Metodologia organizării stradale în Rădăuți

Ba nu-i așa treaba! trimis de RAGNAROK

Dacă se vrea să se facă oarece „Ordnung und Disziplin” pe străzile din Rădăuczi, trebuie să se proceedeze astfel:
1. prima și prima dată se începe de pe Strada Călărași, de la numărul 12.
Acolo se evacuează justițiabili prezenți în audiență, se ușuiește cu câteva perchi de cizme-n kur jândarul de la întrare (c-aista n-are nici o vină pentru blestemățiile celor ce-i păzăște), după care se închid bine-bine de tot ușile și se ferecă cu keya. Apoi keya se aruncă într-o groapă de canalizare.
Ca măsuri de asigurare a acțiunilor de dezinfecție, dezinsecție, deratizare a zonei, se sudează la fenestre bare de oțel carbon de scule, fi 14, la distanțe de 10 centimetri.
Apoi se aduce o cisternă cu kerosen, de la defunctul aeroport Salcea, și se irigă frumușel, prin aspersiune, toată suprafața clădirii, de la subsol și până-n vârful coperișului.

În ultimul rând, nu știu cum draaqu de se-ntâmplă, un homeless martor ocular al acțiunii de salubrizare, cerșulește o țâgară de la unul din ștabii locali. Apoi cere ș-un țâbric, de la unul din consilierii locali.
' tu-i mama lui de boschetar imprudent care a aruncat chibritul aprins taman lângă zidul clădirii ( după cum vor constata preliminar pomperii de la detașamentul din Piatra-Neamț, sosiți la locul intervenției cu 2 autospeciale cu bazinele fisurate, fără pompe de apă și dotați numai cu lopeți Lineman și târnăcoape preistorice din silex.

2. Pe deplin entuziasmați de succesul primei etape de salubrizare morală a părții de Sus a Bokowinei de Gios, participanții la acțiune se vor deplasa în zona Pieței Unirii, loc în care, într-adevăr, se va închide zona circulației publice.

Prima fază organizatorică este identică cu cea anterioară, în sensul că se evacuează din clădire justițiabilii, bătrânii, copii, femeile gravide, morții, răniții și dispăruții.

Plus pâcăliciul ceala de jândar de la intrare, care de asemenea este afugărit cu câteva cizme-n kur, nu de alta dar nici el nu-i de vină pentru matrapazlâcurile de se produc în văgăunile și catacombele de la etaj.

După care, cu sprijinul grupei deContaminare nuclearo- bacteriologico- chimice din cadrul ISU Suceava, se aruncă pe holuri, prin încăperi, prin ferestre cu grenade conținând ORICE fel de substanță toxică de luptă: lacrimogene, iritante, neuroparalitice sau incendiare. Indicat ar fi să se utilizeze iperită, sarin, soman, fosgen și difosgen.

Scopul didactic fundamental al acestei acțiuni fiind acela de a tulbura traiul de tip dolcefarniente al viperelor famigliale cuibărite prin borțile cele mai tainice ale clădirii.

După extragerea și evacuarea fortuită a acestor șobolani de grefă și arhivă, vor fi aliniați în lungul aliniamentului stradal, ocazie cu care, justițiabilii anterior evacuați, își vor manifesta nețărmurita abnegație și mulțumire față de ineficiența instituțională a acestor asistați sociali, recompensați anual cu un venit minim garantat de circa 80.000 – 100.000 RON.

Recunoștința justițiabililor cu capul spart manifestându-se prin mijloacele specifice consacrate: huiduieli, stuchiți între ochi, „lapidare” cu roșii stricate sau ouă împuțite, activități furibunde acompaniate de intonarea unor ode populare de tipul: „O, DĂ-vă-n paștele mamei voastre de nesimțiți ordinari!”

După limpezirea norilor de STL și domolire a mâniei populare, șobolanii și viperele escapate din clădirea asediată vor fi triați după un summum de criterii. În sensul că în primul și în primul rând vor fi verificate relațiile de rudenie sau afinitate, constituindu-se bisericuțe famigliale de tipul Sacra Corona Unita.

Din fiecare gintă de puturoși bugetați sinecuristic va fi îndreptățit să reintre în clădirea purificată DOAR UN SINGUR REPREZENTANT, ceilalți membri ai tribului fiind cotonogiți cu niște pari lungi, de esență tare, croiți peste căpățâni și apoi afugăriți primprejurul Bisericii din vecinătate. Ca să învețe temeinic principiile elementare ale smereniei!

Apoi, dintre cei rămași, vor fi selectate cuconeturile mimetizate în blăniță Holștein cu babețică, de-și arogă dreptul primordial de Împărțitor al Dreptății divine pe pământ.

Acestea vor fi organizate într-un batalion de marș și de muncă specific, de tipul Lebensborn, care va lua direcția teatrelor de operații din Iraq și Afganistan. Locuri în care vor presta muncă în folosul comunităților de militari dislocați în teatrele de operații, activitate silnică în urma căreia se va realiza dezideratul de atenuare a nivelului hiperestrogenic cocoțat în gâtul domnițelor, stare de dezechilibru hormonal care atâția și atâția ani le-au afectat simțul ancestral al echității.

În cadrul acestui einsatzkommando o notă aparte va face Labinia* – leadera formației de majorete inamovibile, care va fi surghiunită pe viață într-o zonă africană subsahariană, în arealul geografic în care sălășluiesc ultimele triburi de pigmei. (despre care se știe că sunt mici-mici, dară cu putza mare!)

Pentru ca în final, din rândul Băjeților de băjeți – adicătelea giuzii ceia care au demonstrat de facto că au și sânge în instalație, dar și că știu să facă pipi cu putza din picioare, va fi ales prin vot democratic al mulțimii justițiabililor, un nou prezident de instanță. Car cel mai probabil că va fi un tip matur și serios, cu barbă, mustăți și responsabilități, care are inițialele numelui …. [-( Sâc! Că nu voiesc să vă spun! Na!

-----

* Conform scrierii patristice de inspirație chirilică: ebrei – evrei, Iob – Iov, Maccabei – Macavei, Avraam – Abraam, etc

-----

Tii, ce m-am zuitat!
Găbitsa, Adrianna, Biorel, Marius, no ofense!
Oci za oci și premolar la barter cu molar.
C-așa o zâs Hammurabi - uncheșu lui Zarathustra.
------
p.s. găbiță, nuligestă nescărmănată, de când pana mea o sentință îți rămâne definitivă pe ... să zicem 28 februarie, atâta timp cât tu ai redactat sentința în ... 29 februarie?
Ce peana mea ai comunicat la popor între pronunțare și redactare? Minuta ședinței? sau nota de plată de la restaurantul unde ai benchetuit până-n zori, c-altminteri nu pricep cum draaqu poți să vii în ședință publică și, din vreo 30 de dosare, tu să nu fi citit nici un rând iar oamenii din sală să-și plece privirea de rușinea ce nu-ți era obrazului, vorbind dodii, uitându-te pe pereți și citând la audiere într-un dosar martorii dintr-alt dosar.
Și alta mai gogonată, de ce nu comunici poulimii interesate copia cuvenită după actul de acuzare? Un’ te crezi, ciufuto neciufulită?
Pentru asta îți dă statul Rromânesc opt sute de milioane ție și tot atâta colegului din rubricile certificatului de cositorie?
Gâsco, în viitorul apropiat ne vedem la C. Apel.
Pe termen mediu accesăm CSM - Inspecția Judiciară, Direcția de inspecție pentru judecători.
Iar în viitorul îndepărtat aplicăm la CEDO!
AM ZIS!

M-am jurat că n-oi mai be / Dară nu mă pot țâne

Titlu local: o șoferiță a boțit o mașină, și-a lăsat autoturismul la fața locului și s-a dus să se culce.

Ciuperci necântărite marca scorMonitorul… trimis de RAGNAROK
 
(cu informații „de pe sursa” Inspectoratul Județean de Meliție)

Uăi pungașilor, nu mai voroviți scorneli neobrăzate, că nu așa o fost ’tâmplarea!

Fata șeia – Adeline – Adelinaaa, la vârsta iia are oarece standarde comportamentale.
Adică pe lângă faptul că-i jună – bunăciune *, dișteaptă ca nepoțâca** lui Zweiștein (IQ cel puțin 135), se mai poate lăuda cu notorietatea cumințeniei și a prezenței devreme acasă.
Așa că ce o scornit melițienii aiștea pofticioși de-o șpagă neimpozabilă îi doar abureală ieftină, numai bună de împlut paginile unor fițuici nenorocite pe care, de greață, nu le mai citește nici mamuța draaqului.
Fata o fost ieri prin giudeț la un șpațirănfahren, ocazie cu care o fost la șoping, la spa, și la coafor. Acum cu ce-i divină, saraca jună, că derbedeul ceala de hairstylist i-o pulverizat cu fixativ peste cosițe, peste ochi, în ochi, peste hanțe, în gură și în nări.
Amu fata n-o avut mensura timpului cel ticăit cum se scurge, nu de alta dar ornicul iia biologic o fost un pic zăpăcit „datorită” trecerii la ora de iarnă, așa că n-o fost cu băgare de seamă când s-o-nnoptat.
Atunci, panicată peste măsură despre ce papară o să-și ieie de la tac-su, care i-o dat belet de voie semnat până la oarele 22.00 HEO, s-o suit la volanul mășânii și o dat bice la powerhorses către casă, ca să n-o apuce pe coclauri Big-Bangul Craiului nou zămislit de ornicul din turnul Palatului Dormitorului Bucowinean.
Acum din iuțală de mână și necălcare de frână, o pățât fata șotia ca să se proptească cu caleașca peste o troacă ruginită de Fiat 500 care stăte de-amproasta pe marginea drumului, uitată încă de acum 23 de ani.

Cum ie n-o pățât nica traume fiziologice ci numai emoționale, s-o îmbărbătat c-o mostră de coniac de 25 de ml. uitată în portieră de fostul ei liubovnic din college.
Apoi s-o liniștit că n-o produs nica ucideri sau vătămări corporale din culpă, ș-o luat poșeta, mobilu, ruju și plăsuțele cu marafeturi shopuite, s-o desculțat de conduri ș-o rupt-o la goană înspre casă, nu de alta dar țaicurile ornicelor arătau 21.55 ***
Când o apăsat pe clanță și tac-su o dau drumu la purcoiul de sudalme, tocmai începeau să bată cele cinci semnale sonore ce marchează, în Suceava, ora egzactă și furnizarea apei calde****. Când s-o isprăvit toate tărășeniile astea, hanțele de pe ea s-o transformat în zdrențe, iea s-o metamorfozat într-o patetică Cinderellă, tac-su o iertat-o s-o mai chelfănească cu cureaua de la brăcinari, dar ce-i mai important, că la locul coliziunii dintre otovehicule, mășâna iia s-o transformat la loc într-un bostan cioplit de vreun copchil, cu ochi, nas, gură cu dantură știrbită și lomânare asociată. (păi ce mama naibii, că doar era în ajunul sărbătorii creștine de Halloween și se impunea celebrată acătării.)
----
Bun! Fata o agiuns cu bine acasă, tac-su ș-o ogoit mânia, morți, răniți și dispăruți – ioc, așa că tătă lumea erea mulțamită de happy-end.
Mai puțîn melițienii ceia cu cașcheta pusă intelijent p-o parte, ca să aibă loc să se scarchine deasupra neuronului cu deștu mic de la chiciorul stâng, în momentul în care o descoperit bostanul lu adelina priponit în ruginitura de Fiat.

S-o învârtit iei ca nebunii vro doo ceasuri primprejurul bostanului nedătător de șpagă , fapt ce le-o intrigat peste măsură simțul onoarei profesionale (materializat printr-un făcăleț intelectual, înfipt în dosul obez la ceremonia de absolvire a fabricii de agenți de miliție.)
Apoi s-o zvonit***** unii pe alții prin motorole și s-o întrunit într-un conciliu pluridisciplinar la care, prin mijloace specifice ******, să stabelească identitatea Cinderellei fugare și s-o roage să le cânte o strofă din „Pleacă” a lui Vunk feat Antonia, interpretat la alcooltest cu muștiuc.
O găsât melițienii condurii ce i-o abandonat Adelinaaa la „locul crimei”, s-o-mpărțit în doo echipe operative, care să-nceapă să cerce, pe o rază de 5 km, toate babornițele, casnicele, adolescentele și elevele. *******
În fine, vorba lungă-i sărăcia omului și belșugul pochilor, așa că după vreun ceas ce s-o scurs pe lângă cele două ce le-o irosit holbându-se la bostanul auto, o găsit-o pe Cinderellă în persoana lui Adeline – Adelinaaa, pe care-o trezit-o din somnicul de fumușățe ca s-o puie să sufle în beșâca ceia cu care se preumblau iei.
Acum n-ar mai fi de precizat decât că măsurătoarea melițienilor este fundamental ERONATĂ, fiindcă, odată cu aerul expirat de pleura Adelinei, o intrat pe muștiuc și vapori de alcool de la fixativul cu care nebunul ceala de hair-stylist o flituit-o la greu pe Adelina.
Așa că la așa banalitate de eveniment iepocal, nici măcar nu merită să mai tragi vro concluzie.
Ce să mai bați gura de pomană pentr-un știft de întâmplare?
Poate doar o mirare voalată față de implicarea lu’ Herr Hauptman Iepureanu care, înainte de snoava asta, avea faima de om matur și serios, cu barbă, mustăți și responsabilități.

Acum esplicația poate fi bivalentă:
1. Ori s-o prostit și iel la cap, molipsindu-se de la apucăturile deșucheate ale colegilor recrutați din sursă externă,
2. ori s-o săturat de călcat sângur chimeșe și cravăți ministeriale, o văzut ce bunăciune de partidă-i Adelinaaa, așa că ș-o zâs, șugubățul craidon, că-i vremea să se bage și iel în samă o țâră, să iasă la înaintare din gloata melițienimii căci n-ai văzut ca happy-endul să fie altul decât cel scornit de scorMonitori?
Adicătelea să se veselească toți curtenii și toți sătenii (Sucevei) 7 zile și 7 nopți, să aibă parte de casă de piatră și copchii de văiugă, iar lipeala să țână până la adânci senectuți sclerozate, cu mulți netoți și strănetoți?

-----
* „Am doar 22 de ani,
Sunt nebună, iubesc și nu am bani!
Nimeni nu-mi stă în drum,
Am șoseaua mea doar cu-n singur sens mă va duce undeva?”

** O fost șăfă de promoție la USV ș-acum îi masterandă la Colegiul Național de Apărare.

*** adicătelea acul mic în dreptul lui 9 și acul mare în dreptul lui 11 – precizare expresă pentru colhoznici, milițieni și Licențiați de Ziua a Șaptea la Sfredelu Haret.

**** „Pic! Pic! Pic! Pic! Pic!
A fost apă caldă.
Buletin de știri.”

***** Ofcourse că i-o chemat de acasă pe tăți melițienii de proximitate din zona evenimentului, care să-și împingă cu părerea despre stranietatea cazului, respectiv identitatea Joannei Doe ce-o beneficiat de capacitățile mistice ale bostanului.

****** „Mări, se vorbiră,
Ei se sfătuiră
Dup-apus de soare
Ca să mi-o măsoare
Pe cea mioriță,
Coafată plăviță,
Cât și ce-o băut
Ș-unde-o dispărut?”

******* Alfa Team aveau condurul drept și căutau babornițe la care să li se potrivească pe piciorul stâng, iar Beta team aveau papucul stang pe care cercau să-l încalțe pe dreptul cotoroanțelor și vrăjitoarelor, moliilor și funiilor.
La sediul IJ Meliție erea organizată o moleculă de criză, la care se prezentau toate persoanele de parte mulierească, purtătoare de proteze ortopedice. Celula de criză era alcătuită din Inspectorul Șef al IJM Sv, adjunctul acestuia, precum și un înalt responsabil (ca bradu) ministerial, surghiunit degrabă de la Bucale la Suceava, cu atribuțiuni ferme pe linia combaterii faptelor antisociale.

Limba noastră-i o comoară ...

... de cururi peceriste sufocată.

Titlu: „Inspector școlar de limba română acuzată de nuș ce... bla, bla, bla!”


Adică dă-le jos din jâlțuri, mama lor de bagaboante pedeliste, iar în loc să-și aburce nurii niște cuconeturi piesiediste, nu-i așa? Alex, dacă te-ar auzi Haret și Asachi, cred că ți-a rupe o mână din cot și te-ar bate cu ea peste cur! CE PANA MEA AU ÎN COMUN LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ și politichia de mărgăritar dâmbovițeană? (în afara faptului că analfabeții funcțional din Dormitorul Parlamentului își închipuie că limba croită din lemnul cozii de la topor e taman limba rumânească a cărturarilor și grămăticilor?)
-----

Pe AXN Action Deutschland deteră amu' câteva zile o producție celebră: „Planet der Affen”.
Da', a naibii iuțală de mânuță și neintrobăgare de samă, nu m-am pritocit că-i vorba despre producția cinematografică din 2011.
Io* am crezut prejudecat că mi s-o strâcat satelitu' și iar mă boldesc la vreun robinet cu lături din ȚARA MAIMUȚELOR bolșevice, licențiate de Ziua a Șaptea la Spiru, care, în inconștiența lor idiosincrazică față de CULTURĂ și EDUCAȚIE, își etalează înfumurarea omniscienței absolute, începând de la meșteșugul mânuirii mitralierei de vreo baborniță fălticeneană și până la teoria și filosofia platoniciană a Ideilor.

M-am ’nervat ș-am comutat canalul pe Arte (tot Deutshland), da’ ș-acolo am nimerit-o anapoda că dădeu un reloaded manufackturat la Kiseleff Pictures, după „geniala” producție teatrală „Schlageter” a lui Hanns Johst.
Bucuros ca un prâsnel că am scăpat de lăturile pseudo-intelectualiste din Absurdistanul Neo-colhoznic, m-am pus pe boldeală. Până la un moment dat în care, apare un buhai național- democrat- socialist, cu masterul obținut în pauza unei reprize de shopping milanez a lu’ DaciaNa Toanta și cu doftoratul susținut la academia Stefan Burghiu, cu tema „Principii fundamentale de economisire a timpului prin utilizarea eficientă a combinațiilor de taste CTRL+C, CTRL+A și CTRL+V”

Ei bine, apare maimuțoiul ista, se răscracănă c-un chicior în recuzită ș-altu în strapontine și declamă cu nedisimulată mânie proletară:
„Wenn ich Kultur höre … entsichere ich meinen Browning!”
Șî nu s-o oprit din infierare, c-o mai parafrazat de la el:
„Wenn ich Bildung höre … entsichere ich meinen Kalaschnikow!”

Iacătă așa ajunsei de-am fărâmițat cu ciocanul (lui Thor – evident) și telecomanda, și plasma, da’ și părăbolica. Ducă-se pe pustii de părăbolică maimuțărească fiindcă s-o zărghit și ea la minte la câte maimuțăreli rumânești îi nevoită să proceseze.

Amu’-i plictisu’ mare și stau pe scorMonitorul* din Suceava să cetesc cum dezbinarea stăpânirii imperatorilor de mucava s-a infiltrat atât de tare în substanța nației, încât încep să se ieie la harțag și cei din ultimul bastion al normalității – dascălii graiului neaoș – ultimii gardieni înaintea valurilor invadatoare ale maimuțelor sfertodocte, ce se scoboară amenințătoare către paginile cronicarilor, agitând în mâini carnete de partid de-un roșu aprins, aidoma culorii pielii netăbăcite a noadei ce jinduiește o nerușinată sinecură.
-----
* Woody Allen a spus: „Nu aruncați GUNOAIELE; din ele se fac emisiuni Tv!”
scorMonitorul de Suceava a reevaluat plenar deviza, extrapolând-o către articole de presă.

De ce-și dau feministele sutienul jos

Ca să se miare … Narcis ot Siret.

Dacă ai fi conectat la alte izvoare de informare, altele decât robinetele de lături mioritice, ai fi putut avea ocazia să deslușești împreună cu reporterii France 2 (cu reluare pe Tv5 Monde ), dedesubturile, simbolistica și implicațiile Femeilor mediteraneene în complexul fenomen cunoscut sub titulatura Primăvara arabă.
Deosebit de cuprinzător și edificator, acest REPORTAJ profesionist prezenta importanța acțiunii civice a femeilor arabe (și nu numai) în desfășurarea evenimentelor sociale din țările în cauză: Egipt, Tunisia, Maroc, Libia, Israel, Algeria, etc.
Reportajul , realizat de Serge Moati (France2) era intitulat „Méditerranéennes – mille et un combats”
și se derula de-a lungul unui fir roșu călăuzitor, marcat punctual prin prezentarea a câte unei activiste și militante din fiecare țară, precum și rolul lor covârșitor în coagularea acelei conștiințe sociale – masă critică utilă declanșării evenimentelor transformatoare.
Sar peste amănunte, precizând doar ineditul cuprinzător al rostirii finale ale uneia dintre feministe Amira Chebli (tunisiancă, exilată în Franța, simplă dansatoare cu o cultură și o inteligență uimitoare): „Doar atunci când nu mai ai nimic de pierdut începi să crezi că poate fi posibil!” – cu referință la idealul acțiunii egalitariste.

Însă, ar fi trebuit să vezi o puștoaică egipteancă –Aliaa Elmahdy, în ce mod a reușit să aducă în atenția publică a unei societății fundamentaliste închistate, problematica drepturilor femeii: pur și simplu a postat pe Facebook o simplă poză de-a ei, în care apărea nud.

Această simplă acțiune, fără nici măcar un cuvințel rostit, a declanșat o întreagă dezbatere în societatea musulmană a anilor 2011. Imaginea a avut câteva zeci de milioane de vizualizări, mii și zeci de mii de comentarii sau teme de dezbatere publică.
Poza în sine era destul de simplă și arăta o fată brunetă cam la 21-22 de ani, stând simplu în picioare, accesorizată doar cu dresuri fine de culoare neagră, pantofi de un roșu aprins și o fundiță în păr de aceeași culoare sfidătoare, nemachiată și cu o privire NEMAIÎNTÂLNIT DE TRISTĂ.
Tocmai această privire, în contrast cu specificul aparent vulgar al imaginii, a suscitat atâtea comentarii.
O consacrată feministă din Maroc precizează, fără putință de tăgadă, faptul că Imaginea nud ESTE UN ACT DE REVOLTĂ:
Dar cele mai pertinente comentarii le-a formulat tot o tunisiancă, Faouzia Zouari - actualmente scriitoare de succes în Hexagon.
Imaginea reprezenta UN MANIFEST MUT:
„- Priviți-mă, aceasta sunt eu, FEMEIA MUSULMANĂ”
Iar ca explicație a reacțiilor furibunde pro și contra puștoaicei ( care între timp fusese repudiată, condamnată public, blamată fiind nevoită să emigreze), scriitoarea franceză ex-maghrebiană a surprins esențialul:
„Fără a avea cine știe ce valoare artistică, fără să exceleze în exhibarea nudității feminine, imaginea fetei respective ȘOCHEAZĂ. Căci, în situația unor comunități sociale încremenite în tradiționalism, ESTE NEVOIE SĂ ȘOCHEZI pentru a declanșa anumite procese transformatoare”

-----

Revenind la întrebarea incipientă pseudo-scheciului tău: „De ce-și scot femeile sutienul?”
Ei bine, o asemenea dilemă no să poată fi soluționată NICIODATă de suflețelel minuscul de macho mioritic, adepț consacraț al devizei informale „Din viață rămâi numai cu ce ai băgat în gură și cu ai tras pe … [beep]!”
Inclusiv tu n-o să înțelegi niciodată, jalnic scârțangiu pe hârtie, care, cu mizerabila însăilătură de slove fără conținut, ți-ai câștigat ceva firfirici cu care să-ți cumperi ceva de-ale gurii.
Însă non-valoarea ABSOLUT grotească a râgăielii tale pseudo-literare te împiedică a fi remunerat cu o sumă suficient de mare pentru a-ți asigura și cel de-al doilea deziderat al destinului de Casanova transhumant.

De ce îți scot femeile sutienul?
CA SĂ ȘOCHEZE MINȚILE ÎNȚEPENITE!
Pentru că astfel se subînțelege revolta.
Și ca să înțeleagă don-juanii fundamentaliști că URMĂTOARELE REVOLUȚII vor fi declanșate și conduse de FEMEI.
(pont livrat gratuit!)
Hai JET!

Fâss Air și moldoveanul

RE: E grele,e mulți !(așa spun ei) trimis de RAGNAROK

Acuma hai să mai și glumim un picuț (Vasâli sigur nu se supără):
Stewardesa aia SIGUR era vreo euglenă verde, intrată în criza vârstei mature și la care i-o fost ciudă că așa frumușățe de băietan nu o făcut o plecăciune adâncă în fața iia, să-i țuce cazmaua și să-i șopotească tradiția de macho conturată într-un indecent proposal, cu loc și timp al acțiunii materializat într-un motel adiacent Heathrow-ului.
Așa că s-o isterizat față de conșciența sex-appealului ei în picaj liber pe scara estetică a pițipoancelor de tipul ”fost-ai lele. fost-ai!” și s-o adresat cu o plângere verbală însoțită de lăcrămi direct pe chimeșa copitanului aeronavei (copitan care amu câteva diluvii și glaciațiuni era liubovnicul titular al junei stewardese ce prefigura cotoroanța însoțitoare de bord de la momentul narațiunii contemporane).
Ș-uite așa, din cauza unei babornițe asexuat monoice, de-și perpetuează spița prin partenogeneză, s-o trezit Vasile, Free european citizen and worker, cu făcătura unor angarale greu de suportat chiar și de către cel mai aprig infractor.

RE: Air crash investigation trimis de RAGNAROK

„Compania lowest attitude Fâss-Air”
Știi de ce l-o dat jos pe Vasile?
fiindcă le-o fost ciudă la piloți că Vasile era mai treaz ca ei!
(fiindcă și piloții aceia sunt și ei oameni și, dacă n-au minimum 1.20 la mie în aerul expirat, n-au curajul să zburătăcească hodoroagele alea de pe care curg tablele.)

Soluție: Români, boicotați WIZZ AIR!

Români, vă ordon, boicotați Fâss-Air! trimis de RAGNAROK

Hai c-am pritocit Io* de-un plan Bi care să-l răzbune pe Vasâli și pe toți lucrătorii români itineranți care sunt tratați kukurul de DOBITOCII de CIOBENI camuflați în ținută de melițian.
Apăi o să fac cam așa: data aviatoare când merg în tzara aia de toată jena, la întoarcere o să aleg să mă zburătăcesc cu cea mai penibilă companie aeriană - pare-mi-se căi spune Fâss Wizz Air.
Da n-o să beu nica înainte ci, la îmbarcare, o să ieu cu mine un rucsac cu butelci conținând vin „Milostivirea”, cumpărat cu 33 de lei/stecla direct de la Mitropolia Olteniei.
Da acolo sus în airplane, după ce-o să ne arate euglena verde cum se pune centura de castitate ca să nu se apuce travellerii să leviteze în ritmul hurducăielior hodoroagei Fâss-Air, o să-i arăt la cotoroanța însoțitoare de zbor că n-am beut nica înaintea îmbarcării dar că vreu să-mi sfințesc papilele gustative cu licoarea eclesiaștilor orthodocși.
Da o să motivez că nainte de cuminecătura liquidă vreu să-mi aducă un carton întreg cu pils-uri din cala hodoroagei ș-asta din doo motive:
1. prima la mânuță că-i dreptul meu de călător first class să mă îmbarc pur și neprihănit ca o pseudo-virgo, pentru ca mai apoi să mă fac bat-muci striviți de podea pe spezele alcoolice și cu contribuția companiei aviatice.
2. a doua la mânuță o să-i declam la Tuthankamoana servantă că ieste o anumită metodologie cutumiară a beutului care zice clar că
„Vinul după bere
E-o plăcere;
Berea după vin
E-un chin!” *

Așa că înainte de a-mi destupa sfințenia butelcilor din rucsac, voiesc, în baza dreptului meu de traveller cu cea mai penibilă companie aeriană din tot Tratatul de la Varșovia, ca să beu câte o doză 0,33 litri la fiștecare sută de picoare câștigată în altitudine de hodoroaga fraților Wright, aflată în serviciu la Wizz-Air. **

Ș-uite așa, cât o să țină preumblarea aeriană cu cașcarabeta aia nenorocită, o să-i pun momâiei nervii în pioneze fiindcă după fiecare înghițitură de bere o să preumblu ca nebunul pe culoare spre și dinspre toaletă, căci, nu-i așa, flocorul popular al participanților de la oktoberfest stipulează clar că „Dacă bei mai mult de 2 beri atunci ajungi slugă la propria s[beep]ă.
Ia să-i văd atuncea ce-or să mai facă ca să scape de mine?
Or să oprească avionul în aer ca să cheme niște bâtlani cu cașchetă ca să mă deie jos?
Sau o să proceedeze la un aterizaj de emergență în Insula Vanuatu, ca să mă desanteze aclo, să tăbărăsc în compania unor mulatre rasta, buzate și tzâtzoase?
-----
* Dar mai cumplită caznă decât bericica after wine este să fii nevoit, vro 3-4 ceasuri, să-ți intoxici ochii cu pictura ofilită a cotoroanței de bord, împopoțonată ca o sorcovă, boită ca un dragoon ciainezesc, cu termenul de valabilitate expirat și tahograful dat peste cap.
** In facto, pe Vasâli l-o dat jos chiloții avionului la care le era ciudă că Vasile e mai treaz ca ei. Arhicunoscut fiind că toți chiloții de zburătăcesc hodoroagele alea de la Fâss-Air la care le curg tablele pe câmpuri și le pică roatele în cap la terrani, n-au curaj să dea ignițion la enginele tărăboanței decât după ce urmează ritualul samurailor imperiali: își taie copitele unghiilor ș-o șuviță din chelia lor de boșorog și le pun într-o batistă ca să fie înmânate fostelor soții care s-o ușuit scârbite de la cășile boșorogilor în compania stripperilor de la Chippendale.

Apoi după ce-și securizează adeneul de samalioți dobitoci și ratați, se pun să beie fiecare, de 50 de ori câte 50 de mililitri de sake, din cea mai pură esență. Astfel încât, cu o alcoolemie de 1,40 la mie în aerul expirat, să-și tempereze instinctul de conservare biologic și să proceadă la chinuitoarea și iresponsabila aventură aviatică. Căci, nu-i așa, trebuie să fii ori NEBUN de-a binelea, ori BEAT MANGĂ ca să accepți să pui piciorul în rebuturile alea de aeronave.

Sicretul focului

TITLU: „Un miel şi un copac i-au salvat viaţa copilului de 6 ani care a supravieţuit o noapte în pădure”

 Ba nu-i așa știrea! trimis de RAGNAROK

 

... fiindcă „ochi aveți și nu vedeți, urechi aveți și nu auziți...”

 Comentariu trimis de GRATIELA

 Da cum ?

 RE: Comentariu trimis de RAGNAROK

Nu-i voi di povistit aicea!
(mărgăritare, puceluși, etcaetera!)
Uită-te la privirea cuprinzătoare a copchilului și la zâmbetul său atotștiutor și o să înțelegi ... ce nu-i voi di povistit.

Comentariu trimis de GRATIELA
RAGNAROOOOK !!!!!!!!!!!!! dezmeticeste.........MA .punct.ca nu pricep...o fi varsta mea de vina?
Nu de alta , dar dis de dimineata ma trezesc doar ptr a fi dumirita de altii...pleonasme ceva?
Acus e miez de noapte si nu mai vad nici bine...tot de la varsta mi se trage..

 

RE: Comentariu trimis de RAGNAROK

Signora Graziella, nu și obraznică! amu pricep Io* că viața omului se asamănă la fix cu graficul clopotului lui Gauss, astfel încât la ceia mai bătrâni le plac basnele la fel de mult ca celora cu țâtza-n guriță.
Da', vezi matali, că-ntră noi sunt vreo aht țaicuri diferență pe ornicuri, ș-atuncea când matali ai parte de insomnii soteriologice, io trag la piuliță ca Bowul.
Ca după șăibăreala lucrativă (profitabilă adicătelea!) să fiu nevoit să compun basne, cimilituri, povești, doine, gâcitori, eresuri.
Stai în taci ca să scriu!

Comentariu trimis de RAGNAROK

Graziellă,
Hai sâț zâc cum o fo, da așa mai pe sărite ca să se-nerveze și catholicii și othodocșii, și protestanții și neo-protestanții și ateii, și gnosticii și agnosticii.

Asta-i abureală cu copchilu care-o stat în pădure. Doar o simplă percepție senzorială a unui eveniment excepțional, venit din partea unor minți slabe. Întrucât particularizarea și exemplificarea prin modelare constituie atributul corpurilor iar sinteza, extrapolarea și generalizarea – apanajul spiritelor erudite – povestea de mai sus tratează doar o singură fațetă a evenimentului – aspectul cronologico-spațial al unei întâmplări ciudate.
Acum dacă tot mă ischitii să-ț zic unde-i adevărul, apăi află că Adevărul e acolo unde-o stat dintotdeauna : LA MIJLOC. (sau pe Calea din Mijloc!)
Cică niște cronicari – sau așa se voiesc iei să fie, în fapt fiind doar niște jalnici scârța-scârța pe hârtie, o alăturat niște kuvinte fără noimă, cimentuite între ele cu conjuncții și preapoziții, carele vor să spună că kopchilu O FOST în pădure (1), apoi că s-o-nsoțit c-o meluță (sau un meluț, că n-o stat nimeni să studieze androginismul entităților spirituale(2!) și că s-o aburcat într-un COPAC (3) ca să vază mai bine când o să vie tiptil Craiul de ziuă.
Mai trebuiau să fabuleze că s-o organizat la guvern o moleculă de criză, alcătuită din înalți ca gardul responsabili guvernamentali, care o trimes un avion C-130 Hercules ca să caute intrarea în labirintul umbros și să-l aducă la lumină pe mititelul Mowgli.
Mititel care până la urmă se pare că nu a fost salvat de nașu-su (! Părinte spiritual!) ci în fapt o fost salvat de ….
… sunet de trâmbițe …. răpăit de bakulele africane … țiuit de bagpipes celtice ….

Da, Toamnelor și Tomnilor, mâțâțălul Mowgli a fost salvat deeeeeee….
ȘTEFAN ALEXANDRU BĂIȘANU!
(urale, aplauze și ovații prelungite din partea întregului regn animal. Copitate mici, medii și mari, deopotrivă bubaline, ovine și suine)
„La al țî-șpelea Congres/
Băișanu Reales!”
URAAA! HURAAAA! HULAAAA! HUIDEOOOO!

Bun!
În fapt asta de-i scrisă mai sus fără să fie descrisă, îi doar una din fațetele subiective ale unui eveniment. Specific unui corp minuscul în spiritualitate, cu suflet dar fără simțire, și care crede numai în ceea „ce vede cu ochii lui și aude cu urechile lui” (batâr de-ar fi urechi dintr-alea mai alungite ca ale măgarului lui Balaam, dară chiar și la capitolul ăsta, cronicarul dezamăgește profund!)

În fapt uite cum o fost treaba:
Asta ce-o zâs la prostalăii de cronicari c-o stat într-un copac șî s-o giucat cu meluța îi așa doar o basnă aruncată de-a-mproasta și cu șugubeață intenție, ca să nu-l mai sâcâie la cap să spună ce nu poate fi spus și explicat.
Copchilu n-o fost nici la naiba în pădure și nici n-o stat un număr de nuș câte ore în ploaie sau frig. Iel, când s-o rătăcit în pădure, o fost atras de pitici, spiriduși, gnomi și elfi pe o potecuță care să-l scoată din calea sălbătăciunilor celor spurcate ale pământului și subpământului și să-l ducă în luminișul unde sălășluiește Mama atemporală a Naturii, zeița cea Eternă ce îi are pe toți în grijă însă  față de care noi am abjurat și sperjurat, nescăpând nici un prilej de a o necăji.

Acolo într-adevăr era un copac mare și falnic, da nu era vr'un gimnosperm sau angiosperm panicat de perspectiva sosirii austriecilor sau a mitropoliților drujbiști, ci era de fapt Copacul Lumii – Axis Mundi – pe coroana căruia se sprijineau Toate Cerurile iar rădăcinile sale pătrundeau până-n afundul Pământului, ținându-l astfel să nu se prăvălească în afundul Chaosului. Aista copac șoptea, sub unduirile fremătânde ale vântului, ca o repetitivă dar uitată lecție, toate acele Adevăruri Ancestrale ce le-am cunoscut cândva și noi – Oamenii Mari – cu bărbi, mustăți și responsabilități – adevăruri care mai sunt astăzi receptate doar de copii – acele suflete pure încă și neviciate de mercantilismul deșucheat al destinului pământesc.
Aceala copac era acolo de la Începutul Timpurilor și tot acolo o să se afle când o să răzvrătească timpul încontra menirii sale.
Pe lângă el erau o sumedenie de alte plante, mai mici sau mai mari, cu toate însuflețite și care vorbeau pe limba bebelușilor cu sumedenie de animale ciudate, ca decupate din cărțile de povești: haite de Lupchi Albi care se gudurau pe lângă picioarele copchilului, inorogi fabuloși, zâne bune minuscule zburătăcindu-se din aripi frumos colorate ca de libelule, ce mai tura-vura – copchilu pătrunsese într-o lume ideatică asemănătoare cu o gravură celtică ce vorbește despre vremuri apuse, uitate dar rememorate subconștient.

Iar meluțul ceala (despre care se face atâta vorbire pe seama identității omonimice cu Melul cel din tetraevanghelier, care-o fost atât de nesăbuit ca să se lase pedepsit între doi tâlhari astfel încât peste secoli și milenii să se generalizeze într-o zicală comportamentul și atitudinea leviților și a prozeliților: „Spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun cine ești!”), n-o fost câtuși de puțin un meluț în carne și oase, numai bun de îngrășat până la Rammadan, ca mai apoi să fie exportat pe euroi frumușăi într-o Jamahirie Muslimă, să-i belească gâtul un fundamentalist pâgân și să-l hăpăie, iel cu întregul lui harem, după ce mai înainte l-au pregătit jumătate sângerete în propria-i jertfă iar jumătate fiertură în laptele mumă-sii.
NU!
Acela era doar un ambalaj conceptual ce materializa CĂLĂUZA și PĂZITORUL.
Acum cine-o fi fost Veghetorul și cine l-o fi trimis, mai las la libera interpretare a talibanilor ortodocși, baptiști, anabaptiști, de ziua a șaptea, de 30 februarie, de calendele grecești sau ce naiba or mai fi scornit mințile lor fumegând a extremism religios intolerant.

Io* zic că melu ceala nu era nici Angel, nici Aralim, nici Hasmalim,nici Seraphim, nici Ophanim, nici Cherubim, nici Bene Elohim ( Fiu al Domnului Zeu la care tare muuult i-o plăcut fetili oaminilor!). Nu erea nicunul din aceștia, c-atuncă când o sunat aclo (!?!) trâmbița de alarmă cu privire la situația de pericol în care se afla copchilu, s-or pus cu toții, cât ereau ei de sfinți, să se certe pe marginea fișei postului și a atribuțiunilor de serviciu și în funcție de care să determine cu exactitate care este corul care trebuie să privegheze destinul copchilului.

Cum toți se certau acolo ca la ușa … raiului, s-o-nervat atunci bunicu* lu Domnu Zeu ș-o chemat un SUFLET PUR ȘI GENEROS, pe care l-o-ntrupat în mel și l-o trimes să-l privegheze și păstorească pe copchil către tărâmul Mamei Natură.

Cam aiasta-i povestea REALĂ **și nu abureli aiuritoare ca celea de le scornesc întotdeauna scârțangii cei cu inima împetrită de la enervatorul de Suceava.
(ai priceput ceva? NU?
Apăi află că nici Io* n-am priceput nica!)
-----
* Păi dacă Domnul Zeu l-o trimes pe ficior-su ca să parcurgă cu poporul ales-cules cursurile DPPD, atunci însamnă că ș-aclo sus egzistă o filiație extranaturală.
Atunci dacă Fiul avea ș-un Tată, însamnă că trebuie să fie ș-un Bunic.
Iar dacă luăm în considerare starea definitorie de eternă nemurire a acestor entități divine, este foarte probabil ca atât Tata cât și Bunicul Domnului Zeu să fie vii. Așa că cel mai probabil meluțul ceala o fost trimis de bunicul lui Domnul Zeu (adicătelea străbunicul lui Fiul lui Domnul-Zeu), ș-asta numai din motiv că Tata lui Domnul-Zeu se uita la meciul Stelei și-l înjura pe Jiji de toți Dumnezeii, iar Domnul Zeu era implicat emoțional și afectiv în disputa teologică dintre ierarhicii divini pe marginea competenței de soluționare a speței pomântene.
** Oare cine poate să garanteze, pe cuvânt de pionier, despre ce-i REAL și ce-i ÎNCHIPUIRE

Comentariu trimis de GRATIELA
si cand te gandesti ca am pus doar o intrebare...nici o insomnie soterio...( cum ...? )
nu terminasem tocanita...nu intelegeam de unde aparuse mielul cu pricina...
dar ....
Acu am priceput..de la mantuire ni se trage...
Ragnarok...de obicei...imbli dezlegat pe drum?

 

RE: Comentariu trimis de RAGNAROK
Wrong!
Nu îmblu pe drumuri telurice din doo motive:
Prima la mânuță că tălpile mi-s desculțe și nu prea suport asperitățile ... bolohanilor adeseori situați pe ulițele Earth-ului;
a doua la mânuță că nu-mi prea convine să-mi murdăresc tălpile în ceea ce, de obicei, lasă în urmă oamenii prindărătul bolohanilor.
Așa că am ales o soluție acceptabilă: BÂNTUI !
( Bu-hu-hu! Baba Graziella, dă șî la Ghost-ă niște zacuscă, altminteri toate dihăniile din bestiarii o să-ți tulbure neodihna! Davai, davai, bâstro!)

Streichquartett mit deutschen Autos

Ba nu-i așa știrea! trimis de RAGNAROK
 

Iacătă cum o fo’:
Tătă treaba are ca punct de origine burdihanul ceala mare a lu’ liubovnicu lu Minodora din Țara Feleacului. Aista îi un buhai cât un luptător de sumo și nu-și poate piti burdihanul dindărătul volanului. Motiv pentru care și-o modificat scaunul, astfel încât să se încapă burtosul la comenzile otovehiculului. Amu, Minodora o vrut și ie să facă un viraj turistic prin Țara Bucowinei (fără Ținutul Brusturelui Răsare), da ie avea ioc gazolină în Peugeotul iia, așa c-o furluat cheile de la mașina liubovnicului. Da când s-o pitulat pe locul șoferului o văzut că de fapt s-o așezat, cu simultaneitate, și sub bord dar și pe bancheta din spate.
O cam scrâșnit iea din dințișori dar n-o scârțâit nica fiindcă tare mare îi era nesațul pentr-un șpațierenfahren prin Bokowina. Așa c-o mers și iea cum o putut, cu nasul ațintit la o elevație de +35 de grade, iar câmpul vizual focusat pe Boeingurile Lufthansa decolate de la Frankfurt.
Acum na, dacă tot se uita după ozeneuri, cum mamuța draaqului s-o mai zărească pe Paraschiva, care tocmai procedase la oprirea de avarie fiindcă îi căzuse o buclă a părului de după ureche , iar sprâncenele se cereau necondiționat a fi pensate. Cum stăte iea și se holba în retrovizor, cu penseta într-o mânuță, dermatograful în cealaltă mânuță și cutia de pudră într-altă mânuță *, s-o trezit colizionată față-spate de ozeneul astronautei clujene.
Da’ Chivuța, generoasă ca majoritatea huțancelor, n-o fost difel egoistă ca să calce apăsat pe pedala de frână, că doară ea nu-i în stare să calce nica acătării, începând de la un șoșoi sălbatic scăpătat pe DN17 și terminând cu cămășile lui barbac-su, darămite ditamai pedala de frână.
Așa că s-o deplasat filantropic, cu tot cu ambalajul motorizat, către nevasta lui Moș Martin, c-o văzut-o după număr că-i traveller străin s-o vrut să-i dea ceva líndicații de orientare turistică.
Acum tărășenia e cu Martina din Belgica – ce mamuța naibii făcea iea de-atâta timp în dreptul marcajului pietonal? Că o spus unii martori oculari, (bineînțeles, care o văzut cu ochii lor întâmplarea) că Martina stăte de dimineață de la oara 06.00 ora de le Bucale (05.00 ora de la Briusel) la petrecirea aia de pietoni și se holba ca proasta-n târg la trecătoare și trecători.
Nu s-o prins niminea ce anume făcea aclo flamanda ceia, da comportamentul ei ilogic devine explicabil tocmai prin caracteriologia și aspectul fizic consacrat al uliturilor din Belgica: în procentaj de 99,(9) % cam toate-s niște funii albinoase, frumoase ca cingătoarea unui călugăr iezuit, da-n care hormonii fac un racing mai ceva ca Marele Premiu de la Spa Francorchamps. Așa că urâtania flamandă stăte la potecuța de pietoni ca să-și satisfacă fantasmele nemărturisite, făcând fotografii la neaoșii mioritici, exemplare superbe d.p.d.v biologic și estetic. Deopotrivă băieți și fete, că doară la iei, prin Belgica și Pays-Bas, îi la mare cinste ocupațională swingul nediferențiat sexuat și nici n-au pe-aclo o majoritate covârșitoare care să le arate cu degetul index preumblat în dreptul obrazului precum că nu-i frumos de la Domnul Zeu ca să faci asăminea blestemății.
Bun! Gata cu babornița ariană.
Când ș-o luat și ie bușâtura de la Paraschiva, o profitat parșâva de împrejurare ca să-i interpeleze interogativ pe doi puștani cu acnee juvenilă, ce se preumblau petrecerea de pietoni.

Așa că s-o dus pâș-pâș și tiptil până aproape de adolescenți și le-o șoptit încetișor, pe-un ton languros „Vous voulez coucher avec moi, ce soir?”
Da ce n-o prevăzut babornița o fost că puștanii ceia erau luați, fiind suflete păreche, încă de la grădiniță, cu actualele câștigătoare ale titlurilor de Miss Bukowina și Miss Gura Umorului, așa că s-o trezit cotoroanța ușuită c-un imperativ „Jet la mă-ta-n kor de vrăjitoare!”.
Așa că mișcarea inerțială determinată de Paraschiva s-o însumat, după regula paralelogramului, cu refuzul necondiționat al junilor de pe trecere. Cu rezultanta socială având punctul final taman în voitura lu Emanuela.
Martina s-o pus atuncea pe bocit cu sughițuri, o-nceput să bolborosească ceva în limbajul iia ca de nisip scrâșnit printre dinți cum că o să facă ea labby la ministrul hollandez de externe ca să fim primiți în Șenghen la sulivară. Apoi, fizico-mecanicește, s-o-ndreptat către Emanuela ca să-i ceară un șervețel cu care să-și șteargă rimelul ruinat de șuvoaiele lacrimale.
Da’ și aiasta – babornița belgiană - o procedat taman ca Paraschiva, adică o uitat că nu-i pietoană și s-o dus la Fata ceea iubită de Domnu Zeu (Emanuela) cu tăt cu autovehicul.
Da Emanuela nu s-o suparat difel, că de mult voie iea să deie peste iea o făzăniță doldora de parale, s-o colizioneze accidental ș-astfel să-și facă și iea rost de-o mășână nouță.**

Finalul poveștii îi aidoma întregii tărășănii: fetili nu s-o certat, nu s-o-njurat, ci o dat dovadă că-s feti solidare, membre destoinice ale asociației informale „Șoferițe fără frontiere!”. Ș-o lăsat toate cașcarabetele în mijlocul intersecției, ca să le măsoare meliția cât or vre ș-apoi să se spele pe cap cu iele.

Ieli- fetili, ș-o zvonit pa telefonu fiștecare liubovnicul, ca aceștia – definiți generalist prin sintagma „Prelungitoare inutile ale p ii ” să facă un compromis conjugal. Adică, în situație de urgență ca aceasta, să canceleze datingul de la motel, hostel, pensiune în compania secretarei și să se scobească adânc în pozonare după cartonelul ceala colorat de scrie pe el ceva gen Visa, MasterCard, American Express Travel, etc, să extragă de pe iele niște fonduri destinate ridicării, tractării, depozitării și reparării autoturismelor implicate în pățania Humoreană. Plus niște miișoare de euroi drept credit nerambursabil de nevoi personale pentru cele 4 fătuțe*** surescitate emoțional de evenimentul rutier.
Apoi, după ce meilițienii le-o pus să sufle într-o drăcie cu muștiuc****, fetili s-o retras la un ristorant șic din Umor, unde o făcut schimb de numere de telefoane, de aidiuri de mess sau feisbuc. Apoi, după ce chelnerul a dat în febră musculară făcând aport la solicitările dionysiace ale fetilor, atmosfera s-o destins, fetili o-nceput să râdă de pățanie și și-o promis ca de acum să fie prietine nedespărțite până la moarte. Și și-o promis cu degetele încrucișate ca de-amu, în fiecare vară, să reitereze scena accidentului, prin rotație în câte unul din orașele natale: în 2014 la Briusel, în 2015 la Cluj, în 2016 la Păltinoasa ș-apoi în 2017 îndărăt la Humor.
Când s-o crăcănat noaptea de tot peste plaiurile Bukovinei, fiecare dintre rumânce s-o retras la căsuța iia fiindcă liubovnicii conjugali, după ce-o tocmit toate angaralele cu hârburile celea din intersecție, o omenit toată mulțimea participantă la evenimente (inclusiv meliția), o vinit fiecare să-și culeagă consoarta etilic ilariată.

Sângura care n-o fost remorcată home o fost funia belgiană; da nici asta n-o dus-o prea rău fiindcă, de beată ciolan cum ierea, o trebuit s-o aburce chelnerul până sus într-o chambră a pensiunii (că restaurantul ceala avea cocoțată deasupra ș-o pensiune).
Acum ar mai fi un amănunt redacțional de povistit la nătărăii de cetitori: anume că înainte de a adormi pe iea, Muma-Pădurii briuseleză i-o dat la chelner o hârtiuță mov, cu multe stele pe iele și cu bandă de siguranță, cu rugămintea ca să-i facă rost de numărul de telefon la puștanii ceia de pe trecirea de pietoni. „Că tare chipeși mai erau, latin-loverii!” o exclamat vrăjitoarea ș-apoi o adormit pe ea fericită foc.
Dar despre asta nu se mai poate povisti nica fiindcă legea românească e clară și explicită iar tradiția belgiană a turismului sexual fiind nemaipomenit de bogată în precedente regretabile.
Asta-i știrea goală-goluță și nu porcăria textuală de-o redactat-o scribalăii de enervatorul de Suceava. Nica suspans, nica emoție, nica sentiment, nica happy-end.
Doar o însăilătură de cuvinte anapoda menite să prostească mințile cetitorilor cei nedeprinși cu metodele de sugestie și manipülare prin mass-media.

-----
* Astă aroganță stilistică se vrea a fi o fabulație stay in fiction și nicidecum nu vrea să sugereze că Paraschiva o fi vreun soi de caracatiță!
** ceva gen Peugeot 308 ultimul model, cum ave gâsca ceia de Ruxandra din Suceava, de-o fost mai dișteaptă ca groapa de canalizare în care-o dat cu bunătate de mașină dobândită după sisifice eforturi lucrative.
*** Dacă cele 4 fete nu ar fi fost șoferițe, ci , să presupunem, erau într-o orchestră de cameră, asta vrea să sugereze că puteau fi denumite prin expresia „Cvartet de coarde” ?
**** așa s-o mai râs fetili de „neștiința” lor fiindcă toate, în loc să sufle, trăgeau din muștiucul ceala. A naibii cultură occidentală, tot babornița belgiană le-o deslușit principiile reversibile ale trasului- suflatului în muștiuc.

Şapte semne că sunteţi într-o relaţie cu persoana potrivită...

... sau  Șapte semne kharmice... ... că puteți să vă luați straița și pașaportul și s-o apucați unde-oți vedea cu ochii:

1. temperamentul:
IEA - mânuiește cu destoinicie făcălețul, tigaia și oala cu uncrop.
IEL - are centura neagră cu 4 dani la kickboxing, jiu-jitsu și karate shotokan.

2. Stilul de comunicare:
IEA - „boule”, „idiotule”, „impotentule”.
IEL - „waco”, „scroafo”, „curvo”.

3. prietenii și familia:
IEA – Copchil din flori al unei centuriste veterane. Se întovărășește cu țațele, gaițele, cațele și coțofenele.
IEL – ficiorul unei mătuși ș-al unui hoț; preferă compania boschetarilor, bețivilor și aurolacilor.

4. Stilul de viață:
IEA – Grațioasă și latifundiară ca o orcă gestantă. Preferă moalele fotoliului de lângă frigider, situat în fața televizorului, necondiționat comutat pe KanalD, AcasăTv și Latrina1 – „Noră pentru progenitura kretină”.
IEL – pricăjit ca un țâr, amărât ca un biscuite în dungă. Hobby preferat – declanșarea incendiilor în domiciliul comun în scopul capturării telecomenzii și comutarea Unicului televizor pe Private Spice, Hustler, Dorcel și XXL.

5. Aspecte financiare:
Ambii își procură mitilic și mahoarcă din alocațiile foetușilor avortați.
Surse de venit nedeclarate:
IEA: Procuroare - procură gladiole prin direct furtișag din rondourile primăriei.
IEL: Gladiator - vinde la tarabă gladiolele furate de procuroare.

6. Educația:
IEA - 4 clase primare absolvite Magna Cum Laude + Școala profesională absolvită la km 11+400 de pe autostrada A1.
IEL - 8 clase primare + masteratul la Jilava – specializarea „Mecatronica sistemelor de închidere de tip seif”

7. Intimitatea:
IEA - adeptă consacrată a swingului.
IEL – complinește fantasmele balenei prin voyeurism.

Concluzie:
„Quod ergo Deus coniunxit, homo non separet !”

„Ein dumme Volk, ein USL Reich, ein dementen Führer !”

„O mustață-i mai lipsește
Unserem verrückt Führer,
Un Mein Kampf în românește,
Hakenkreuz și Cruci de Fier.”
-----
„ - Sieg Heil!”
„ - Heil Crin !”

Bubulina botșăneană - ep.2

@domnu nemernicu’ cu toptanul
Ci mai faci coleguța aia a voastră – Bubulina botșăneană?
Îi deterăți, cum v-am rugat, cu rigla peste dește ca să nu-și mai bage copituțele în treburile și lucrărilor oamenilor mari?
Pare-mi-se că nu proceedarăți încă la măsura punitivă, altminteri n-aș fi primit atâtea semnale e-mailate precum că Bubulina s-o apucat de făptuit niște drăcii inimaginabile.
Cam toți plângăcioșii din Fâșia Gaza s-or jeluit că Bubulina n-o mai așteptat să i se usuce cerneala pe ucazul marinăresc de numire (rușinoasă) în cinul de magistrat și ungere cu caftanul de vel-ispravnic al dregătoriei din Fâșia Gaza.
Cică numai ce o trecut apa Siretului prin vad, imediat ș-o-nculțat ciubotele celea de le purta în copchilărie când mergea la păscut vacile pe islazul din Brehuiești.
Da mai apoi s-o-ncruntat orgoliul egocentric de fostă grefieră – umil scrib după dictarea unui giude competent în raționamente, motiv pentru care o tropotit din ciubote taman ca Vodă-Dragoș la descălecarea în Țeara Moldavă, apoi s-o apucat ca smintita să împartă pedepse, în capul răzășilor, cu buzduganul amorului propriu, condiționat comportamental de nivelul hiperestrogenic exacerbat prim inacțiunea vădită și rea-voitoare a lui Obidiu.
Mai mult de atât, s-o răsculat în iea și orgoliul Telectual dobândit în vremea când făcea kaka în pelinci, adăstată la umbră între bălăriile de la marginea tarlalei unde mă-sa și tac-su trudeau din greu cu sapa întru prașila gliei patriei, ca să-i asigure acesteia o armonioasă creștere, îngrijire și educare.

Așea că ș-o amintit Bubulina că o obținut un uimitor și fenomenal rezultat de 0,255 pointuri peste nota minimă de admitere în magistratură și mai ales că este posesoarea unui IQ oligofrenic de mai puțin de 80, dublat de un raționament logic impecabil atestat la valoarea execrabilă de 6,20. Atuncea s-o-ncruntat din străfundurile caracterului ei mizerabil, asemănător unui furnal adânc, negru, rece, gol și abandonat, și s-o apucat de scris literature Science Fiction cu tematică penal-procedurală. Așa de incredibile sunt bălăriile ce le-o debitat idioata, încât imediat a fost cooptată în Uniunea Scriitorilor din Țara Paielor și a Tizâcului, transhumați peste apă în Țara Canaanului a Bukovinei, plină de lapte și miere, făgăduită semințiilor botoșănenilor cei nenorociți încă de pe vremurile patriarhului Nechita – părintele națiunii dobitocilor botoșăneni exilați și autor al scoaterii și ieșirii semințiilor sărăntocilor botoșăneni din Țara Paielor Eghipețiene.

Ce mai tura-vira, îi un adevărat fenomen stilistico-lingvistic bubulina botșăneană, de te doare mintea ce-i în stare să facă din principiile și regulile generale ale dreptului roman, cu aplicabilitate direct la dreptul penal român.

Așa că de aiasta te interpelai rhetoric (adicătelea fără răspuns) a dooa oară, ca să-ț reamintesc îndatorirea voastră profesională de bază, și anume de a veghea la păstrarea neștirbită a prestigiului instituției voastre și a profesiei ce v-ați ales-o.

Motiv pentru care, în fapt, reiterez rugămintea formulată anterior de a o dota pe Bubulină c-o pereche de clanțe din oțel inoxidabil, astfel încât să fie pusă în imposibilitatea de a mai răsfoi terfeloage oficale, evitându-se astfel orice premise ce ar potența apariția unei noi opere din genul S.F. – penal.

Dar cum nu sunt răutăcios de feliul meu, nu mă radicalizez afirmând posibilitatea de a o arunca napoi pe Bubulină peste apă, simultan cu înfigerea unei cizme prime și impare în koor, astfel încât să ajungă taman în ocolul oilor și staulul vitelor unde și-o croit ucenicia juvenilă.
Ca să vezi că suntem toleranți, ne rugăm numai la țânerea Bubulinei pe lângă voi, băieții mari care știu să facă pipi cu putza din picioare, buni cunoscători ai meșteșugului procedural și legal din Ministerul public.
Deci, în loc de concluzie, ian de fii matale așa de nemernic, pune-i clanțele pe mânurile Bubulinei și țineți-o pe lângă voi, următorul cincinal, ca să deslușească acătării Quabbalah meseriei de magistrat.
Ucenicia în meșteșugul înclinării balansoarului Temidei înspre partea eticii sociale nu se deslușește făcând experimente stilistice nefericite dar care pot afecta NECONDIȚIONAT DESTINELE UNOR OAMENI.
AM ZIS!

Cum pot scăpa șoferii de amenzile de radar...

Decalog mocca cu largă aplicabilitate practică.

10. se înlocuiește caroseria autovehiculului cu materiale absorbante speciale, similare tehnologiei stealth;
9. se circulă cu precădere pe drumurile de exploatare agricolă, cele forestiere precum și pe traseele destinate concursurilor de off-road și enduro;
8. se circulă pe ulițele și coclaurile patriei numai între orele 03.00 – 03.30, ceasuri tainice îndeobște menite hoților de cai sau destinate retragerii fără torțe a radariștilor în vederea îngurgitării unui grătar, a unei ciorbițe de burtă, toate condimentate de inevitabila dublă de votcă nebugetată.

la de semnalul regulamentar de oprire efectuat de agentul de poliție se acționează astfel:
7. se acționează schimbătorul de viteză în treapta maximă și se apasă cu fermitate pedala de accelerație;
6. în caz de oprire se motivează faptul că soacra este grav bolnavă, internată de urgență în spital, iar momâia de pe locul din dreapta tot toacă din meliță, ca o cață turbată , ca să fie sporită viteza de deplasare;
5. în caz de oprire, fără existența pe locul din dreapta a mumiei consorte, se motivează faptul că soacra este internată de urgență în spital iar doctorul urgentist necesită imperios primirea unei șpăgi în vederea producerii unui micuț malpraxis salutar;
4. în caz de oprire, fără mumie, fără soacră, se justifică graba kilometrajului cu o directiva ecologică europeană a Porții Brandenburg, împăturită în două și prezentată odată cu documentele autovehiculului; Semnul Porții Germanice semnifică diviziunea incipientă dintre șofer și agentul de meliție, precum și ulterioara uniune de opinii realizată după înmânarea bancnotei;

3. În situația în care agentul de meliție constatator nu este unul din cei 90% milițieni vegetarieni (pasionați colecționari de verdeață) ci este unul din cei 10% agenți de poliție carnivori, atunci se extrage de lângă schimbătorul de viteze bâta de base-ball, sabia ninja, sau se deschide portbagajul de unde se apucă levierul și cheia pentru prezoanele roților.

Pe locul secund în topul artificiilor de evitare a unei amenzi radar se află opțiunea aruncării cheilor de contact în toaletă, simultan cu acționarea butonului bazinului. Necesarul de adrenalină al împătimiților volanului va fi suplinit prin amfetaminele oferite de jocurile din seria „Need for Speed”

Și … în fruntea topului… posibilitatea de a se radia autovehiculul în cadrul programului „Hârbul”. Voucherul astfel obținut se vinde în târg la Cumpărătura, după negocieri crâncene cu samsarii de vechituri.
Fondurile astfel obținute se împărtășesc cu prietenii, cu prietenele, cu amicii prietenilor, cu vecinii, cu trecătorii, cu pelerinii, maidanezii, astfel încât finalitatea certă a acestor venituri inopinate să corespundă unei exclamații de-a lui Mălăiele, devenită celebră: „Pe care i-am băut!”
Cotoroanței conjugale, de așteaptă acasă impacientată, pitulată după tocul ușii și cu făcălețul în mână, i se va comunica evidența faptului că guvernul Ponta Copy-Lot a sistat fondurile alocate programului rabla 2013.
„Pe care … l-au băut! *
-----
* (la împlinirea unui an de la loviluția de palat ratată, precum și cu ocazia lansării candidaturii riscante pentru prezidențialele din 2014, lansare însoțită de amânarea proiectelor de regionalizare a teritoriului și modificare a constituției)

Incendiu la prăznicarul besericii

Ba nu-i așa știrea!

Iar o sucit-o Păiosul din grafitul karandașului ca să deie bine la specificul dzilei, să empatizeze cu celelalte doo știri- „șoapte de sus/ ce-aievea au ceava de spus” și să se-ntrupeze astfel Trilogia eschatologică în Ținutul Bokowinei de Gios (plus Ținutul Brusturelui Răsare).
Bine că n-o mai fost și o a patra știre tematică astfel încât p-ormă să fie material artistic pentru un cvartet de coarde.
Iacătă știrea cheală:
Cică asară, pe la oara 19,30 (HEO- adică oara de la Maskva – atât de dragă derbedeilor din Rromânica Komsomolistă) s-o dus ILIE – paracliserul basericii din Stamate să-și facă rondul de noapte. Da ciu-ciu, că asta-i vrăjeala de o declarat-o iel la meliție, cu plaivazul pe-o declarație susținută și semnată cu fingerprintul deștului mare. În fapt iel o sărit pârleazul din dosul grădinii, ca să nu-l vadă matușca luia când merge la comparativa mic-butic de-i zid în zid cu basilica, ca să beie pe caiet o dublă de vodcă ucrainească trecută pe sub vamă, că taaare-i mai sughița epiglota după mahmureala de la Sânta Mărie – reloaded.
Când o ajuns în dreptul besericii o văzut mare blasfemie în curtea interioară, taman la peatra ceea rotundă scoasă din râu și unde se-adună de Sabbath și în Dei Dominus toți milogii și toți puturoșii ca să primească ceva pe bogdaproste.
Aclo ereau niște bagabonți păgâni, care ascultau imnuri techno-religioase închinate lu’ Isabela, răstimp în care pângăreau eucharistia tradițională, batjocorind-o punând în loc de trupul și sangvele Domnului Zeu, o sticlă de tescovină ș-un joint cu etnobotanice – acum ce-i drept toatele fiind eco și bio, egzact cum cere tradiția postului ce-o trecut.

(trebe de precizat că Isabela era o gajică de numai 18 anișori, vinită în vacanță la țară la bunicii iia care erau plecați în Italia, motiv pentru care li se aprinseră la bagabonți ledurile imaginației obsedate, ludico-bolnăvicioasă.)
Acum Ilie – paracliserul s-o gândit iel cum să facă ceava o șolticărie, ca să nu mai fie nevoit să bată digeaba drumul până la crâșma de lângă cortul întâlnirii Domnului Zeu – cort rădicat egzact cum zice Legea – adicătelea din blocuri de piatră scoase din piramida lui Mikerinos și acoperită cu foi de tablă din AUR de 24 de karate de-o rămas neutilizate la coperișul catedralei Sân Basile– ofcorse tot din Maskva și pe care n-o reușit să le șutească Citellus citellus colhoznicus la ctitoria altei beserici de-o fost făcută la Cașvana pe locul fostului GAS unde popândăul o fost mare merceolog-economisat și unde o învățat principiile generale ale doctrinei național-socialistische a arbeit partei-ului. ( adică piesiedie-ul, uăi!).
Napoi la moș Ilie, că se-neacă în sughițuri de când l-am ignorat în firul narațiunii.
Apăi când i-o văzut iel pe Baalii ceia House – anarchiști cum mânuiesc iei sticloanța de trăscău și mai ales ce mărgele fermecătoare făcea trăscăul în butelcă, atunci s-o pogorât asupra luia Sfânta Fantomă a Domnului Zeu care i-o luminat calea metodologică întru ostoirea asprimii arzătoare a gâtlejului.
Ș-atunci le-o propus la Zadocheii ceia necredincioși un contest de demonstrat puterile divine a fiecăruia. Adică cine reușește să aprinsă Focul cel Sacru asupra altarului arderii de tot a jertfelor, apăi a luia să fie sticla cu trăscău, în veacul vecilor și s-o beie iel cu urmașii luia, și cu urmașii urmașilor seminției luia până la a șaptea spiță.

Cum s-o desfășurat contestul nu prea mai are mare haz de povistit. Bagabonții ceia degeaba s-o chinuit să deie din amnarul brichetelor și din sfosforul țâbricurilor că n-o făcut mai mult decât un mare fâs.
Ilie în schimb, când s-o rugat o dată la Domnul Zeu a luia să-l agiute să aprindă focul peste altarul cel menit arderii jertfelor, apăi pe dată s-o deschicat noaurii și o căzut un fulger de foc care o aprins taman aclo unde s-o rugat Ilie – paracliserul – adică taman în prăznicarul besericii.
De-acum continuarea îi cam cum o spus-o maeștrii scârțangii pe hârtie de la enervatorul de Bokowina, adică o luat foc de-a binelea nu numai altarul cât s-o pârpâlit binișor tăt cortul ceala rădicat din chetroaie zmulte din trupul Sfinxului eghipețian și coperită cu șindrilă metalică din platină.
Mai trebe de șoptit un mic amănunt: Ilie – paracliserul ș-o făcut pe deplin datoria de slujbaș bisericesc, adică o răcnit de două-trii ori, din toți bojogii „Săriți, uăi, că arde beserica!” după care s-o luat praizul – Award rezultat în urma contestului și s-o dat în dosul zidului besericii, o scos dopul de la sticloanță ș-o-nceput să supravegheze eficiența modului în care acționau pompierii care s-au prezentat la locul evenimentului undeva împrejurul orei 21.30.
Tot HEO – adicătelea oara de la Maskva – atât de dragă ciurdelor de cornute mici și mari, cu mintea îmbălsămată în vodcă, superstiție, ignoranță și incultură.