Parchetul de pe LÂNGĂ LEGE

(in image: The Holstein Prime-Prosecutor from Prosecutor's Office besides the Law).

Bey scorMonitorilor, scrieți naibii cum se cuvine denumirea călăreților de douzină: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ LEGE.

Asta fiindcă acolo, balanța Temidei e mânuită cu boata, funcție de subiecți. Cică varga cântarului are într-o parte inscripția „MUMĂ” iar în cealaltă „CIUMĂ”. Prima le este destinată la tot felul de șmecheri intrasystemici, care beneficiază de o eternă și inexplicabilă impunitate a tuturor potlogăriilor și fărădelegilor făptuite.
Cea de-a doua le este rezervată la tot felul de NENOROCIȚI ai sorții, care nu fac parte din conglomeratul heteroclit al derbedeilor neo-socialiști și, prin urmare, se situează pe o poziție periferică social.
Pentru simplul fapt că indivizii ce poartă doar chipuri de oameni și sunt mimetizați în piei bicromatice de tip Holștein au o fervoare nemaipomenită în a ancheta, aresta și condamna tot felul de plevușcă ( cei sortiți fațetei ciumate a legii cele ipocrite) asta nu înseamnă că-și merită titulatura de OAMENI AI LEGII.
A aplica Legea înseamnă a transpune faptic acele prevederi ale Legii ebraice, înscrisă în tăblițele lui Moise, aduse la cunoștința Omenirii atât la scoborârea de pe Horeb, cât și în repetarea deuteronomică a Legii.
Dar mai ales Împlinirea Legii presupune asumarea conștientă a evoluției Legii prin împlinirea ei neo-testamentară, adusă la cunoștința cetății și lumii de Matei (cap.5).

În toate aceste scripturi sunt mai mult decât clare „principiile generale de aplicare a legii pământene”, mai ales cu referință la anumite categorii oropsite de soartă: străinul, văduva, orfanul și săracul.
Și mai ales porunca sacră de a nu fi părtinitor și de a nu primi daruri care orbesc ochii și strâmbă pricinile (Ieș. 22, 23)
Orice nu se circumscrie acestor reguli patristice nu e decât fățărnicie trecătoare și înșelătoare, care n-are cum să fie plăcută vederii Domnului Zeu.

În loc de concluzie:
Toate parchetele din Absurdistanul Rromânesc își au în componența denumirii particula „de pe lângă Judecătoria / Tribunalul / CA”.
Singurul care este „DE PE LÂNGĂ LEGE” este cel al călăreților de douzină.
Fiindcă Legea și Parchetul DE PE LÂNGĂ sunt ca două drepte oarecare în spațiu: Nu au nici un punct comun, nu se intersectează niciodată și au situări spațiale total diferite.
AM ZIS!
-----
P.S. Găbitsa și Adrianne, no offense! Voi cu Lex-ul, Io* cu plaivazul! Oci pentru oci!