruncat prin curte de la un Oltsit ce mi l-o furat țâganii ce strâng fier vechi.
La osia asta îi pun 2 roticele de la o triciletă pe care am avut-i Io* când eream și mai mititel, dar și mai frumos, mai deștept și mai bogat. (Uaileu, ce mult mi-o plăcut mia tricicleta ceia! Ș-acum m-aș mai tage o tură cu ea dac-ar mai fi bună de călărit).
Acum am opținut o saca izotermă, mobilă la care trebuie să-i pun, în conformitate cu aquisul comunitar, un fel de propulsie de asemenea ecologică.
Acum m-am gândit așa: pe la mine prin curte circulă bagabonți și ulițarnici, „cu de la sine voie, aiurea și obraznici”, sumedenie de cotarle maidaneze. Capturez dintre ele vreo patru javre așa mai altoite de statură, pe care le vopsesc integral cu farbă Lunar pentru sobe, ș-apoi le mai füt pe blană niște dungi și niște pete cu duco-negru, de l-am găsit într-o cutie veche în podul Sfatului popular; (cutia cu duco pare-mi-se că era din vremea când mășâna de serviciu a sfatului popular era Volga ceia neagră cu care se duceau la târg chiaburii raportați de Alexandru Bejenaru și se aduceau în loc tot felul de aparatciki de etnie ruteană, școliți pe fast-forward la Ștefan Burghiu.) În fine, dă-l în quizda mă-sii și pe delatorul acesta răpănos, că iar nu-i important în masterplanul afacerii.
Important e că astfel muruiți cu Lunar și Duco, potăile ale maidaneze or să semene la fics cu niște cățăi Husky siberian – rasă celebră pentru abilitățile lor de trăgători.
Mai fac niște hamuri din cordelușe de piele, pe care le tai dintr-un șorț vechi de sudor, pe care îl am de asemenea șutit tot de la fierarul ce-o fost la covălia colhozului și-i gata eco-sacaua tradițională, cu propulsie autonomă.
Buuun!
Acum partea tehnică fiind rezolvată, depun proiectul în vederea obținerii de finanțare europeană.
Dar până se mișcă puturoșii ăia de pe la Ministerul de Stat degeaba din Rroemenica saudită, nu stau digeaba ci pun la treabă eco-sacaua.
Pun afară pe chirosteie câte trii butoaie de tablă de câte-un hectolitru fiștecare, pe care le împlu cu apă rece de izvor (numai bună de dozat câte-o picătură într-un kil de vinișor).
Dedesupt aprind focul și pun pe foc strujeni, paie, ciucălăi, ciubote, păpuci, cauciucuri de RABĂ, în fine, cam tot ce-s hondrobeie sau bulendre pe la casa omului și nu-i mai folosesc.
Încălzăsc apa din butoaie până la o temperatură CRITICĂ, determinată în funcție de un calcul laborios, care să ia în considerare temperatura de încălzire, coeficientul de izolare al eco-sacalei, timpul necesar tracțiunii animale a sacalei din cătunul meu până la Țzărănoaia Suczewei, pierderile calorimetrice ale eco-sacalei pe kilometru, respectiv la o oră de deplasare, pentru ca în final să ajung cu apa în Țărănoaia Suczewei, având o temperatură de aprox. 80 de grade Celsius (176 Fahrenheit sau 353 Kelvin)
Acolo în țărănoaia Suczevei încep să urlu ca un țârcovic scopit, sodomizat de-un popă pedofil „Apă Caldăăăăăă!”, „Apă Caldăăăăă!”….
Să vezi cum or să dea năvală și buluc toți gomoșii împuțiți și răpănoși, de n-or mai făcut un duș încă de pe timpul Răscoalelor Maccabeilor.
Să vezi ce bătaie generală o să fie la cepul sacalei mele între păduchii funcționari de stat degeaba – politicieni, funcționari, magistrați Holștein, milițieni făckuți la apelul bocancilor – cu tății niște pitecantropi fătați în brusturii din spatele curții de-s acum mari scule înțolite în Armani, cred despre înșiși că-s „eminențe” și-și flagelează egocentria la purtător apelându-se unul pe altul cu termenul „EXCELENȚĂ”.
Unde mai pui sumedenia de mullieri mânioase că trebuie să-și canceleze datingurile din cauza lipsei de apă caldă, căci, nu-i așa, fondul de ten se pune peste epiderma fețișoarei HIDRATATĂ și nicidecum transpirată și prăfuită, aidoma unei țațe sovhoznice venită pe seară de la cules popșoi direct din LAN (Local Area Network )
Fack vreo 2-3 ture de neguțătoreală cu l-eau-ă caldă prin Urbea Împuțâtă și Urât Mirositoare a meltean a Suczewei, centralizez datele statistice și am numai bun de-un studiu de piață al proiectului oiropean, studiu de fezabilitate, bașca unde mai pui că deja am parale suficiente pentru cofinanțarea proiectului.
Pot chiar să îndrăznesc la mai mult, luând în considerare exasperanta încetineală cu care mayor-ul Gușă-Lungă se ocupă de soluționarea problemei apei calde în Suceava:
- pot să realizez abonamente și să furnizez apă caldă la eco-saca în funcție de rezervarea pe care și-a stabilit-o fiecare client;
- apoi pot să-mi listez afacerea pe Bursa de valori București și
- pot să tranzacționez apa pe Piața de Mărfuri din Sibiu, după modelul titlurilor pentru barilul de petrol Brent: Io* o să tranzacționez în ianuarie 2015 polobocul de apă Caldă Eco-saca, cu livrare efectivă în ianuarie 2017.
Căci, la cum merg treburile în Capitala guberniei Bokowinei de Gios, n-o să rezolve împielițații ăștia de edili căpățânoși problema termoficării și a distribuției apei calde nici peste 26 de ani, dată la care bolborosesc pochii că o să vină ’Pocalipsa.
(Iar, bre? A câta oară vine?)
Concluzie: Am găsit cea mai șugubeață aidee de afacere, prin care să se suie paralele pe mine, să-mi iau și Io* Lamborghini, iaht ca a lu’ Abramovici și o căsoaie mare cât Casa Poporului, sau cât Palatu’ lu’ Gabriela Vicol de la Volovăț, dar fără să mă risc să-mi bată la ușă colindătorii mascați, în afara programului tradițional de Crăciun, astfel cum o început nebunii să bântuie prin tătă țara pe la ușile neo-ciocoilor socialismului de caviar și capitalism de prăduială.
Orice început e greu, fie el și numai cu o saca tradițională.
Sărac dar cinstit.
Las c-or să vină iei banii și la mine.
Hai la apăăăăă, neamuleeeee!
Apăăăăă caldăăăăăăă aveeeeeeeem!
Apăăăăă caldăăăăăăă aduceeeeeem!
-----
p.s. știe careva care-i teveaul la apă chioară caldă? N-o pus-o cumva la 9%, ca la produse și servicii de bază?
p.s. PROSTANILOR ÎNFUMURAȚI DIN URBEA SUCEVEI! ( printre rândurile șugubețe se subînțelege sudalma, nu-i așa?)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu