Am botnița mea, sunt botnițar / și mă mândresc cu ea, sunt botnițar *

Yupiiii!

La mai bine de 2 luni de la instituirea stării de psiho-emergență, dacă stau bine și mă socotesc, DUPĂ expirarea acestei nebunii nazistoide, am reușit și Io* să… AM BOTNIȚA MEA.

Adicătelea am văzut și Io* pentru prima dată cum arată acel accesoriu psihedelic, care să le reamintească la sclaveți că au fost, sunt și vor fi mereu ceea ce sunt: SCLAVEȚI.

No! Să nu crează careva că am început să mă cred potaie căcăcioasă, a cărei obediență voluntară să se materializeze în botniță, zgardă și lesă.

Departe de tot de mine o asemenea perspectivă realmente umilitoare.

Treaba e că cineva și-o făcut milostenie și mi-o dat o botniță.

Las să fie aclo că poate trebuie.

Io* n-am zis nu, că știu că o să-mi trebuiască multă vreme, când o să mă sui pe casă să curăț și să vopsesc tabla casei.

Apoi, o să-mi trebuiască atunci când o să mă apuc de periat pereții, de dat cu amorsă și apoi de dat cu lavabil.

Păi, la 160 de metri pătrați chiar că trebuie botniță.

Dar după ce o s-o folosesc la trebile mai sus enunțate, n-o s-o arunc, ci o s-o păstrez bine, las că poate e nevoie de ea la mers în market, la miliție, la premărie sau în tot felul de cuibușoare dintr-alea de nebunii bugetate, de le zice în „lege” spații pu*lice închise.

Cre' că o să folosesc botnița asta cel puțin tot atâta timp cât m-o ținut ultima pereche de bocanci de armată: 6 ani. **

Când o să-mi ceară vreun buhai comunitar prost, vreun milițian sfertodoct din Plăvannisjugend să pun botnița, o să achiesez docil la „ordinul” nazist și o să scot botnița din buzunar, o s-o scutur oleacă de vreun stâlp (cam cum se scutură filtrul de la aspirator), să sară din ea praful, scamele, acarienii, carcalacii, puricii și lățeii, ș-apoi o s-o pun la bot, ca să-i fac pe plac la zelotul nazist.

Când o să devină răpănoasă de atâta purtat, fuguța o s-o spăl în lighenuț, cu apă și săpun, cel puțin 30 de secunde, așa cum ne învață patriarhii distopiei mioritice, ș-apoi o s-o pun la uscat pe sfoară, s-o bată Sol Invictus cu ale lui raze mega-violete.

Prima dată când o spăl, o scufund în chindrus de ouă (rămas de la Paște, că anul ista Paștele a fost trecut la rubrica „Activități terroriste”) ș-o s-o vopsesc în culoare galben – ciumat, aidoma culorii de siglă a Partidului Nazional Liberal.

Dacă o fi să se schimbe orânduirile – țuști cu ea în chindrus roșu, în nuanța de roșu troțkist, specific Partidului Social Bolșevic.
Dac-o să vină la ciolan zeloții useriști, treaba devine mai dificilă, chindrusul albastru-ciel și cel portocaliu fiind mai greu de găsit, așa că o să trebuiască s-o colorez manual, cu carioca.

Inga așa, botnița mea o să intre în galeria selectă a celor mai îndelungate obiecte de folosință, sau a simbolurilor vintage, care-mi amintesc de momente cheie din viața mea, cum ar fi:

- un ou închistrit de Paște, de-i vechi de vreo 40 de ani, și cu care-i bine să te porți gentil, fără să te riști să-l spargi, c-aimintrelea biohazard scrie pe fruntea ta. Oul mi-amintește de vremurile cutremurului din 77;

- o păreche de colțuni de lână din RoArmy, mai exact părechea aceea cu care am făcut de pe 17 dec. 89 până-n 9 feb. 90 Marea Loviluție Socialistă din Decembrie; Ș-aiștea colțuni îs biohazard genuine, dar i-am securizat într-o pungă vidată.

Și mai sunt ele multe alte treburi care mi-s dragi memoriei, cum ar fi de exemplu câinele Bobiță, care o răposat de bătrânețe și l-am îngropat în spatele curții. De multe ori, mai ales toamna și primăvara, când sap grădina, se întâmplă să mai iasă la iveală câteva oase de câine venerabil, moaște pe care le tratez cu aceeași pioșenie, punându-le într-o cutie de lemn pe post de altar improvizat, ca să aibă și câinii maidanezi unde face vreun party canin la miezul nopții.

Crecă și botnița mea, după câțiva ani de asiduă folosință, va intra în Galeria selectă a acestor relicve biografice.

-----

*

„Am cravata mea, sunt pionier,

Și mă mîndresc cu ea, sunt pionier!

Flutură în vânt, zălog și legămînt,

Întaiul meu cuvînt de pionier...”

** este pe undeva prin „legea mancurtizării psihedelice” vreo sancțiune pentru portul botniței cu durată de folosință expirată? Știe careva?