Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

marți, 26 mai 2020

The New Philosophy, the New Religion, the New Church


Mey, în alte vremuri, erau câteva stereotipuri comportamentale ce permiteau oricărui țacher să se uite în bătătura megieșului.
În vremea Plumbuitului, ascultatul cu borcanul la perete și trasul cu ochiul era o „îndatorire patriotică” ce-și dobândise multe milioane și milioane de fani.
Această „obligație patriotică” era un leitmotiv ce le permitea multor țopârlani scelerați să se interfereze intruziv în viața celor de alături.

Pe filieră folclorică, mai existau alte 2 motive ce le permitea țațelor și țățoilor să se pronunțe sentențios cu privirea la modul de viață al celor dimprejur:
- primul motiv era prășitul culturilor agricole dintre Paște și Înălțare. În mod invariabil, orice secetă apărută în această perioadă era pusă în seama vecinei care și-a permis blasfemia de a ieși la prășit în perioada dintre cele 2 sărbători religioase;
- dacă în comunitatea rurală de tip taliban habotnic nu era secetă și apărea grindina, atunci de vină nu mai era vecina ci era „păcătoasa” fată a vecinei, care-și purta minijupele cu doar o palmă dedesubtul piszdei. Pe cale de consecință deducându-se starea ei de căldură a rutului adolescentin, acest umblat cu coada sus după p1ă fiind cauza indestructibilă logic a apariției grindinei.

În ziua de azi nu mai sunt aplicabile aceste stereotipuri tâmpite de a te băga ca musca-n cur în viața altuia.
Plumbuitul a fost plumbuit, de prășit nu mai prășește nici dracu, iar fata vecinei nu-și mai poartă prin sat grațiile dezgolite întrucât actualmente și le etalează aidoma de impudic pe centura orașelor italiene sau în casele broscarilor octo- & nonagenari, cărora le sunt badante și din când în când le mai sug acestora pla.

Însă, cum spiritul de cârcoteală a românului este înscris definitiv în genom sub forma nucleotidei bârfelnice, s-a inventat un nou joc, denumit „psiho-pandemia de Covid19”. În fapt o formă mai elaborată a temei fundamentale ce stă la baza culturii fricii.
În atare condiții, covidu este noul imbold motivațional ce-i permite fiecărui țopârlan și fiecărei cotoroanțe să se infiltreze în viața ta ca un veritabil membru al familiei tale, să te urmărească dindărătul porții, gardului, vizorului ușii, să te termoscaneze, să te analizeze din punct de vedere epidemiologic, sau să sune la 112 atunci când tragi un strănut sau un pârț.


COVID19 este NOUL FRATE MAI MARE!
COVID 19 ESTE NOUA RELIGIE A LUMII!
COVID 19 ESTE NOUA FILOZOFIE A LUMII!

O filozofie distructivă, inspirată din cultura fricii, a urii, a disensiunii, a distanțării, a delațiunii, a absurdului.

Un comentariu: