„Barba non facit philosophum, neque vile gerere pallium”

„Aduc (po)vești, aduc (po)vești!”  (apud gaița Sammy - „Fable of The Green Forest”)

M-o împins șarpele, mititelul, aghiuță, șeitanul, împielițatul, vasiliscul, leviathanul și belzebutul ca să mă duc la o matușcă betrînă, cu brâul de lână, ca să-i setez control panelul de la combina frigorifică (c-o îmblat babornița aiurea la butoane ș-o transformat congelatorul în Antarctica și frigiderul în cuptor cu microunde (+12 grade dintr-ale barosane de-ale lui paraCelsus. Amu mai trebe de spus și că baba o primit combina de la o nepoată de-a iia din Italia, iar ea are deprinderi de mânuire / operare eficientă a electrocasnicelor identice cu deprinderile standard ale unei babe la mânuirea mitralierei antiaeriene jumelate, cal 14,5 mm).

Cât am stat Io* aclo pe holul criogenat să setez tot felul de questii, ca să aibă baba condiții optime în care să i se păstreze purcelul asasinat mișelește amu ceva zile, ca să nu degere baba, s-o fi gândit iea să facă oleacă de mișcare, așa că o-nceput să deie de zor din meliță și să mă chiseze cu întrebări întrebătoare de baraj, toatele având răspunsuri stereotipice de hidrocentrală.

Apăi cum îi cu guvernu’, cum îi cu manefestațiile de protest, cum îi cu ordinanța de iuțală a ștabilor de la gubernare, cum îi cu Procuratura particulară a lu’ Iocannis, cum rămâni cu rușî, cu americani, cu hungurii, cu philippinezii și cu marțienii și dacă trebuie baba să-și lege degrabă o boccea de alarmă pentru bejenie, în care să îndese o chimeșă de noapte, 2 broboade, brâul de lână de prezervă, 2 perechi de colțuni de lână, 2 cepe, o buca de mămăligă, un boț de brânză scoaptă, aifonu’ Samsung Galaxy S6 și ultrabucu’ iia - Soni Vaio de i l-o trimes padarok nepoata iia din Italia.

Și dacă moșu’ iia o să primească și el ordin de mobilizare sau trebe să se ascundă în pimniță, lângă poloboacele cu vin și dămigenele cu samahoancă, ca să nu-l găsască geandarmii statali și să-l ieie cu arcanul la oaste.

Cam astea o fost cele câteva întrebări pe care mi le-o turuit matușca, până i-am închis gura prostind-o pe față că dacă vre’ să-i setez frigiderul la un regim optim, îmi trebuie liniște ca să aud cum lucrează electronii din procesorul ce controlează blocul de comandă.

Baba o tăcut chitic, nu înainte de a mă peria oleacă la coarda sensibilă, că iea e matușcă betrână cu brâul de lână, carte știe doar cât o învățat cu popa la utrenie, adică să se iscălească și tabla scăderii și împărțirii (că tabla adunării și a înmulțirii e doar pentru pochi) și că Io*-s om cu carte, care are abonament la ziarele „Mișcarea”, „Curentul” și „Dimineața” și că trebuie să le știu pe toate cele, așa că să-i răspund musai la nedumiriri.

Amu’, după ce o tăcut cotoroanța, am început să-i explic pe-ndelete: 

1. Că puterea legislativă în statul democratic Rroemenica este exercitată de Parlament, care la rândul luia poate delega această competență către Guvern, prin abilitarea acestuia de a emite Ordonanțe de Urgență.

2. Că nicăieri pe pământuțul acesta, nici măcar în Gambia, Lesotho, Congo sau Eritreea, activitatea de legiferare nu este supusă sancțiunii penale, civile sau administrative, fiindcă este însuși izvorul creator chiar al Legii, al normativului și nu poate fi supus sancțiunii normativului.

3. Apoi că mi se pare o prostie tulburătoare ca un organism instituțional al României, creat prin ordonanță de urgență, ca să aplice legea, se poate îndrepta cu anchetă chiar împotriva legiuitorului, chiar împotriva creatorului său (adicătelea e aidomă de anacronic ca și păcatul de înfumurare al Luciferului care s-a crezut mai sus decât Demirugul său). (Baba o căscat oleacă ochii mari, m-o suduit oleacă ș-o zâs să nu mai grăiesc vorbe de hulă și ocară taman în holul iia criogenat, dedesubtul candelei cu untdelemn ce ardea sub Iconul Mântuitorului, aflat pe peretele de East în poziție supremă, iar dedesubtul luia pozele la toți conducătorii Rromâniei, începând de la Carol I, trecând pe la Mihăiță, Gorghiu-Dej, Iliescu și terminând cu Iocannis. Cică... lasă-i pe tăți aclo pe perete, că mai bine să prisosască decât să lipsască!)

4. Apoi i-am mai zâs că situația a devenit de-a dreptul „HALUCINANTĂ” în momentul în care legiuitorul, pe care-l pândește primejdia de a fi anchetat, pentru activitatea de legiuire, de însăși creația sa, are de gând să deie o Ordonanță de Urgență prin care să desființeze taman ceea ce tot el a creat prin OUG și astfel să înlăture primejdia răspunderii pentru o activitate ce nu comportă răspundere. (taman ca obida unui mujâc inervat de aspectul deșucheat al Lucrării lui: „’Mnezăiimăti, Io te-am făcut, Io te distrug!” aka „Cine este celce-mi întunecă Lucrarea prin cuvântări fără pricepere?” )

Baba o ascultat atent și n-o zâs prima dată nica.

Apoi o-nceput să mă suduie, că de ce-s tâlhar ticălos și-mi bat gioc de iea, că iea e măicuță betrână, cu brâul de lână și că-i mică pensia, maică, și n-ajunge nici măcar de-un rețept la apotecăr cu care să ia o cutie de citrat de sildenafil pentru moșu’ iia. Și cică să-i explic așa mai pe-ndelete, prin exemplificare și modelare, că „generalizarea, abstractizarea și conceptualizarea cică-s pentru spiritele erudite, iar exemplificarea și modelarea sunt pentru cei mai sărmani cu duhul, dar care o să fie primii încolonați la Poarta Grădinii atunci când o să comande Domnul Zeu „la stânga-mpreeee-jur!”

(Am impresia că baba țâne acasă pitulate în lada de zăstre literatură interzisă de-a lui Cant, Hegăl, Șopenhauer, Nice și Ghitler, că m-o lăsat baba cu gura căscată când mi-o înfipt aia cu generalizarea versus exemplificarea, da’ n-am îndrăznit s-o questionez de unde știe așa șotie epistemiologică.

P-ormă iar îi pornea moara meliței și trebuia s-o pâcălesc că trebuie să ascult neutronii din circuite dacă-și fac treba bine în panelul frigiderului).

Cică să-i modelez situația.

I-am cerut un creion ș-o „foaie de hârtie”, ca să-i desenez. Și pe foaie i-am desenat un câne încovrigat cu botul la coadă. Baba m-o suduit iar că-i desenez măscări, cu câni care-și ling bijuteriile, și că nu se cade așa ofensă, că ea e babă bătrână cu brâul de lână, pioasă, și că nu vrea să-și risipească șansa la mântuire.

Da nici Io* nu m-am lăsat mofluz și i-am esplicat la baborniță că în desen nu-i un câne metrosexual ca gigoloii de pe Dorobanți, ci-i un câne care aleargă dimprejur ca să-și prindă coada și s-o muște.

Baba cere detalii exhaustive. Io zâc așa: după cum se știe, nu coada îl face pe câne, ci cânele face coada, (taman după stereotipul lăchinesc ce spune că nu barba-l face pe philosoph, ci philosophul face barba).

Și cică la cânele acela care o creat coada, aceasta din urmă nu știu ce-o pățât, poate o fost pălită de rabie, că s-o apucat la un moment dat să vreie ca să muște cânele: cânele o turbat și el de-a binelea, furios cum coada lui încearcă să-l muște taman pe el. Așa că s-o apucat a se învârti în cerc, ca să-și prindă coada cu colții, ca s-o pedepsască strașnic, s-o-nvețe minte de-altă dată să-și vadă de lungul … cozii. Iar tot acest tablou HALUCINANT neavând nici un fel de finalitate rațională, atâta timp cât coada născută de câne nu se liniștește să steie cuminte, ca să nu sară la câne, iar cânele nu se așează și el liniștit pe lăbuțele de dinapoi, lepădând alergătura morganatică întru pedepsirea cozii.

Cam asta o fost historia incrementă și decrementă cu matușca, frigiderul și contextul socio-politic din Rroemenica Saudită.

N-ar mai fi de spus nica, decât că baba o amuțit față de desăvârșitul model didactic ce i l-am creat, o făcut ochii mari și strălucitori ca la o Teofanie a Domnului Zeu, o uitat să-mi plătească vreo 10 lei pentru ce i-am reglat la frigider, o dat iama în cuhnie unde o pornit ultrabucul pe Scaip, ca să grăiască cu nepoata iia din Italia să-i zică ce anume însamnă „HALUCINANT”. Că nepoata babii din Italia e fată dișteaptă dar fără… „noroc”, o făcut faculta de drept la Univ. Buc., o fost șăfă de promoție, apoi o luat masterul la Academia de Poliție și doftoratul la Academia de Informații, dară n-o avut nici un tată procuror ceaușist, nici un unchi colonel de săcuritate și nici un cumătru milițean sau politruk, așa că s-o dus badantă în Italia ș-amu șterge la cur o babă din Amatrice.

Ș-am încălecat pe-o șa și v-am prostit pe față, așea!
========================================================================= 

Addendum personal al uricariului:

Io* am o mare nedumerire: sunt pretin pe Feisbucă cu sumedenie de oameni frumoși, telectuali, scriitori, actori, critici de artă, corporatiști, profesii liberale, freelanceri, pentru a căror probitate bag mâna în foc, ca să mă transform apoi în Mucius Scaevola, și care seară de seară postează selfies de la manefestații.
Dar Io* mă pot obiectiva față de particularul gregar și să mă minunez: Kum draaqu oameni integri moral, care și-ar pune viața zălog pentru RESPECTAREA DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE, a principiilor esențiale ale „Rule of Law”, militează pentru perpetuarea regimului securist de reprimare și intimidare implementat de SRI, MILIȚIE, PROCURATURĂ, INSTANȚE, DNA et ejusdem farinae. Fratiweare, respect oricând opinia megieșului meu, dar să militezi prin acțiunea ta de un eticism pur, pentru perpetuarea unei cârdășii imorale și amorale, mi se pare dovada anacronismului apoteotic la care a ajuns societatea neosecuristă, multimilițienesc dezvoltată! Părerea mea!