„KOVESI,
DEMISIA – Sefa DNA a luat bani pe langa lege ca expert TAIEX...”
Hai
să mai dau Io* un exemplu de anacronism între diferite normative situate pe
paliere ierarhice diferite. Prolog: „Lex superior derogat legi inferior”.
Așadar, Constituția - isvor de drept de rangul I, stipulează că magistraților
le devine incompatibilă „orice alta funcție publica sau privata, cu excepția
funcțiilor didactice din învățământul superior.”. Deci ORICE ALTĂ FUNCȚIE
PUBLICĂ SAU PRIVATĂ. Booon! Acuma ia să vedem ce este cu acea indemnizație
cuvenită magistraților care îndeplinesc, la diferite momente electorale,
funcții de experți electorali - președinți, vicepreședinți și membri în BEC,
BEJ, BEM... Este grăire despre sumele acelea cuprinse între 5.300 și 6.500
cuvenite diferiților președinți și vicepreședinți ai birourilor electorale.
Este o FUNCȚIE PUBLICĂ, ce impune exercițiul autorității de stat, ALTA DECÎT
CEA DE MAGISTRAT? Este vorba despre niște venituri ALTELE decât cele din
salarii sau activități didactice? Constituția este izvor de drept atît pentru
Legea 303/2004, cât și pentru noianul de legi electorale – palierul II în
ierarhizarea normelor.
Astfel
încât, anacronismul situației se traduce astfel: Dacă Legea fundamentală și
Legea organică a magistratului interzice alte funcții și alte forme de
salarizare, DE CE LEGEA ELECTORALĂ permite aceste funcții remunerate?
Este
un subiect de dezbatere asupra căreia ar trebui să se aplece chiar cei deprinși
cu meșteșugul artei interpretative a legii (căci interpretarea legislativă este
o artă, nicidecum o știință).
În
opinie proprie și în stil „Manea slutul și urâtul”, Io* aș tranșa problema așa:
Magistrații
AU OBLIGAȚIA PROFESIONALĂ, stipulată prin lege, DE A ASIGURA EXERCIȚIUL
AUTORITĂȚII DE STAT în cadrul procesului electoral. Această activitate este
NEREMUNERATĂ SUPLIMENTAR, ea constituind o dovadă a încrederii, notorietății,
responsabilității și respectabilității de care se bucură magistrații în
societate.
Funcțiile
deținute de magistrați în cadrul procesului electoral trebuie să fie UN MOTIV
DE MÂNDRIE nelucrativă pentru orice reprezentant al corpului magistraților.
Asemenea
soluției propuse de mine în cazul particular de mai sus, orice participare al
unui magistrat român la programe de asistență tehnică în domeniu AR TREBUI SĂ
SE DESFĂȘOARE fără alte indemnizări și NUMAI ÎN BAZA A CEEA CE-I ESTE CUVENIT
magistratului, recte salariul său de magistrat.
Căci
„Lex superior derogat legi inferiori”, nu-i așa?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu