Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

joi, 14 ianuarie 2021

MIC ÎNDREPTAR DE TICĂLOȘIE JUDICIARĂ: 2020 - prezent


 

 2020 
 

15 oct. 2014 – Vasile Constantin Popa – prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor a fost pus sub urmărire penală pentru mai multe fapte de corupţie, printre  şantaj, luare de mită, instigare la efectuarea unei prelevări atunci când prin aceasta se compromite o autopsie medico-legală, două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, două infracţiuni de distrugere de înscrisuri şi două infracţiuni de favorizarea făptuitorului.

Potrivit DNA, în perioada 2013 - 2014, Popa a constrâns o persoană să îi remită suma de 7.700 de lei, reprezentând diferenţa de bani rămasă nerestituită dintr-un împrumut acordat anterior, prin ameninţarea acesteia cu o serie de grave repercusiuni la care s-ar supune în cazul în care nu ar înapoia banii.
În perioada 2011 - septembrie 2013, prim-procurorul Vasile Popa a primit de la un denunţător diferite foloase necuvenite, constând în principal, în plata periodică (de circa două - trei ori pe lună) a unor sume de bani cuprinse între 500 şi 1.500 euro. De asemenea, denunţătorul i-a construit şi amenajat lui Popa, pe cheltuiala sa, un teren de tenis de câmp şi i-a asigurat şi alte foloase, cum ar fi plata unor bilete de avion, cazări la hotel, precum şi alte servicii de care a beneficiat magistratul. Valoarea totală a foloaselor necuvenite este de circa 50.000 euro.

22 dec. 2014 - Fostul șef al Parchetului Tribunalului Bihor, prim-procurorul Vasile Constantin Popa, a fost trimis în judecată de DNA, în stare de arest preventiv, pentru luare de mită, șantaj, instigare la efectuarea unei prelevări atunci când prin aceasta se compromite o autopsie medico-legala, abuz în serviciu, distrugere de înscrisuri, favorizarea făptuitorului și trafic de influență.

22 ian. 2020 - Vasile Constantin Popa, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, a fost condamnat definitiv, miercuri, de Instanţa supremă la şase ani de închisoare într-un dosar în care a fost acuzat de mai multe fapte de corupţie.
----- 

30 iunie 2016 - DNA l-a retinut pe fostul sef al Parchetului Judecatoriei Sinaia, procurorul Iulian Costin Vaduvan. Acesta este acuzat de luare de mita si spalare de bani, pretinse fapte care ar fi fost comise incepand din 2007 si pana in 2015.

26 iulie 2016 - Directia Nationala Anticoruptie-Serviciul teritorial Ploiesti a finalizat cu rechizitoriu dosarul deschis impotriva prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sinaia, Iulian Costin Vaduvan. Acesta a fost trimis in judecata, luni 25 iulie 2016, in stare de arest preventiv, pentru luare de mita si spalare de bani – ambele, in forma continuata.

Procurorii anticoruptie il acuza pe seful PJ Sinaia ca ar fi pretins si primit, in transe, de la doi oameni de afaceri - denuntatori in cauza, aproape 10 tone de carburant auto in valoare de 46.863,79 lei si mai multe sume de bani totalizand 115.815,67 lei. In schimbul acestor foloase, sustine DNA, prim-procurorul le-ar fi asigurat afaceristilor protectie, atat prin solutionarea favorabila a plangerilor formulate de acestia, cat si in cauzele penale care ii vizau direct pe ei sau pe firmele lor. In acest context, DNA il acuza pe Vaduvan ca, intre 2007 si 2015, ar fi adoptat solutii favorabile denuntatorilor in 12 dosare penale.

22 oct. 2018 - Iulian Văduvan Costin a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Decizia aparţine Curţii de Apel Braşov şi nu este definitivă.

3 martie 2020 - Înalta Curte a menținut pedeapsa de 3 ani de închisoare cu suspendare. Definitivă.
-----
 
16 aprilie 2015 - Neculae Toader, fostul șef al Judecătoriei Pătârlagele, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru luare de mită și abuz în serviciu în dosarul retrocedărilor de pădure din Județul Buzău.

28 iun. 2018 - Magistraţii de la Curtea de Apel Ploieşti s-au pronunţat joi în dosarul retrocedării ilegale a 5.000 de hectare de pădure la Gura Teghii. Fostul judecător de la Pătârlagele Neculae Toader a fost condamnat la 6 ani si 6 luni. Sentința nu este definitivă.

 
6 iul 2020 - Magistrații Curții supreme s-au pronunțat asupr apelurilor declarare de DNA și 5 dintre inculpații din dosarul retrocedprilor de la Gura Teghii.
În ceea ce-l privește pe Neculae Toader, Instanța supremă a menținut dispozițiile instanței de fond: 6 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Definitivă. 
-----
 
21.07.2017 - Stancescu Raluca – procuror Tribunalul Botosani Prim-procurorul Parchetului Tribunalului Botosani Raluca Stancescu a fost retinuta pentru santaj, instigare la favorizarea faptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justitiei si divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice.

04.iun.2019 – Fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, Raluca Stăncescu, a fost condamnat la patru ani şi o lună de închisoare cu executare de Curtea de Apel Târgu Mureş.

Stăncescu a fost găsită vinovată într-un dosar în care a fost acuzată de fapte de corupţie, ea fiind trimisă în judecată de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sub acuzaţiile de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, şantaj, instigare la compromiterea intereselor justiţiei.
 
22 iun. 2020 Raluca Stăncescu, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, a fost condamnată, definitiv, la şase ani şi zece luni de închisoare, într-un dosar în care a fost acuzată de şantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi conflict de interese.
----- 

28 sept. 2020 - Fostul sef al Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi Radu Dimitriu a primit 1 an inchisoare cu amanarea aplicarii pedepsei pentru conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului.

Fostul sef al Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi a fost insa achitat pentru parasirea locului accidentului in baza art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala potrivit caruia “fapta nu exista”. 

La fond, in februarie 2019, Radu Dimitriu fusese condamnat la 2 ani si 4 luni inchisoare cu suspendare.

----- 
 
22.07.2019 – (3) Judecătoarea Florica Mihalcea, fostă judecătoare a Judecătoriei Răcari,a  fost achitată de Curtea de Apel Ploiești într-un al treilea dosar în care a fost trimisă pentru infracțiuni de corupție.

2 oct. 2020 - Fosta președintă al Judecătoriei Răcari, din județul Dâmbovița, a fost condamnată la Înalta Curte de Casație și Justiție, alături de doi foști primari, într-un dosar instrumentat de procurorii DNA.

Fosta judecătoare a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu având ca rezultat obţinerea unui folos necuvenit pentru altul.

nota: „În anul 2015, fosta judecătoare  Florica Mihalcea a primit o altă pedeapsă definitivă la închisoare (3 ani cu executare), într-un dosar în care a fost acuzată că, împreună cu trei grefiere si cu o avocată, ar fi constituit in mod fictiv cauze civile în numele unor reclamanți care însă nu formulaseră pretinsele actiuni în instanță.

Ulterior, în 2018, Mihalcea Florica a mai fost condamnată la 3 ani de închisoare într-un alt dosar în care a fost gasită vinovată de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecință obținerea pentru altul a unui avantaj patrimonial.”

-----



====================================================================

în stand-by: (în faza UP, CP, fond,  apel, sesizare CJUE, în „Sfânta și Nesimțita Nelucrare” sau cu statut incert):

 
22 iun. 2014 -  Judecătorul rădăuțean Bogdan Bărbuță a fost reținut de DNA București.  El este acuzat de săvârşirea mai multor infracţiuni, şi va fi prezentat cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurii DNA București, au decis reținerea pentru 24 de ore a procurorului-șef Dumitru Dâmbu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.

7 oct. 2014 -  judecătorii Bogdan Bărbuţă şi Daniela Prandea, procurorul Dumitru Dâmbu au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie, în cazul unor decizii privind atribuirea unui teren de peste 40 de hectare.

Bogdan Bărbuţă, judecător la Judecătoria Rădăuţi - de luare de mită, trafic de influenţă, complicitate la luare de mită, complicitate la şantaj, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, Dumitru Dâmbu, procuror la Parchetul Tribunalului Suceava, şef al Secţiei de urmărire penală la momentul săvârşirii faptelor - de trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului, complicitate la şantaj, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, de bunuri ori alte foloase necuvenite.

În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, sub control judiciar, Daniela Mariana Prandea, judecător la Judecătoria Rădăuţi, pentru luare de mită şi complicitate la şantaj

fond CA Cluj, ds. 1262/33/2014* 
----- 

16 iul. 2014 - Procurorii DNA au decis trimiterea în judecată a procurorului DIICOT Ioan Mureșan, cel care a declanșat ancheta în cazul Berbeceanu. Alături de Mureșan, fost șef al DIICOT Alba, în judecată au mai fost trimiși Nicolaie Cean, fost procuror DIICOT și la Parchetul Tribunalului Alba, în prezent pensionat, și polițistul Alin Muntean. Toți trei fuseseră denunțați de Traian Berbeceanu pentru posibile fapte de corupție, înainte ca împotriva comisarului să fie începută ancheta în timpul căreia a fost chiar și arestat aproximativ o lună.

Acuzațiile aduse lui Ioan Mureșan, Nicolaie Cean și Alin Muntean au legatură chiar cu modul în care aceștia au instrumentat dosarul împotriva lui Traian Berbeceanu. Astfel, Ioan Mureșan a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, represiune nedreaptă și fals intelectual, Nicolaie Cean pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Alin Muntean pentru abuz în serviciu, fals intelectual și complicitate la represiune nedreaptă.

30 iunie 2016 - Înalta Curte l-a condamnat pe fostul șef al DIICOT Alba, Ioan Mureșan, la 7 ani închisoare cu executare, după ce i-a fabricat dosar comisarului Traian Berbeceanu. Procurorul Nicolaie Cean a primit 2 ani cu executare. Sentința nu este definitivă, decizia finală urmând a fi dată de completul de 5 judecători de la ÎCCJ.

apel ÎCCJ ds. 222/1/2018
 
06.nov.2019 - dispune sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare.
-----

17 dec. 2014 - Judecătorul Lorand Andras Ordog, de la Tribunalul Covasna, a fost arestat preventiv în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. DNA îl acuză pe Lorand Andras Ordog de abuz în serviciu şi luare de mită. Conform referatului cu propunere de arestare, în iunie 2010, Lorand Andras Ordog, în calitate de judecător, a primit de la Ioan Adam, avocat în respectiva cauză, 10.000 de euro, pentru a da o soluţie favorabilă clientului acestuia din urmă, respectiv lui Gheorghe Paltin Sturdza. Banii au fost primiţi chiar în biroul magistratului de la Tribunalul Covasna.
După ce a primit banii, Ordog, împreună cu ceilalţi doi membri ai completului, a admis recursul împotriva unei sentinţe pe care a casat-o şi a trimis cauza spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, respectiv Judecătoria Sfântu Gheorghe. Ulterior, în martie 2012, Lorand Andras Ordog i-a mai cerut lui Ioan Adam, avocat într-un dosar aflat pe masa magistratului, suma de 50.000 de euro, pentru a-i da o soluţie favorabilă clientului acestuia din urmă, adică tot lui Gheorghe Paltin Sturdza. Banii au fost ceruţi tot în biroul judecătorului, iar Ioan Adam a promis că-i va da această sumă.

În același dosar au mai fost acuzați și judecătorul Gabriel Uță, de la Tribunalul Covasna, respectiv Anca Roxana Adam, judecător la Tribunalul Brașov, soția deputatului si avocatului Ioan Adam, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și luare de mită, respectiv, constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la cumpărare de influență.

Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam au fost condamnați în 2018 de ÎCCJ la câte 2 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, pentru trafic de influenţă.

Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc, Gabriela Sturdza și fosta judecătoare Anca Roxana Adam la câte 2 ani cu suspendare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

Fostul ministru Tudor Chiuariu, Adam Crăciunescu (directorul general Romsilva),Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr și Iulian Durlan au fost achitaţi.

Lorand Andras Ordog, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită, iar Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării) – tot la 3 ani de închisoare cu executare, pentru cumpărare de influenţă.

12 iun. 2019 - Secția specială de investigare a magistraților, condusă de Gheorghe Stan, proaspătul judecător CCR prin votul PSD, a retras apelul în dosarul de corupție în care Viorel Hrebenciuc fusese condamnat la doi ani de închisoare în primă instanță, potrivit unui document depus azi la Înalta Curte.

11 nov. 2019 - Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis luni ca dosarul retrocedărilor ilegale de păduri în care sunt acuzaţi foştii deputaţi Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, dar şi fostul ministru Tudor Chiuariu să se rejudece de la zero, procesul urmând să se desfăşoare la Curtea de Apel Braşov.

ICCJ ds. 2862/1/2018 
----- 


13 iul. 2015 - Emilian Eva de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, arestat pentru luare de mită, în dosarul în care este acuzat că a vândut peste 200 de tablouri, a fost suspendat din funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, luni, suspendarea din funcţie a lui Emilian Eva, ca urmare a dispunerii faţă de acesta a măsurii arestării preventive.
Emilian Eva, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, a fost arestat, în 10 iulie, pentru 30 de zile de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), el contestând decizia.
Procurorul a fost reţinut de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pe 9 iulie, pentru luare de mită şi spălare de bani, efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia şi fals în declaraţii.

17 oct. 2017 – Condamnat de instanța supremă la 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare.

apel ÎCCJ ds. 2506/1/2018
 
28.oct.2019 - suspendat până la pronunțarea CJUE
----- 

17. oct. 2015 - Judecătorul Nicușor Maldea de la Tribunalul Caraș-Severin a fost arestat preventiv pentru 30 de zile după ce Curtea de Apel București a admis sâmbătă propunerea procurorilor DIICOT de a emite mandat pe numele acestuia.

CSM a încuviințat cererea procurorilor DIICOT pentru propunerea de arestare preventivă, iar magistratul a fost vineri adus cu mandat în Capitală. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată.
Judecătorul Nicușor Maldea de la Tribunalul Caraș-Severin s-a prezentat miercuri și joi la DIICOT pentru audieri în dosarul în care este cercetat pentru luare de mită, constituire de grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu, la bancrută frauduloasă și la fals intelectual.

Judecătorul Nicușor Maldea ar fi ajutat la soluţionarea unor dosare privind insolvenţa unor societăţi comerciale și a pretins şi primit suma totală de 80.000 euro de la două persoane, cu scopul de a admite cererile de intrare în faliment a respectivelor societăţi.

fond CAB ds. 409/2/2016 
-----


14 nov. 2016 - Judecătorul Nicolae Stanciu, vicepreședinte al Curții de Apel Constanța, a fost pus sub acuzare de DNA pe motiv că ar fi primit ca mită obiecte de mobilier de la un om de afaceri pe care le-ar fi folosit pentru amenajarea etajului 2 al vilei sale.

"Foloasele materiale primite de magistrat au constat în obiecte de mobilier în valoare totală de 14.815 lei, folosite la amenajarea ultimului etaj (etajul 2) al vilei aparținând magistratului. Aceste obiecte de mobilier au fost livrate la locuința lui inculpatului Stanciu Nicolae la data de 21 decembrie 2012. Protecția juridică oferită de magistrat a constat în ajutorul pe care acesta, ca președinte al Curții de Apel Constanța, urma să îl dea în pronunțarea unor soluții favorabile societății deținute de omul de afaceri, în dosarele care urmau să se înregistreze pe rolul acelei instanțe, în legătură cu licitațiile la care a participat societatea. Această protecție s-a și concretizat în pronunțarea, de către Stanciu Nicolae (împreună cu alți doi membri ai completului) a unei decizii prin care au fost respinse plângerile formulate de concurenții societății deținute de omul de afaceri în cadrul unei proceduri de achiziții publice", arată DNA într-un comunicat.

Potrivit anchetatorilor, ca urmare a respingerii, prin această hotărâre, a plângerilor formulate de concurenți, societatea omului de afaceri a câștigat licitația cu valoarea ofertată de 21.023.335 lei, în detrimentul unei alte societății declarate câștigătoare anterior, de autoritatea contractantă, care ofertase contractul la valoare ofertată mai mică.

fond CA Galați ds. 3/36/2018
 
17.12.2020 - CA Galați l-a achitat pe Nicolae Stanciu în baza art. 16, lit. a) „fapta nu există”
Soluția nu este definitivă și a fost atacată cu Apel.

------

17 mai 2018.  Procurorii DNA au înaintat Curții de Apel București referatul cu propunere de arestare preventivă a inculpatei Elena Burlan-Pușcas, la data faptelor și în prezent judecător în cadrul Tribunalului București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită.


Anterior, la data de 16 mai 2018, având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Burlan-Pușcaș Elena, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea menționată.

În referatul procurorilor se arată că, în dosarul înregistrat la D.N.A. în anul 2016, au fost identificate date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În contextul judecării unui dosar penal ce privea săvârșirea unor infracțiuni cu violență, inculpata Burlan-Pușcaș Elena, în calitatea menționată mai sus, a primit, în perioada 2009-2010, de la patru dintre inculpații vizați de cercetarea judecătorească (din care doi cercetați pentru tentativă de omor calificat) suma totală de 50.000 euro.

Banii respectivi au fost primiți de magistrat pentru a dispune față de cei doi inculpați cercetați pentru tentativă de omor calificat înlocuirea măsurii preventive a arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, lucru care s-a și întâmplat în perioada 01 octombrie 2009 - 26 ianuarie 2010. De fiecare dată, aceste soluții au fost desființate de instanța superioară de control judiciar.

În același context, pentru aceeași sumă de bani, printr-o sentință din luna februarie 2010, judecătorul Burlan-Pușcaș Elena a pronunțat pedepse cu suspendarea executării față de toți inculpații din dosarul respectiv. 

fond CAB ds. 7486/2/2018 
-----  

28 nov. 2018 – (3) A treia condamnare pentru Florița Boloș.
Curtea de Apel Timișoara a condamnat-o pentru fapte de corupție la pedeapsa de 7 ani de închisoare.
”Contopeşte pedepsele astfel repuse în individualitatea lor cu pedepsele aplicate în prezenta cauză, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 (patru) ani închisoare, pe care o sporeşte cu 3 (trei) ani, urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de: - 7 (şapte) ani închisoare.”

[n.a.] pedepsele aplicate fiind concurente cu infracțiunile din dosarele (1) și (2), acestea au fost descontopite, repuse în individualitate și contopite conform vechiului Cod Penal. Aceeași modalitate de contopire a fost aplicată în cazul Betelie Mihai sau Mihalcea Florica ds. 2 cu 1.

apel ds. 254/59/2018
----- 

23 ian. 2019 - ”Procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Vasilescu Mihai Laurențiu (procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. l Cod penal.

În rechizitoriul întocmit în cauză s-a reținut următoarea situație de fapt:

 La data de 3 iulie 2018, orele 11,35, aflându-se la volanul unui autoturism, inculpatul Vasilescu Mihai Laurențiu a fost oprit în trafic pe raza localității Ciochina, jud. Ialomița, de către un echipaj de poliție format din doi agenți de poliție din cadrul IPJ Ialomița - Serviciul Rutier, întrucât constataseră că acesta rula cu viteză mai mare cu 36 km/h decât limita legală. 

La solicitarea documentelor personale și ale autovehiculului la control, inculpatul și-a declinat identitatea prezentând legitimația de procuror. Din probele administrate reiese că acesta ar fi susținut că nu poate fi oprit și nici sancționat de către polițiștii rutieri care desfășoară activitate sub supravegherea parchetului la care este numit, amenințând că se va sesiza din oficiu și le va întocmi dosar penal pentru că l-au sancționat abuziv.

Agenții de poliție au constatat, după verificarea documentelor autovehiculului, că acesta avea Inspecția Tehnică Periodică (ITP) expirată, astfel că au aplicat o sancțiune și pentru această abatere. Ulterior, în aceeași zi, au fost formulate la organele judiciare plângeri penale atât de către procuror, cât și de către agenții de poliție.

Ulterior, la data de 2 noiembrie 2018, în calitate de procuror, acesta a emis o ordonanță prin care a aplicat celor doi agenți de poliție rutieră o amendă de 5000 lei (maximul legal).

În motivarea respectivei ordonanțe inculpatul a reținut că ar fi fost împiedicat să-și desfășoare activitatea de cercetare penală într-un dosar penal pe care trebuia să-l instrumenteze.

12 oct. 2020 - achitat pe fond la CAB. 
Sentința este atacată cu Apel.
-----

16.iul.2019 Mircea Negulescu, fost procuror DNA Ploiești și Lucian Gabriel Onea, fost procuror-șef DNA Ploiești, au fost trimiși în judecată sub aspectul comiterii infracțiunilor de  inducere în eroare a organelor judiciare (art.268 NCP), represiune nedreaptă (art.283 NCP), fals în înscrisuri sub semnătură privată (art.322 NCP), cercetare abuzivă (art.280 NCP) 

 fond ÎCCJ ds. 1916/1/2019
-----

12 sept. 2019 - „La data de 30 august 2019, procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un procuror, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de neglijență în serviciu, prev. de art.298 din Codul penal, ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal și vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin.1,2,3,4 din Codul penal cu referire la art. 194 alin. 1 lit. e din Codul penal.

În fapt, în calitate de coordonator și conducător al echipei care a procedat la efectuarea unei percheziții domiciliare la data de 8.07.2015, nu ar fi respectat dispozițiile legale prevăzute de Codul de procedură penală, Codul fiscal, Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, incidente activităților desfășurate, rezultând urmare acestor nerespectări decesul unei persoane  și vătămarea altor două persoane a căror viață a fost pusă în primejdie.

La data de 12 septembrie 2019, magistratului procuror i-a fost adusă la cunoștință calitatea de suspect, la sediul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.”

[n.a.] este vorba despre procurorul Varga Zoltan de la PJ Baia Mare. 

U.P.
----- 
 
28 nov. 2014 - Președinta Secției a II-a civile a Tribunalului Constanța, judecătoarea Corina Eugenia Jianu, a fost trimisă în judecată de DNA pentru abuz în serviciu și luare de mită, fapte pretins a fi fost comise în urmă cu 4 ani, pe vremea când aceasta activa la Judecătoria Constanța. Este vorba despre un dosar privind infracțiuni de abuz în serviciu și spălare a banilor la Primăria Năvodari, în care procurorii invocă un prejudiciu imens (26,5 milioane euro) cauzat bugetului local.

fond CAB ds. 3743/2/2015
 

20 nov. 2020

Judecătoarea Corina Eugenia Jianu și fostul primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei, au fost condamnați, vineri, la 7, respectiv  9 ani de închisoare cu executare pentru o serie de retrocedări ilegale de terenuri situate pe malul Mării Negre. Dosarul a fost trimis în judecată de DNA Constanța în urmă cu 5 ani, iar decizia instanței nu este definitivă.

Judecătoarea Jianu, care activa în cadrul Judecătoriei Constanța în momentul săvârșirii presupuselor fapte, este acuzată de procurorii DNA Constanța de două infracțiuni de abuz în serviciu și luare de mită, iar fostul primar al Năvodariului de abuz în serviciu în formă continuată, constituire de grup infracțional organizat și dare de mită.

Prejudiciul total estimat de procurori este de 26,5 milioane de euro la care se adaugă un potenţial prejudiciu de 4.919.932 lei, care s-ar fi putut produce în urma unui schimb de terenuri.

----- 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu