Stăte’ Baba într-o zî pe lavița din cuhnie și se uita așe lung la becu’ atârnat din tavan. De fapt se uita la lustra becului ce stăte’ spânzurată din tavan și dintr-o dată se luminează fața la babă ca pomu’ de Crăciun din causa vizionarismului unei idei ce i-o străbătut mintea de la frontal șî până la temporal.
O mai scapat ș-o vorbă aiurea baba – „Ietete!” – da moșu iia o auzât cât îi el de surd ș-o-nceput s-o suduiască pe babă c-o dat în dileală ș-o-nceput să vorbească singură. Da baba nu s-o ostenit să-i explice că aiastă vorbă-i soră bună cu „Evrica!” a lu’ Archimede că-l știe pe moșneag de prostalan cu doo clase care p-ormă sigur se pune cu gura pe babă să-i zâcă iute și fără zăbavă cine-o fost aista și ce treabă are cu baba. (moșneagu îi cu zeci ani mai… tânăr ca baba, da’ ș-acuma îi de-o jelozie crânșenă.
’Napoi la treaba cu becu’ di la lustră.
Zâce baba așe, dom’brigadir șăf: dacă tot s-o votat legea aia a lustrației ș-acolo, printre alte pocitanii spurcate, sunt cuprinși ca subiecți (asta vorbă-i de la popă!) și melițienii și securiștii din timpul când ie o lucrat la colhoz. Ie s-o gândit să-l cercetați la dosar bini pe gheneralu’ ista de la jândarii din Suczawa care i-o amendat moșneagu și nepoții la manefestație. Și să-l descoperiți dacă nu cumva el s-o făcut jandarm prin absolvirea școlii de ofițiri de securitate de la Băneasa și mai apoi o fost vrun șăf la vrun birou unde se ocupa cu strânsul mâinilor oamenilor în tocu ’ de la ușă. Acuma cu ce s-o iluminat mintea babii: ie zâce c-ar fi bine să-l LUSTRAȚI pe gheneral taman de LUSTRA din tavan.
(Și lustră și lustrație fac parte din aceeași categorie lexicală – mai zice baba – care are cu doo clase mai mult decât moșu’ iia, da’ prin anii 1930 la școala ce-o făcut-o ie cu popa nu s-o învațat nica latină sau franceză ci numai cum să cânte corect „Trăiască regele” ș-apoi un pic de jermană la premilitara de la tineretul legionar.)
Apoi ș-o amintit și cu ce să-l lustrați pe dom’ gheneral: cică să mergeți la Bat. 17 Vânători de Munte* și să cereți o bucată de cordelină de-a lor. La un capăt faceți un nod dintr-acela ca pentru prins vițăii ce cresc în ferma matali, nod pe care-l petreceți pe după grumazul de bulgar neam-prost a lu’ dom’ gheneral. Celălant capăt al frânghiei – hopa sus pe după cârligul de la lustră. O mai zis baba din esperiența celor 4 clase făcute cu fostu’ popa legionar – Dumnezău să-l odihnească la Sighet sau la Aiud că nimenea nu știe unde-i ’gropat! – că dacă întâmpinați oare greutate cu ridicarea în lustrație a lui dom’ general să folosiți la cârligu’ lustrei un scripete fix șașa n-o să mai fiți nevoiți să ridicați în lustrativă poziție atârnată greutatea egală cu doi porci mangalița îmbuibați de traiul ministerial ci o să ridicați mai puțin adică numai mg/2= numai un sângur porc de atârnat.
D-anainte de a-l lustra vă mai roagă baba ca să-l faceți de rușâne pe gheneral egzact așe cum i-o făcut iel de rușâne pe moșu și pe nepoții iia. Adică să-l degradați până la caporal că zâce baba de unde mama dracului ditamai gheneral la câteva duzâni de p_ulemioți în albastru. Ce mama naibii că doar gheneralu’ ista n-o fost nici la bătălia de la Codrii Cosminului, nici nu i-o făcut de pe metereze semnul internațional lui Sobieski, nici n-o fost la cruciadă cu turcii din Kosovo dar nici n-o participat la găbjirea lui Osama.
Așa c-o mai zâs baba să mai terminați odată cu făcăturile aiastea de ghenerali că ea, în tătă tinerețea ei, o văzut în zece ani de zile numa’ patru jenerali: la dus pe Antonescu ș-apoi pe Guderian și la întors pe Jukov și Rokosovski.
Amu cică s-o ajuns ca să vezi ghenerali la tăt colțu’ de stradă și oaminii din cătun când văd o vacă priponită prin șanț spun „Bună-ziua, Doamna Vacă!” – că-i tare mare raritate - dar când văd un gheneral trebăluind prin cătunu lor scuipă numa-n stânga așa cum prevede Legea și zic „Dă-l în Pi*da mamei lui, c-o adus și la noi la comparativă jenerali congelați. Îi doi lei și cincizeci de bani kilu’ de general, așe că dă-l naibii de marțafoi înfoiet!
Mai voie să zâcă ceva baba cu o afașiri cu o plantație de nuci pe care vreo s-o facă cu matali (să te prinzi girant la ie la bancă!) da o fugit repidi ’napoi acasă că ș-o amintit că o lasat pi foc alambicu’ supravegheat numai de moșu’ iia pe care nu poți avea temei nici cât într-un curmei de tei.
Te pupă baba și-ți dorește la franțuzoaică să rămână bulinuță – nu neapărat cu tine!
(* n. red. - Baba o zâs mai exact la 17 Gebirgsjägers, da am tradus io pe rumanește că te știu pe matale cam prostalău de cap că_cât ai stat pe la Kîmpolung ș-apoi la Kronstadt ai frecat numai buha pe coclauri cu fetili muntenilor și nica nu te-ai ținut de carte, dom’ brigadir.
Știe sigur baba că acolo au sfoară bună de tăt că acolo o făcut cătănia moșu’ iia care-o fost ultimul contingent înainte de a fi desființată unitatea de nesâmțătu’ aceala de bodnaraș.
De-atuncea are baba acasă o șfoară de-ntins albiturile pe care-o șutit-o moșu’ iia la liberare și care-i la fel de nouță ca amu’ 60 de ani. De fiecare dată când se duce baba să-ntindă pe sfoară izmenele moșului o apucă melancholia după vremurile cân’ ie umbla teleleu prin munții Bocovinei și din înaltul muntelui cobora moșu’ iia în rapel cu picioarele în echer până la poala muntelui ca să-i fure la babă o țucătură. Ș-apoi cât de mândru se acățăra ’napoi moșu’ pe coardă în sus ducând în spate ca un fulg și aruncătorul de o sutădouăzeci și calul samarizat și potcoavele calului.
Ehehei! Dar astea-s alte eposuri de glorie care-s decupate din alte timpuri excepționale populate de personaje excepționale, ce știi matale dom’ brigadir șăf, care-s mersul vremilor!)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu