Dacă
mai era nevoie de o dovadă suplimentară a caracterului pur distopic al Fermei
animalelor din Rröemenika neo-securistă, iaca un exemplu mai puțin știut:
a)
Prin
cerere formulată în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile
de interes public, am cerut la Curtea de Apel Suceava să mi se comunice o
copie, prelucrată și anonimizată conform prevederilor GDPR, a declarațiilor de
neapartenență și necolaborare cu serviciile secrete, depuse de 4 golani cu
robe, conform art. 7, alin. (2) din Legea 303-2004;
b)
Curtea
de Apel Suceava îmi răspunde că declaraţiile respective „sunt înaintate spre păstrare Consiliului
Superior al Magistraturii”
c)
CSM
îmi răspunde recent printr-o adresă care mă informează că „declarațiile se păstrează în
dosarul profesional al magistraților” și că „dispozițiile art. 61 din
Regulamentul de organizare al CSM consacră caracterul confidențial al datelor
din dosarele profesionale”.
END
OF ROAD!
În
Strafanstalt
und Experimentelle Kolonie von Rumänien (Colonia Penitenciară și Experimentală Rröemenika) interesul legitim public de a cunoaște
și de a putea verifica realitatea faptică a declarațiilor de necolaborare a
magistraților cu serviciile secrete este sabotat și anihilat printr-o prevedere
a unui act normativ de mâna a șaptea: Regulamentul de organizare a CSM, adoptat
prin Hotărârea plenului CSM nr. 326/24.08.2005!
Ce
lege, ce legalitate, ce interes public, ce transparență ?
În
Rröemenika neo-securistă și neo-nazistă, un magistrat „ de jure” are IMPUNITATE
în fața unei eventuale sancțiuni inspirate din prevederile art. 326 Cod penal –
„Falsul
în declarații”.
Ce
rost practic să mai aibă o declarație de necolaborare care este netransparentă, nepublică
și care… nu poate fi supusă unui legitim control venit din partea societății
civile, din partea cetățenilor?
CE ROST MAI ARE O DECLARAȚIE CARE POATE FI CONSULTATĂ DOAR DE DECLARANTUL ÎNSUȘI? „accesul la dosar fiind permis doar judecătorului și procurorului titular”
CE ROST MAI ARE O DECLARAȚIE CARE POATE FI CONSULTATĂ DOAR DE DECLARANTUL ÎNSUȘI? „accesul la dosar fiind permis doar judecătorului și procurorului titular”
Soluția față de anacronismul descris mai sus este
unică: nefiind lege organică sau Ordonanță, Regulamentul CSM în nici un caz nu
poate fi atacat la CCR prin invocarea unei excepții de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe.
În atare condiții, în baza unei prezumții
îndreptățite, prin raționament „per a contrario”, raționament susținut de
activitatea respectivilor magistrați semnatari ai diferitelor memorandumuri
#systemice, SE FORMULEAZĂ DIRECT PLÂNGERE PENALĂ ÎMPOTRIVA RESPECTIVILOR
MAGISTRAȚI, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „Fals în declarații”.
Asta e!
Dă-i în pizda mamei lor de golani!
Golanii judecă și condamnă cetățenii pe bază de
„prezumții”, pe cale de consecință că și cetățenii pot formula împotriva
golanilor plângeri penale fundamentate pe „prezumții”.
În loc de încheiere:
Codul
penal în vigoare - Art. 326
„Falsul în declaraţii
Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută
unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care
aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe
juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor,
declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu