denumirea Rromânica poate fi interpretată analogic construcției „Belgica” prin care cetățenii belgieni (*nota) definesc Patria lor. Acest așa-zis „cognomen” statal nu are câtuși de puțin componentă peiorativă, ci conține o bogată încărcătură semantică: Prima dată cuprinde mândria națională de a fi cetățean al acelei Țări cu tradiție istorică îndelungată, denumită de Bunicii latini – „Gallia Belgica”. A doua componentă semantică rezultă din caracterul aparent diminutival al acestei denumiri. Prin Belgica se induce o relație de empatie dintre cetățean și Stat. Belgica este Țara lor de tip „bonsai” iar diminutivul nu este întâmplător, arhicunoscut fiind faptul că „esențele tari în sticluțe (și țări) mici se țin.”
România era Țara aia Mândră ca Soarele de pe Ceriu pe care credeam Noi c-o FĂURIM – generația Ratată și Sacrificată a lui Dec. 89. Între timp, visul nostru, pentru care 1.165 de frumoși inconștienți și-au pus viața zălog și au fost cernuți în pulbere de stele, s-a transformat într-o Împuțită Șandrama Neo-Securistă, o Raia Americănească cu statut de Colonie Penitenciară și Experimentală.
De asemenea, faptul că Rroemenica este călărită și ținută în ștolurile potcoavelor de tot felul de alogeni tuciurii de sorginte indiană, sloböziți din robia gliei abia pe la 1855-1856, mă îndreptățește să dublez consoana de la începutul denumirii Satrapiei țigănești.
Așadar, ca o concluzie: acum 28 de ani Noi păzeam, cu arma în mână, chinurile facerii României, când colo, niște bagabonți care atunci n-aveau ocupație și s-au pus pe furtișag, cotișag, trădare și represiune, au transformat visul nostru adolescentin în ceea ce este acum.
Rröemenika – Bantustan bananier mioritic, în care resursele sunt spoliate de tot felul de mormoni, bilderbergi corporatiști cu yarmulke sau colan și șorțuleț, iar în locul resurselor jefuite, rrumânilor li se dau doar circăială fără pâine, mărgele de sticlă colorată, emisiuni tv, năframe, oglinzi, Facebook, apă de foc, canabis și acid lisergic. Iar la urmă, pentru ca babuinizarea să fie împlinită, rrumânilor li se dau, pe banii lor deloc puțini, multe, multe arme de producție americănească, ca să aibă cu ce se părui între ei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu