CERERE
Către
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Doamnă Președinte,
subsemnatul Bxxxxxxx Exxx, domiciliat în comuna xxxxxxxx. nr, xxx, județul xxxxxxx, cod poștal xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, în calitate de titular al DREPTULUI
DE OPOZIȚIE față de prelucrarea datelor cu caracter personal, reglementat la art. 15 din Legea 677/2001 pentru protecția
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ,
coroborat cu prevederile Regulamentului general privind protecția
datelor (EU) 2016/679 din 27 apr. 2016 (General Data Protection Regulation),
prin prezenta formulez
CERERE DE ANONIMIZARE ȘI CONFIDENȚIALIZARE A DATELOR
PERSONALE ALE SUBSEMNATULUI
înscrise
în aplicația electronică ECRIS, respectiv în aplicația
informatică a paginii Curții de Apel Suceava http://www.curteadeapelsuceava.ro , date care au caracter public astfel
încât pot fi accesate și sunt accesate
de motorul de căutare corespunzător aplicației din pagina portal.just.ro,
sau de alte motoare publice de căutare, axate pe domeniului judiciar (de ex. lege5.ro,
jurisprudența.com
etc.).
În fapt,
pentru a nu lăsa loc de interpretare
și a mi se furniza cu anticipație vreun răspuns TâNpit, emanat de o structură
judiciară aparținătoare Sistemului
Justiției în stare de Putrefacție, precizez dintru început că NU SOLICIT SĂ MI SE ȘTEARGĂ DATELE
PERSONALE din aplicația informatică ECRIS, aplicație implementată și
administrată de Ministerul Justiției. Astfel
încât să mi se replice, în lung de linie, precum că această aplicație,
administrată de o structură judiciară, prin prelucrarea acestor date exercită
un interes public. (păstrați-vă intactă
aplicația atât de dragă și băgați-v-o în cur, cu tot cu noianul de date
acumulate!)
Ceea ce solicit, prin exercitarea
dreptului de opoziție, este de a se
efectua în aplicația ECRIS acele setări și acele bifări DE CONFIDENȚIALITATE și
ANONIMIZARE astfel încât datele mele personale – nume, prenume, domiciliu etc. („orice
informații referitoare la persoana mea fizică identificabilă”) să nu mai fie accesibile motoarelor de
căutare.
În acest sens, pe lângă prevederile
imperative, lipsite de orice posibilitate de interpretare tendențioasă, ale
normativelor sus-menționate, în sprijinul prezentei cereri invoc
jurisprudențial speța CEDO C‑131/12 Google
Spain SL, Google Inc./Agencia de Protección de Datos (AEPD), Mario Costeja
González coroborată
cu Directiva
europeană nr. 95/46CE a Parlamentului European și a Consiliului.
Cererea CEDO sus-menționată este
semnificativă asupra circumstanțelor în care deținătorul unui drept personal
nepatrimonial își poate manifesta dreptul de opoziție față de deținătorul (operatorul)
unui site web.
Prin Hotărârea din 13 mai 2014, în Cauza C‑131/12, Curtea
de Justiție a Uniunii Europene a statuat prevalența
dreptului de opoziție asupra dreptului de a avea acces la informație.
Această speță a fost confirmată la
nivel național, prin decizii ale Autorității Naționale de Supraveghere a
Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, respectiv prin Hotărâre definitivă a
Curții de Apel București.
C.A.B. a admis faptul că motivarea
Curții de Justiție din hotărârea mai sus-menționată se poate aplica „mutatis mutandis” și în situația în
care persoana fizică în cauză se adresează în mod direct deținătorului
site-ului pe care se află datele sale și care se afișează în urma unei căutări
simple realizate cu ajutorul motorului de căutare Google.
În ceea ce privește obligativitatea
aplicării, începând cu data de 25 mai 2018, a prevederilor comunitare GDPR, pun
în vederea Vespasianei de Apel Suceava următoarele prevederi din Regulamentul
(EU) 2016/679:
„Articolul 10 - Prelucrarea
de date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni
Prelucrarea de
date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni sau
la măsuri de securitate conexe în temeiul articolului 6 alineatul (1) se
efectuează numai sub controlul unei autorități de stat sau atunci când
prelucrarea este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern care
prevede garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate.
Orice registru cuprinzător al condamnărilor penale se ține numai sub controlul
unei autorități de stat.”
Așadar, luați-vă sistemul de evidență
ECRIS și introbăgați-vi-l adânc în cur, astfel încât prelucrarea datelor
referitoare la spețele penale să se realizeze într-un cadru confidențializat,
administrat de autoritatea sau instituția publică în folosul căreia se
realizează această activitate de evidență statistică.
Curtea de Apel Suceava și alte organe judiciare
al statului român, în realizarea activităților și obiectivelor legale, AU
DREPTUL de a accesa forma confidențială a sistemului ECRIS, însă această
accesare trebuie să devină prohibită
pentru tot felul de Gunoaie și Jeguri, din tagma lui avram tiberiu-marcel,
lingăul-șef al „Kăkănarului de Suceava” (pupător vocațional de dosuri obeze
aparținând Golanilor și Derbedeilor cu epoleți SRI pe sub robe), slujbaș năimit
întru efectuarea operației de himenoplastie a clitorisului împăienjenit al
vestalei de pripas de la Rădăuți – vicol (fostă bucșa) gabriela. (operație de himenoplastie judiciară
realizată cu aportul neo-securist al unor Jeguri și Gunoaie Protocolare ce
activează în instituția ce o diriguiți: ilieș
titiana, aparaschivei
adrian-valentin, grigorean
maria-loredana, hetriuc
laurențiu-marius sau crăciun
gina-ionela. AdMirabile specimene de
Lichele, Canalii și Secături protocolare, responsabile de uriașul declin al
notorietății Curții de Apel Suceava și asasini ai încrederii populare în
eficiența și legalitatea înfăptuirii actului de justiție.)
Iar dacă nu ați priceput care este
substanța dreptului de opoziție la prelucrarea datelor cu caracter personal,
introduse recent de Regulamentul GDPR, vă pun în vedere prevederile exprese,
imperative, ale art. 17 și art. 21 din acest act normativ, ale
cărui prevederi, fiind de rang comunitar, PRIMEAZĂ ÎN FAȚA DREPTULUI NAȚIONAL:
„Art. 17 - DREPTUL LA ȘTERGEREA DATELOR ( „DREPTUL
DE A FI UITAT”)
(1) Persoana
vizată are dreptul de a obține din partea operatorului ștergerea datelor cu
caracter personal care o privesc, fără întârzieri nejustificate, iar operatorul
are obligația de a șterge datele cu caracter personal fără întârzieri
nejustificate în cazul în care se aplică unul dintre următoarele motive:
(a) datele
cu caracter personal nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru
care au fost colectate sau prelucrate;
(b) persoana vizată își retrage consimțământul pe
baza căruia are loc prelucrarea, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1)
litera (a) sau cu articolul 9 alineatul (2) litera (a), și nu există niciun alt
temei juridic pentru prelucrarea;
(c) persoana vizată se opune prelucrării în
temeiul articolului 21 alineatul (1) și nu există motive legitime care să
prevaleze în ceea ce privește prelucrarea sau persoana vizată se opune
prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (2);
(d) datele cu caracter personal au fost prelucrate
ilegal;
(e) datele cu caracter personal trebuie șterse
pentru respectarea unei obligații legale care revine operatorului în temeiul
dreptului Uniunii sau al dreptului intern sub incidența căruia se află
operatorul;
(f) datele cu caracter personal au fost colectate în
legătură cu oferirea de servicii ale societății informaționale menționate la
articolul 8 alineatul (1).
(2) În cazul
în care operatorul a făcut publice datele cu caracter personal și este obligat,
în temeiul alineatului (1), să le șteargă, operatorul, ținând seama de
tehnologia disponibilă și de costul implementării, ia măsuri rezonabile,
inclusiv măsuri tehnice, pentru a informa operatorii care prelucrează datele cu
caracter personal că persoana vizată a solicitat ștergerea de către acești
operatori a oricăror linkuri către datele respective sau a oricăror copii sau
reproduceri ale acestor date cu caracter personal.
(3)
Alineatele (1) și (2a) nu se aplică în măsura în care prelucrarea este
necesară:
(a) pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare
și la informare;
(b) pentru respectarea unei obligații legale care
prevede prelucrarea în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care
se aplică operatorului sau pentru îndeplinirea unei sarcini executate în
interes public sau în cadrul exercitării unei autorități oficiale cu care este
învestit operatorul;
(c) din motive de interes public în domeniul
sănătății publice, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) literele (h) și
(i) și cu articolul 9 alineatul (3);
(d) în scopuri de arhivare în interes public, în
scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, în
conformitate cu articolul 89 alineatul (1), în măsura în care dreptul menționat
la alineatul (1) este susceptibil să facă imposibilă sau să afecteze în mod
grav realizarea obiectivelor prelucrării respective; sau
(e) pentru constatarea, exercitarea sau apărarea
unui drept în instanță.”
„Art. 21 – DREPTUL LA OPOZIȚIE
(1) În
orice moment, persoana vizată are dreptul de a se opune, din motive legate de
situația particulară în care se află, prelucrării în temeiul articolului 6
alineatul (1) litera (e) sau (f) sau al articolului 6 alineatul (1) a datelor
cu caracter personal care o privesc, inclusiv creării de profiluri pe baza
respectivelor dispoziții. Operatorul nu mai prelucrează datele cu caracter
personal, cu excepția cazului în care operatorul demonstrează că are motive
legitime și imperioase care justifică prelucrarea și care prevalează asupra
intereselor, drepturilor și libertăților persoanei vizate sau că scopul
este constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță.
(2) Atunci
când prelucrarea datelor cu caracter personal are drept scop marketingul
direct, persoana vizată are dreptul de a se opune în orice moment prelucrării
în acest scop a datelor cu caracter personal care o privesc, inclusiv creării
de profiluri, în măsura în care este legată de marketingul direct respectiv.
(3) În cazul
în care persoana vizată se opune prelucrării în scopul marketingului direct,
datele cu caracter personal nu mai sunt prelucrate în acest scop.
(4) Cel
târziu în momentul primei comunicări cu persoana vizată, dreptul menționat la
alineatele (1) și (2) este adus în mod explicit în atenția persoanei vizate și
este prezentat în mod clar și separat de orice alte informații.
(5) În
contextual utilizării serviciilor societății informaționale și în pofida
Directivei 2002/58/CE, persoana vizată își poate exercita dreptul de a se opune
prin mijloace automate care utilizează specificații tehnice.
(6) În
cazul în care datele cu caracter personal sunt prelucrate în scopuri de
cercetare științifică sau istorică sau în scopuri statistice în conformitate cu
articolul 89 alineatul (1), persoana vizată, din motive legate de situația sa
particulară, are dreptul de a se opune prelucrării datelor cu caracter personal
care o privesc, cu excepția cazului în care prelucrarea este necesară pentru
îndeplinirea unei sarcini din motive de interes public.”
Am precizat dintru început aceste
considerente juridice, tocmai pentru a evita situația cutumiară din Rromânica
protocolară neo-nazistă, prin care un slujbaș statal, însărcinat cu
soluționarea unei petiții, își concentrează efortul pe găsirea unui motiv de
„trântire” a petiției, în detrimentul diligenței soluționării obiectului
petiției.
Așadar, nu vreau să fiu aburit cu
prevederi legale aiuritoare, despre interesul public referitor la informare,
despre eventuale necesități de cercetare științifică, statistice, despre
îndeplinirea unei obligații legale a operatorului de date, sau despre
îndeplinirea vreunui interes public devenit desuet și perimat, motive superflue
care ar putea fi invocate întru argumentarea unui refuz al satisfacerii
dreptului meu de opoziție. Interesul public este aplicabil, conform
prevederilor Legii 677/2001, dosarelor AFLATE
PE ROL și nicidecum unor spețe SOLUȚIONATE DEFINITIV. (după cum rezultă, de
exemplu, din poziția oficială exprimată pe site-ul Curții de Apel București).
Dosarelor soluționate definitiv le este aplicabil „Dreptul de a fi uitat”.
Ca
un corolar al prezentei cereri legitime:
1.
Datele mele personale sunt reglementate, la modul imperativ, în cuprinsul
actelor normative menționate, ale căror prevederi exced orice posibilitate de
interpretare echivocă;
2.
Datele mele personale sunt prelucrate de un operator de date – Ministerul
Justiției – prin instanțe – în baza unei Hotărâri de Guvern ce reglementează
modul de implementare și funcționare a aplicației ECRIS. Rangul inferior al HG 543/2005, în ierarhia generală a
normativelor, nu poate avea întâietate față de o Lege sau față de un Regulament
comunitar. (asta poate o fi valabil în
lumea civilizată. În Rroemenica - Raia distopică având statut de Colonie
Penitenciară și Experimentală, sau în Bukowina – Eldorado înspre care amușină în
bejenie judiciară tot felul de calici și sărăntoci botoșăneni, ieșeni sau
vasluieni… [nota]… se pare că aceste prevederi de rang superior pot fi
suplinite prin liberul arbitru și bunul plac al unor Golani și Derbedei cu robe.)
3.
Din aplicația informatică ECRIS, prin interconectare, portalul http://portal.just.ro/ extrage
principalele date referitoare la spețele din instanțele române, inclusiv
date personale și le pune la dispoziția oricărui utilizator
din întreaga lume, prin afișarea lor publică pe site, fără nici un fel
de responsabilitate privind gestionarea publicității datelor, fără nici un fel
de restricționare a prelucrării datelor și fără nici un fel de evaluare a
impactului asupra protecției datelor.
4.
Prin facilitatea oferită de portal.just.ro de a se
căuta informații despre persoane fizice identificabile, prin însăși funcția de căutare
după numele părților, număr de dosar, obiect, acest site se comportă ca un motor de căutare, pe cale de consecință aplicabilitatea „mutatis mutandis” a speței CEDO C‑131/12 Google
Spain SL, Google Inc./Agencia de Protección de Datos (AEPD), Mario Costeja
González devine mai mult decât evidentă;
5. De pe portalul instanțelor de judecată datele
PUBLICE pot fi preluate, fără nici un
fel de restricție, de către ORICE
UTILIZATOR AL INTERNETULUI. Prin utilizator înțelegându-se atât persoanele
fizice, cât și alte aplicații web care permit căutarea unor date personale
referitoare la persoana numitului Bxxxxxx Exxx. (e.g. lege5.ro, jurisprudența.com,
rolii.ro, speteinfo.ro, infodosar.ro etc.)
Nu în ultimul rând, ca o condiție
esențială a exercitării dreptului de opoziție, datele personale, afișate
public pe portalul instanțelor de judecată,
sunt preluate de tot felul de Spurcăciuni din Uniunea Gazetarilor cu Lanț,
Zgardă și Botniță – „Monitorul de Suceava”, „Obiectiv de Suceava”, „SuceavaNews”,
„Adevărul.ro”,
rezultând astfel tot felul de articole cu tentă denigratoare, tendențioasă,
care au drept efect supunerea mea la oprobriul opiniei publice. Iar acest
oprobriu nu se limitează doar la nivel local ci, prin sumedenia integratoarelor
de conținut ce preiau articolele kăkănarilor din presa locală, sunt supus unui
adevărat linșaj mediatic LA NIVEL NAȚIONAL.
Articolele Gunoaielor
pseudojurnalistice, care au ca unică misiune să vă igienizeze cururile obeze vouă –
magistrații melcilor, au fost preluate de zeci și zeci de ediții electronice
ale unor operatori din zona audiovizualului, a presei virtuale: începând de la antena3.ro, romaniatv.net,
libertatea.ro și terminând cu adevărul.ro, ziare.com , ziarelive.ro,
ziare-pe-net.ro, suceavanews,
stiriazi.ro, actualmm.ro,
reporteris.ro, dorohoisnews.ro,
newskeeper.ro, etc. etc.
Vă puteți convinge și singură de
amploarea execuție mediatice de tip gestapovist dând căutare pe google după
cuvintele cheie <bxxxxxx exxx>,
<tazmanian demoon>, <o nouă condamnare pentru tazmaniandemoon>.
Rezultatul este de-a dreptul oripilant și l-ar face să se îngălbenească de
invidie pe Iosif Vissarionovici Djugașvili, tătucul ideologic al magistraților
de rit inchizitorial kaghebist, autor al unor celebre diatribe:
„Căutați în viața omului mizeriile! Dacă ele nu
există, atunci inventați-le!”
„Cine nu-i cu noi, e împotriva noastră, așadar… să-i
rupem capul!”
Zeci și zeci de publicații
electronice, integratoare de conținut media și posturi de televiziune au
preluat articolele defăimătoare, realizate în mod exclusiv pe baza DATELOR
PUBLICE AFIȘATE PE PORTALUL INSTANȚELOR DE JUDECATĂ.
În atare condiții, îmi manifest
dreptul de opoziție față de publicitatea datelor mele personale, adresându-mă „codului
sursă” al acestor date personale expuse public: aplicația ECRIS ce permite
portalului just.ro să caute, să
indexeze aceste date și să le pună în mod nediscreționar la dispoziția oricărei
persoane, respectiv la dispoziția oricărui motor de căutare sau site web ce
poate realiza indexarea și afișarea publică a unor date personale ce mă
privesc.
Vă solicit și vă somez să efectuați DE ÎNDATĂ operațiunile
de anonimizare și confidențializare corespunzătoare aplicației
ECRIS, astfel încât datele personale ale subsemnatului să fie protejate în
conformitate cu prevederile legislației naționale și europene și să nu mai fie
accesibile motoarelor de căutare sau indexării prin intermediul diferitelor
site-uri web.
În anexă la prezenta cerere vă pun în
vedere lista dosarelor indexate și publicate de portal.just.ro în care apare
numele subsemnatului sau diferite date personale.
În măsura în care obiectul prezentei
cereri excede, total sau parțial, competențele dumneavoastră decizionale, vă
pun în vedere prevederile art. 6^1 din OG 27/2002 privind reglementarea
activității de soluționare a petițiilor:
„Petițiile
greșit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de
către compartimentul prevăzut la art. 6 alin. (autorităților sau instituțiilor
publice care au ca atribuții rezolvarea problemelor sesizate), urmând ca
petiționarul să fie înștiințat despre
aceasta.”
De asemenea, prezenta cerere
constituie „procedura prealabilă” reglementată la art. 7 din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
(try me! În ritm cadențat de „Radetzky March” trec prin acțiunea adresată ÎCCJ,
vă iau în colți și vă târăsc până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.)
În drept, îmi întemeiez opoziția la prelucrarea
datelor personale pe prevederile:
-
art. 15 din Legea 677/2001 pentru protecția
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera
circulație a acestor date;
-
art. 17, 18 și 21 din Regulamentul General privind
protecția datelor (GDPR) (EU) 2016/679 din 27 apr. 2016;
-
Motivația Hotărârii pronunțată de CEDO în speța C‑131/12 Google
Spain SL, Google Inc./Agencia de Protección de Datos, Mario Costeja González;
-
Directiva europeană nr. 95/46CE a Parlamentului
European și a Consiliului;
-
art. 6^1 din OG 27/2002 privind reglementarea
activității de soluționare a petițiilor;
-
art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004.
16.07.2018 ………………………..
Bxxxxxxx Exxx
___________
[nota]: În general, Bukowina constituie
un fel de Eldorado, un Tărâm al Făgăduinței înspre care amușină întru
închiabureală tot felul se sărăntoci și țigani de prin Botoșani, Iași sau
Vaslui, calici cu foamea-n glandă înscrisă definitiv în genom și care sosesc în
Bukowina în șlapi, cu izmenele căcate-n dos, având drept agoniseală a bejeniei
o boccea atârnată pe umăr în care și-au încărcat agoniseala vieții lor de
calici: o chimeșă, 2 perechi de colțuni rupți în călcâie, o bucată de mămăligă
rece și amară, 2 cepe furate de pe straturile gospodarilor riverani drumului
bejeniei și un boț de brânză scoaptă, cu care i-or fi milostivit alți creștini
samariteni, impresionați de năcazul urgiei destinului lor de sărăntoci sadea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu