"Timeo hominem unius libri": Strategii melcilor în Țara Bukowinei

Buey Gheorghiță Schmetterling, Mărite Cneaz al Aviarelor, ia ascultă comanda la mine (că șașa le place pedelacheilor văpsiți în farbă chindrus de liberal reșapat să grăiască în termeni de stratejie melitară.)

Zâci că vrei să faci din airportul Suceava un veritabil Heatrou prin care să se preumble cîteva melioane de pelerini (dotați cu pelerine de ploaie, până construiți voi tunelul acela adăpost).

Apăi, o luăm analitico-ostășește, obviously pe charta Bokowinei Inferiori și a Guberniilor alăturate.

Prima dată dăm scrinșot pe Charta de la flaitradar, ca să videm unde sunt în zonă șușele dintr-astea pe care să se preumble landing – take-off * tăt felul de samalioți.

Apăi inga Charta zonei:

După cum se poate lesne observa, airporturi în zona rumânească sunt la Bacău, Iași și Suceava, iar pe la megieși la Chișânău și Cernăuți.

Amu, pe cel de la Cernăuți îl băgăm în quizda mîni-sa, că-i închizdin 2014, și la pista lui de numai 2.216 metri, poți să te quiși pe ea, sau să aterizezi cu vreun AN2 de strochit barabulele cu DDT. **

Footem militărește un cerc turtit de raze R și r dimprejurul cetății de Scaun a Bunicului Ștefan.

Ce rezultă?

Apăi rezultă așa: ca să fie asigurat un trafic corespunzător prin Airportul „Ștefan cel Mare”, trebuie de stabilit întâi și-ntâi care este arealul ipotetic din care să reiasă eventuali clienți ai aeropoirtului, ai vizairului, ai taromului sau mai știu eu cărui airlainer.

Apăi, în primul rând, aeroportul de la Suceava poate deservi populația județului Suceava, Botoșani, jumătate de Bistrița și jumătate de Neamț. Că celelante jumătăți preferă să meargă la Cluj, la Tg. Mureș respectiv la Iași.

Amu, arealul anterior stabilit este PREA MIC pentru a asigura eficiența economică a aeroportului și a operatorilor aerieni implicați. Mai trebuie oleacă de clienți.

De unde pot fi zmulși?

Răspuns: de peste bordură: din Moldova Bunicului Ștefan de-i amu la ruș’ și din Bokowina care-i amu la ucraineți.

Adicătelea, se poate analiza GOLUL ACELA IMENS din Rep. Moldova, mai ales cel situat în nordul țării, începând de pe la Bălți înspre susul hărții: raioanele Briceni, Ocnița, Edineț, Dondușeni, Râșcani, Drochia, Soroca, Glodeni, Bălți, Florești.

Să zicem că cei din Fălești, Sângerei, Rezina, Ungheni, Călărași, Orhei etc. le este mai la îndemână să se ducă la Iași.

Dar celor din raionale din nord se impune și trebuie să le fie mai accesibilă opțiunea aeroportului din Suceava.

În mod analog se poate argumenta despre raioanele din Bucovina de nord Regiunea Cernăuți și nu numai: Storojineț, Cernăuți, Vijnița, Hotin, Herța etc.

Însă, pentru a atrage ipoteticii călători înspre Suceava, mai trebuie de lucrat oleacă la colaborarea zonală și transfrontalieră. În primul rând de stabilit un limbaj comun împreună cu cei din Botoșani, în vederea asigurări unei deplasări fluente și rapide dinspre zona de est și de nord a județului, către Suceava.

Asta înseamnă ca tot ce-nseamnă drum național cu indicativ 29 să fie într-o stare impecabilă: DN29 A de la Lipcani-Rădăuți Prut, Dorohoi înspre Suceava și DN 29D de la Ștefănești-Costești, cu continuarea pe E 58 înspre Suceava. Despre E 85 (DN2) nu mai zâcem nica, că acela trebe să fie Carl Țais Iena!

Apoi, se face vorbire despre anumite puncte de trecere a frontierei, în care traficul să fie fluent, chiar și pentru persoanele non-cetățeni europeni ***.

Așadar, pe lângă colaborarea administrativă dintre CeJeurile din Suceava și Botoșani, asigurarea unui aflux sporit de călători pe aeroportul sucevean presupune și un piculeț de nagaică pe spinarea celor de la poliția de frontieră, în special cei de la Punctele de trecere de la Siret, Rădăuți Prut și Stânca-Ștefănești. Adicătelea în aceste PCTF-uri să fie implementat un sistem rapid de procesare a celor care prezintă o rezervare la o cursă aeriană cu plecare de pe Ștefan cel Mare, iar respectivii călători să fie scoți din înghesuiala micilor bișnițari și marilor traficanți de tiutiun, votchi, naftă sau kalașnikoave și să urmeze o procedură extrem de simplificată de trecere a frontierei. Chiar și prin simplificarea procedurii acordării vizei de tranzit pentru cetățenii non-europeni, chiar în PCTF-ul respectiv.

Așadar ieste de treabă la greu și este arhicunoscută paradigma paradoxală dintre greutatea caznei și bouleții mărunței, din tagma lui barbă et ejusdem farinae.

Însă, dacă tot vrem să părem strateji ai melcilor și să rădicăm airportul la un standard realmente internațional, trebuie de gândit și acționat cu îndrăzneală, la nivel STRATEGIC.

Tactica este pentru piticoți.

Strategia este apanajul Titanilor.

AM ZIS!

Epilog: pentru a se deplasa în zona din estul Belgiei și nu numai, cele mai multe persoane folosesc aeroportul de la Maastricht. Aeroport care e ...ÎN OLANDA.
QED!

p.s. pun hystoria asta pe blog, cu drept de copyright, poate cândva o să primesc și stipendii pentru această analiză ce acum o ofer public, cu maximă mocăială.

-----

* Doamne ferește de TOGA – Take off / Go around † † † , că astea de multe ori se lasă cu colivă, popă și îngropăciune.

** Spre deosebire de piszta din asphalt elastic a airportului bokowinean, pe care poți încinge o partidă de penis cu piciorul sau poți întinde un grătar sau o serbare câmpenească, asezonată cu oi care caligrafiază Numele Măritului Cneaz în râpa din capătul aeroportului. aste activități fiind permise doar în afara orelor de trafic, alcătuite din cursele Tarom Bucale-Suceava și retur, WizzAir Milano-Suceava și retur, respectiv misteryosul Hercules C-130 de miercuri, de vine de nicăieri și se îndreaptă așijderea.

*** Mai puțin non-cetățenii tuciurii, veniți din pustiurile Orientului apropiat, Mediu și Îndepărtat, exegeți explozivi ai Acbarului ce le-a promis 72 de himene intacte în Paradisul muslim. Pi ăia dă-i pulii, să fie azvăliți năibii în Prut, că aciia voiesc să se suie în samalioate cu boambe la ei.

======================

Limaxul și samaliotul - episodul II

titlu din „ziare”: WizzAir a inaugurat ieri primele zboruri Londra – Suceava şi retur

comm:

„Strategia melcilor în Tzara Bokowinei

Prolog: e bine măcar că se mișcă melcii, chiar și cu viteza Limacșilor.

Amu, dacă tot grăim de vizionarism, ceea ce înseamnă perspectivă de dezvoltare pe termen lung, ar mai trebui de zâs următoarele:

a) Ca să te bați de la egal la egal cu Aeroportul din Iași, înseamnă să ai ceva ce Iașiul nu are. În momentul de față pista de la Suceava are orientarea 16/34, cea de la Iași are orientarea 14/32 iar cea de la Bacău are tot 16/34. După cum s-ar spune, toate cele 3 aeroporturi oferă condiții de operare identice: o singură pistă, aproximativ orientată pe axa Nord-Sud (nu detaliem acilea ce anume înseamnă codificarea pistelor). Așadar, un STRATEG VIZIONAR al dezvoltării zonale ar începe de pe acum să ia foarte în serios în considerare dezvoltarea viitoare a aeroportului, prin construcția unei noi piste !!! Să construiești una paralelă cu cea existentă, după sistemul 16R/34L și 16L/34R n-ar fi nici un fason și nu-i de folos nimănui. Însă, cu o pistă orientată după tipicul Marilor Aeroporturi, cu o orientare undeva la 6/24 sau 7/25, deja începi să rupi gura târgului. *

Rupi gura târgului oferind posibilități de operare (aterizare și decolare) accesibile unor culoare aeriene provenite de pe axa Est-Vest. (head 090 și 270) Oare cum ar fi ca toate cursele de la Chișinău spre Italia sau Anglia să fie rerutate prin escală la Suceava, pentru preluarea unui număr suplimentar de pasageri. Sau cele de la Suceava, să aibă escală la Târgu Mureș (pistă 7/25), Baia Mare (pistă 10/28).

Dar, ca să ai o asemenea perspectivă de dezvoltare, înseamnă deja să începi în considerare 2 aspecte esențiale:

1. Impunerea, printr-o formă legislativă, a dreptului de preempțiune a Consiliului Județean la vânzarea terenurilor din zona împricinată – a se vedea terenurile din partea de est a actualului amplasament a aeroportului, respectiv terenurile din imediata parte de nord și de sud a liniei de comunicație DJ 62 Salcea – Siminicea

2. Luarea în considerare a unei eventuale reconfigurări a taseului DJ62, cel puțin în tronsonul riveran aeroportului (cel de lângă aeroclub) și de ce nu, chiar până aproape de Siminicea.

Luând în considerare aceste posibilități, se poate crea cadrul necesar unei viitoare dezvoltări a aeroportului Ștefan cel Mare (undeva peste 20-30 de ani, draaqu știe când).

Iar atunci când o fi să se aleagă Suceava cu un aeroport mândru ca soarele de pe ceriu, cu 2 piste decalate ca orientare, poate se va reuși implementarea unui sistem ILS (Instrumental Landing System) ceva mai performant, care să fie din categoria III C care să asigure ghidarea integrală a aeronavelor, fără restricția înălțimii de decizie sau a vizibilității minime (sistemul ILS actual, de categoria a II-a, permițând ghidarea până la înălțimea de decizie de 30 de metri, în condiții minime de vizibilitate a pistei de cel puțin 300 de metri).

Adicătelea, aeroport mândru ca soarele de pe ceriu însemnând un aeroport cu toate facilitățile necesare preluării traficului zonal și aducerii la sol a TUTUROR aeronavelor aflate într-un areal determinat. Doamne feri, însă de ce nu, chiar preluarea traficului din întreaga zonă a Moldovei, republicii Moldova, părți de sud a Ucrainei și a părții de est a Transilvaniei în condiții meteorologice deosebit de aspre. (Doppler Weather Radar ** și Windshear Detection and Alert se subînțeleg de la sine)

Visuri, visuri. Da! Dar viziunea întotdeauna se inspiră din visuri.

-----

* șî inga așa nu-l mai chinui anapoda pe pilotul de la vizair. să facă manevrele de approaching începând de pe la Stroiești, să descrie un traiect larg, sub forma unui sfert de cerc pînă pe la Șerbăuți pentru ca mai apoi, cu un viraj al năibii de strâns, împiedicat în aripa dreaptă, (ca un cucoșăl de munte futăcios și nebun la vederea unor cucoșițe cute) să se înscrie pe axa pistei aeroportului undeva pe deasupra Zvoriștei.

#haidăonpizdamăsidetreabăcăăstaichincurat

Pe ăla de la Tarom îl doare fix la pulă de landing, că el vine la aterizare cu lejeritatea unui bețâvan care scurge de la crâșmă taman în bedroomul conjugal, fără să-l aștepte consoarta pitulată după ușă, cu culișerul în mânuțe.

** asta în condițiile în care este evident că doborârea de anul acesta a celor cîteva sute de hectare de pădure de la Broșteni nu se datorează vreunei „tornade”, cum au afirmat toți nătărăii posibili, ci a fost o manifestare mai mult decât evidentă a fenomenului meteorologic denumit „macroburst” și care are drept vectori caracteristici de acțiune exact opusul principiului unei tornade.

Acuam care este diferența dintre macroburst, downburst și microburst o știu doar puțini oameni, printre care piloții de aeronave. (Sic!)

p.s. n-am zâs nica despre implicațiile în domeniul militar ale unui asemenea proiect întrucât pare-mi-se că-i Gekados de grăit de funia spânzuratului la așă mică distanță de Rassia Czarului Putin!”