Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

marți, 23 august 2016

Flori de... colți - (1)


„IN SPRIJINUL JUDECATORILOR – 132 de procurori au semnat o scrisoare deschisa...”


Ia să aflăm puțintel cum arată declarațiile de avere ale semnatarilor acestui memoriu, declarații de avere de pe site-ul csm1909 (acolo unde sunt, majoritatea fiind inexistente)

1. Alexandra Carmen Lancranjan – 2015 - 90.351 Ron +  7.200 euro chirie
2. Elena Hach – 2015 - 109.030
9. Remus Coman – 2014 - 107.167
13. Adrian Petrescu – 2014 – 79.088 Ron + 7.200 euro chirie
19. Tiberiu Bratu – 2014 – 88.844; soția judecător – 2014 – 93.774
21. Silviu Cernea – 2014 – 84.277


66. Dobrea Laura– 2014 – 104.702
67. Ramona Muscalu – 2014 – 86.158
108. Iulia Crisan – 2014 – 108.575 salariu + 71.361 restanțe

Atrage atenția că majoritatea semnatarilor sunt pălmași, adică procurori ce abia au terminat stagiatura și sunt în primii ani de activitate. Chiar și așa, salariul unui asemenea magistrat se ridica undeva la 75-80.000 de Ron în anul 2014, ajungând pe la 100.000 de Ron în 2015.
Însă, din această listă lipsesc peștii (proxeneții) cei mari, de pe la PT, PCA, DIICOT sau DNA, ăia cu sume ale salarizării amețitoare, de ordinul 175.000 – 250.000 ron.

Așadar acestora li se mărește salariul cu 18%.
Medie creștere salarială procuror pălmaș de PJ : 18/100*100.000 = 18.000 ron anual = 1.500 ron lunar.
Domnilor „polițiști cu studii juridice” ce uzurpați titulatura, rolul și menirea conceptului de magistrat, aveți cunoștință că salariul minim din Rroemenica neosecuristă este de… 1200 Ron?

Medie creștere salarială procuror pește (proxenet) de Tribunal, CA sau structură DNA:
18/100*200.000 (250.000) = 36.000 (45.000) anual = 3.000 ( 3.750) Ron/lunar

Salarizare finală medie ajunge la:
Procuror pălmaș: 118.000 Ron / anual = 9.833 Ron/lunar
Procuror pește: 236.000 ÷ 295.000 Ron/anual = 19.666 ÷ 24.583 Ron lunar.
N-am zis nimic despre decontarea cheltuielilor de cazare, sau diferite cheltuieli cu transportul sau comunicațiile.

Domnilor „polițiști cu studii juridice” la salarizări cuprinse între 2.185 Euro/ lunar pentru un pălmaș de procuror și 4.370 ÷ 5.462 Euro/lunar cred că România își permite luxul de a renunța la serviciile tuturor „magistraților” actuali și să importe, la aceleași costuri, magistrați din Germania, Austria, Elveția, Liechtenstein.

Concluzie: în Românica bipolară din punct de vedere social și economic, în care 90% din populație se luptă să câștige un amărât de „minimum pe economia națională”, sunt unii cu un tupeu de-a dreptul incredibil. Tupeiștii se numesc  Magistrați ai României. (doar se numesc căci, în fapt, mai au mult până la a accede la noblețea acestei meniri charice.)”

======================================

„Proiect histrionic de reformare a justiției” pamflet postat în anul 2015 pe blogul „fanfaronului sistemului judiciar românesc” (apud T.Neacșu), respectiv pe site-ul Evenimentului zilei. 
 Text integral:

„Ia să-i mai producem ceva frisoane reci acuzatorului public Alexandru-Voitin Danileț – reprezentant în CSM din partea judecătorilor și membru în comisia de transparență, transpirație și frisoane reci, ca să priceapă, odată pentru totdeauna, și mintea lui basică, funcționând în doi timpi ca motorul Otto, cam cum o să arate sistemul juridic din Românica viitorului mai mult decât apropiat.

În primul rând că toate modificările și toate transformările actualului sistem se vor efectua gradual, funcție de un pachet amplu de propuneri legislative, propuse de către cetățeni în baza articolului 74 din Constituție.

Primele două măsuri vor fi luate în regim de urgență și se vor materializa astfel:
- Se desființează Curtea Constituțională, iar în locul ei, în cadrul procesului legislativ, se va reintroduce instituția romană a „tribunilor plebei”. Acești tribuni, al căror număr poate fi între 11 și 15, vor fi cei care vor avea dreptul de veto la fiecare dezbatere și adoptare a unui normativ.
Sankta simplicitate a soluției ancestrale.

- Se eliberează din funcție absolut TOȚI MEMBRII Consiliului Superior al Magistraturii precum și toate persoanele având funcții de conducere la nivelul ÎCCJ, CA, Tribunale, Judecătorii, Parchet general și parchete de le lângă instanțe. Aceste funcții vor fi asigurate, pe o perioadă de interimat, de către procurori și judecători importați de prin Germania, Austria sau Elveția.
Păi, studiind pe site-ul csm1909 declarațiile de venit ale magistraților, din anul 2013, deducem că un pălmaș de prin parchet / judecătorie ordinară ridica, la acea vreme , undeva la 80.000 – 100.000 lei anual, ajungându-se pe la uluitor de nesimțitele sume de 250.000 – 280.000 de lei pentru funcțiile de conducere din ÎCCJ.

Păi, la paralele astea, 20.000 – 22.000 de euro / anual  până pe la 55.000 – 60.000 de euro / anual CHIAR CĂ România își permite să importe magistrați din Elveția și Germania.
Celor care sunt actualii beneficiari ai acestor sinecuri li se va rosti un duios „Mulțumim frumos pentru participare!” și, cu ocazia aducerii la cunoștință a decretului de eliberare din funcție, li se va înmâna în cadru solemn și CE-A DE-A TREIA CIZMĂ-N KUR!

Pasul următor în reformarea sistemului de justiție, privind la nivelul resursei umane, se va desfășura etapizat, într-un interval de 3 ani pentru Instanțe superioare, respectiv 5 ani pentru tribunale și judecătorii.
Această etapă va presupune, de asemenea, eliberarea din funcție și disponibilizarea TUTUROR MAGISTRAȚILOR care actualmente împut inutil scaunele de împărțitori ai dreptății pământene.
Într-un interval de 3-5 ani de zile, posturile de judecători și procurori vor fi ocupate de absolvenți ai CURSURILOR LA ZI de la primele 4 facultăți DE STAT: Universitatea București, Al. I Cuza – Iași, Babeș-Bolyai – Cluj și Lucian Blaga – Sibiu.
Restul, căci absolvenții celorlalte fabrici de diplome din România sunt doar RESTURI, vor avea dreptul să fie angajați pe posturi de personal auxiliar de tipul: măturători, șoferi, aprozi, arhivari, cărăuși, portari etc.

În mod analog metodologiei de înnoire menționate mai sus, tot în același interval de timp se va proceda și la înlocuirea și eliminarea din sistem a TUTUROR actualilor grefieri.

La sfârșitul acestui proces de înnoire a resursei umane, se vor alege, în mod democratic, noile persoane ce vor ocupa funcțiile de conducere, asigurate prin interimatul magistraților de import.
Booooon!

În ceea ce privește sistemul judiciar românesc, se va face trecerea de la sistemul actual fundamentat pe complete de judecată la sistemul curții cu jurați, model întâlnit îndeobște în SUA sau în unele state europene. Introducerea acestui sistem va avea efecte deosebit de benefice, mai ales în cazul acelor pshihopați- magistrați care, actualmente, clamează păstrarea Omertei și nerostirea niciunei critici la adresa magistraților întrucât aceștia sunt singurii care AU CUNOȘTINȚELE JURIDICE NECESARE și stăpânesc terminologia specifică.
Prin introducerea curții cu jurați, aprecierea vinovăției sau a nevinovăției va fi apanajul juraților iar magistratul va deveni un simplu tehnician al normelor de drept și de drept procedural, astfel încât să fie justificată clamarea cunoașterii exclusive a  noțiunilor specifice.

Nu în ultimul rând, ca o etapă finală a reformei justiției din România, se va renunța la atribuirea denumirii de magistrat cu referință la procurori, aceștia revenind pe palierul jurisdicțional corespunzător – și anume funcționari publici cu statut special, cunoscători de științe juridice și al căror domeniu de activitate îl constituie respectarea și apărarea valorilor publice.
Deci, în noul sistem imaginat de mine și cu șanse mari de a fi realizat prin inițiativă cetățenească, singurii MAGISTRAȚI SUNT JUDECĂTORII care, funcție de verdictul juraților, își vor demonstra măiestria în argumentarea și individualizarea fiecărei pedepse, a fiecărei sentințe / hotărâri.

Nu în ultimul rând reforma juridică va avea ca punct final DESFIINȚAREA CSM-ului, actual sindicat informal al magistraților, care are ca singure atribuții
-          Împingerea sub preș și ascunderea tuturor mizeriilor și matrapazlâcurilor comise de magistrați;
-          Punerea pumnului în gură, a ciubotei, a botniței sau a călușului în gura tuturor celor care, în baza dreptului lor fundamental uman, european și constituțional la libertatea de opinie și libertatea de exprimare, îndrăznesc  să exprime opinii critice la adresa nemernicilor și potlogarilor din magistratură.
În loc de vechiul CSM, va fi alcătuit un fel de Tribunal popular, alcătuit dintr-un număr de asesori populari corespunzător numărului județelor țării, plus un număr de 6 asesori corespunzând municipiului București.
Acest tribunal popular va avea drept de pronunțare asupra tuturor fărădelegilor comise de magistrați, semnalate de petenți  și dovedite prin probe concrete din care să rezulte indici temeinici privind nelegiuirea respectivilor golănași-magistrați.
Tot acest tribunal al poporului va aduce la îndeplinire și sentințele definitive și irevocabile, motiv pentru care, în dotarea membrilor acestui tribunal se vor regăsi, obligatori, naganul și cnutul căzăcesc, kalashnikovul, aruncătorul de grenade, șnurul bizantin de zugrumat sau injecția letală și scaunul electric born in USA.

Ar mai fi ele multe idei de menționat în creionarea unui viitor tablou al sistemului judiciar românesc, dară timpul e scurt și pixelii puțini.

Ei, Danilețule, cum ți se pare VIITORUL?
Luminos, nu-i așa, SEMIZEULE?”

====================================


„Hai să stăm strâmb și să raționăm drept:
Care sunt funcțiile judiciare, cel puțin  cf. art. 3 alin 1 C.p.p.

„Art. 3
Separarea funcţiilor judiciare
(1) În procesul penal se exercită următoarele funcţii judiciare:
a) funcţia de urmărire penală;
b) funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în  faza de urmărire penală;
c) funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată;
d) funcţia de judecată.”

Așadar, câte dintre acestea sunt exercitate de procurori și câte dintre acestea sunt atribute ale JUDECĂTORULUI?
Procurorul are doar competențele funcției judiciare a urmăririi penale și în nici un caz nu poate împrumuta atribute ale celorlalte funcții judiciare. (după cum ar veni, în termeni specifici forumurilor online, procurorii sunt un fel de „polițiști cu studii juridice”, de cele mai multe ori având un comportament impulsiv ca de bulldog.

Spre deosebire de procurori, judecătorii, chiar în materie penală, exercită toate celelalte funcții judiciare. Inclusiv de multe ori, în baza atribuției principale de aflare a adevărului, exercită și atribute ce sunt tangente funcției urmăririi penale (oare cercetarea judecătorească, prin prisma aflării adevărului și tragerii la răspundere, ce anume reprezintă?)

Dar, se mai impun de enunțat următoarele:

1. Justiție nu înseamnă doar drept penal și penal procesual. Înfăptuirea actului de justiție presupune și spețe al căror sediu al materiei stă în dreptul comercial, în dreptul internațional, în  contencios administrativ și fiscal, în dreptul muncii, în dreptul familiei, în general în ceea ce se numește drept civil.
Care este contribuția polițiștilor cu studii juridice – procurori, la înfăptuirea actului de justiție din domeniile sus-menționate? Nici măcar rolul muștei la arat nu-l au acești buldogi – hominem (lectorem) unius libri. Adică sunt oameni unei singure cărți – Codul Penal – și Codul de Procedură penală, coduri ale căror prevederi nici măcar pe acelea nu sunt în stare să și le însușească măcar la un nivel mediocru înspre mediu.
(a se vedea Ion Cristoiu – „procurorii nu strălucesc nici moral şi nici profesional, activitatea lor – peste tot în lume presupunând inteligență pusă la lucru, constă doar în a face rost de un denunț.”)

Așadar, prima întrebare care se pune este: de când sunt colegi musca de la arat și plăvanul trăgător în jugul judiciar? De când procurorul este „magistrat” pe picior de egalitate cu judecătorul?
Ai nu zău?
Oare de ce funcția judiciară a urmăririi penale încetează în momentul întocmirii actului de acuzare și trimiterea lui pe pupitrul judecătorului? De ce după acest reper cronologic, până și competența de aplicare a amenzilor judiciare revine exclusiv judecătorului?

Pentru că, din momentul finalizării rechizitoriului, procurorul devine PARTE ÎN PROCESUL PENAL, egal din punct de vedere procedural cu inculpatul, cu partea vătămată sau cu celelalte părți din dosar. Tocmai pentru a sublinia această poziție de parte în proces, în totală opoziție cu prevederile regulamentului de organizare interioară a instanțelor judecătorești, sunt dese spețele în care apărătorii inculpaților, invocând principiul egalități armelor în procesul penal, pentru a elimina o aparentă poziție dominantă a procurorului, solicită azvârlirea acestuia de pe piedestalul pe care stă judecătorul și aducerea lui la nivelul „ground zero”, exact acolo la rang de egalitate cu poulimea din proces. De altfel, sunt foarte multe instanțe din țară care ignoră prevederile Hot. CSM nr. 1375/2015 și au pus pupitrul procurorului EXACT ACOLO UNDE ÎI ESTE LOCUL: la nivel de egalitate cu celelalte părți din proces.

2. Luând în considerare prevederile constituționale care stipulează fără putință de tăgadă „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”, aspecte reiterate în Legea 304/2004:

Puterea judecătorească  se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.”
Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:
a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) curţi de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) instanţe militare;
f) judecătorii.

Ian să vedem ce spune Legea despre Parchete:
În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Așadar, Magistratul, termen a cărui semantică derivă din etimologia latină – „magistratus” – ca promotor al actului de justiție reprezintă acele persoane care sunt învestite cu EXERCITAREA AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI.
PUNKT!
Procurorii, prin autoritatea cu care au fost învestiți, aceea de apărători ai unor valori sociale protejate prin lege, sunt DOAR niște lictori, niște gărzi pretoriene ale unor valori sociale reglementate la nivel conceptual, coborâtoare pe filiera istorico-juridică a lui „Codex Iuris Civilis”.

Așadar, acestea fiind spuse, ar fi timpul să se termine odată cu ipocrizia aceasta a încadrării procurorilor în categoria elitistă a magistraților.
MAGISTRAȚI SUNT DOAR JUDECĂTORII.
Procurorii sunt niște lictori, niște sutași, niște pândari de noapte, niște paznici, niște polițiști cu studii juridice cu comportament de buldogi.
În felurite feluri pot fi clasificați sau catalogați procurorii, mai puțin „magistrați” nu pot fi definiți.
Căci, a ne încăpățâna în melanjul contra naturii dintre procurori și judecători, este ca și cum am aplauda cu tâmpelnic entuziasm la o secvență umoristică de prost gust, în care puricele merge pe același pod cu un elefant și exclamă extaziat: „Vezi tu, elefantule, ce tare tropotim noi doi pe podeț?

În traducere personificată, puricele fiind polițistul cu studii juridice, care exclamă la adresa judecătorului: „Vezi tu, judecătorule, ce tare tropotim noi doi pe podețul judiciar?”

Astfel încât, ar cam fi timpul să se tranșeze definitiv această stare de fapt anacronică și să fie impusă o binemeritată delimitare dintre Magistrații judecători și polițiștii cu studii judiciare – procurorii.
Cu consecințele inevitabile: UNJR devine asociație profesională unică a Magistraților iar AMR devine APR –Asociația Procurorilor din România.
E timpul ca fiecare să-și vadă de lungul nasului și de lungimea competențelor și aptitudinilor deprinse,  însușite și necesare atât prin prisma funcției, cât și prin prisma funcțiilor judiciare îndeplinite.
Iar când încă mai văd lichele de judecători  care nu au nici cel mai mic simț al onoarei profesionale și îi denumesc pe jalnicii buldogi judiciari – „colegii lor”, mă apucă o disperare infinit mai adâncă decât profetica disperare a lui Cioran.”

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu