"Timeo hominem unius libri": Adevăr sau provocare (2) - plângere administrativă L.544/2001

Au trimis și cei de la Consiliul Inferior al Magistraturii răspunsul la cererea formulată în 21 feb. a.c.

Aceeași bătaie de joc, identică cu mizeria trimisă de MJ.

Cum Io* sunt băiet săritor, m-am aplecat ș-am ridicat mănușa batjocoritoare, aruncată de acești infractori vocaționali.

text plângere:

PLÂNGERE ADMINISTRATIVĂ

Către

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Calea Plevnei nr. 141B, sector 6, București

Doamnă Președinte,

Prin prezenta formulez plângerea administrativă reglementată la art. 21, alin. (2) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.

În fapt,

am solicitat, la data de 21 feb. 2020, o serie de date statistice din partea structurii instituționale de cel mai înalt rang în ceea ce privește organizarea sistemului judiciar, o statistică cuprinzând numărul magistraților (procurori și judecători) condamnați definitiv la pedeapsa închisorii, cerere urmată de o serie de detalii de identificare.

Cererea înregistrată la CSM cu numărul 1/4454/21.02.2020, a fost soluționată superficial, incomplet și eronat, prin adresa nr. 4/4454/02.03.2020.

Înainte de a intra în detaliile explicative și argumentative ale prezentei plângeri, precizez fără echivoc faptul că depun eforturi stăruitoare de a nu adopta nota stilistică obișnuită, prin care să încep să-mi bag și să-mi scot totemul phallic de nu veți putea mai apoi să vă spălați cu toată apa Dâmboviței, Argeșului și Dunării la un loc.

Însă, nu pot să nu explodez de nervi când constat că răspunsul remis, în conținut și anexă, este IDENTIC cu cel pe care l-am primit de la Ministerul justiției, în data de 27.02.2020 prin adresa nr. 18816/2020.

Același răspuns batjocoritor, superficial, incomplet, obținut de o putoare judiciară din CSM doar prin simpla apăsare a unei opțiuni dintr-un sistem ECRIS care-și dezvăluie astfel disparitățile statistice.

Stimată doamnă președintă, am solicitat de la CSM o statistică profesionistă, completă, elaborată, care să ofere o imagine asupra unui indicator statistic denumit „criminalitatea legală” [1] din sistemul judiciar.

Pentru numele lui Dumnezeu, n-am cerut nici prețul mediu al kilogramului de cuie de draniță, nici prețul barilului Brent tranzacționat pentru luna iulie 2021.

Am întrebat CAPII ADMINISTRATIVI AI JUSTIȚIEI ROMÂNE CÂȚI ANUME PURTĂTORI DE ROBE AU DEVENIT INFRACTORI?

Din răspunsul disprețuitor, batjocoritor, plin de lehamite, la prima vedere se pare că NICI MĂCAR VOI NU ȘTIȚI CÂȚI DINTRE VOI SUNTEȚI INFRACTORI. (poate sunteți cam majoritatea dintre voi și vă înspăimântă ideea unei asemenea lămuriri!)

Păi, în atare situație de iresponsabilă necunoștință, nu mai bine ar fi ca acest inutil Consiliu Inferior al Magistraturii (CIM) să-și voteze autodizolvarea și să se reorienteze profesional la cules sparanghel în Germania?

Întreg CIM, inclusiv cohortele alea de putori judiciare cărora le repugnă munca de jude de scaun, dar sunt dedulcite la traiul pe vătrai în funcțiile organice ale CIM-ului, cu țigăroiul în botic, cu stacana de cafea într-o mână și cu cealaltă mână butonind tasta Enter a sistemului ECRIS.

În atare circumstanțe inițiatice, formulez prezenta plângere administrativă, organizată structural pe următoarele subpuncte:

I. Statistica MJ și CSM, generată de ECRIS, este o statistică eronată – proba verității

II. Care sunt motivele pentru care sistemul ECRIS VICIAZĂ STAREA DE FAPT REALĂ?

III. criminalitatea legală a sistemului judiciar, între anii 2013 - 2019, de aproximativ 1,92 la mie, superioară criminalității legale a societății în ansamblul ei, constituie un motiv de îngrijorare pentru CSM?

MOTIVAȚIE

I. Statistica MJ și CSM este o statistică eronată.

Din răspunsurile primite mi se comunică anumite dificultăți în colectarea datelor.

OK! (pentru partea yankee a CSM), OH! (oceni harașo – pentru partea sovietică a CSM!) J

Nu obiectez în nici un fel. La fel cum nu obiectez în ceea ce privește solicitarea de a însuma pedepsele privative de libertate.

Mă rezum doar la datele sintetice comunicate de dvs.

I.a. Îmi spuneți că nu aveți statistica anterioară anului 2016. Nu-i nimic, lasă că o am eu, pentru perioada anilor 2013-2016, realizată după cele mai elementare reguli ale statisticii: CU PLAIVAZUL, CAZ CU CAZ. Adunate cu plaivazul, ca perceptorul la colhoz.

Astfel, fără a avea pretenția de exhaustivitate, stimată doamnă președinte al CSM, vă pun în vedere că în perioada anilor 2013-2016, în sistemul judiciar român au fost condamnați definitiv un număr de… 64 de magistrați (+1 decedat în timpul procedurilor, pentru care s-a dispus încetarea procesului penal).

64 de infractori cu robe a generat sistemul judiciar român, infractori care au reușit trista performanță de a aduna un număr de 213 ani și 5 luni de pârnaie.

„Două veacuri de pârnaie” – roman oripilant și de prost-gust, scris de golanii purtători de robe, parafrazându-l pe Gabriel Garcia Marquez cu al său „Un veac de singurătate”.

În anexa 1 aveți tabelul centralizator al acestei perioade, cu numele și prenumele infractorilor, precum și pedepsele primite.

În anexa 2 aveți cuprinsul textual al acestei sinteze, cu detalii cronologice, faptice și juridice ale acestor 64 de spețe. ( de admirat mai ales natura infracțiunilor!)

I.b. perioada anilor 2017 – 2019 constituie motivul intrinsec al prezentei plângeri administrative.

Dacă anul 2016 corespunde cât de cât cu cele 10 condamnări comunicate de dvs., față de cele 11 sintetizate de mine, pentru anii 2017-2019 lucrurile o iau razna în râpă, ceea ce conturează fără putință de tăgadă faptul că SISTEMUL ECRIS ARE O DISPARITATE STATISTICĂ FUNCȚIONALĂ.

Îmi comunicați pentru anul 2017 un număr de 9 magistrați infractori, în 2018 un număr de 4 și în 2019 un număr de 7.

Ori, din datele centralizate de mine, date INCOMPLETE, rezultă o altă realitate: în 2017 un număr de 11 condamnați, în 2018 un număr de 9 condamnați și în 2019 un număr de 10 condamnați. Și aceștia nu sunt toți infractorii, întrucât se pare că interogarea mediatică a făcut scăpați cel puțin vreo 5 trepăduși infractori: autori de conducere sub influența băuturilor alcoolice, conducere autoturism neînmatriculat, conducere fără permis, autor de evaziune fiscală sau huligan tulburător al ordinii și liniștii publice.

Chiar și așa incomplete, cele 20 de condamnări comunicate de dvs. sunt în neconcordanță cu cele 30 de condamnări cumulate statistic de mine.

În anexa 3 aveți tabelul centralizator al celor 30 de condamnări, în anexa 4 aveți acest tabel editat într-o formă amănunțită iar în anexa 5 aveți conținutul textual în referință la acești 30 de borfași cu robe de după 2017.

CINE ESTE MAI APROAPE DE REALITATEA FAPTICĂ?

Simplul cetățean, compilator gregar al unor date din media sau MĂREȚUL, OLIMPIANUL, AUGUSTUL SISTEM ECRIS ale cărui funcții analitice și statistice se dovedesc a fi falimentare?

Închei acest punct cu mențiunea că și acești 30 de infractori cu robe reușesc să mai adune „Un alt veac de pârnaie”: 100 de ani și 5 luni, plus 2 amenzi penale. (alți epigoni ai lui Garcia Marquez! Pe ”Hoții” cu robe îi doare fics la plă de Lulutza și ai ei ciraci de la DNA! Șpaga-i șpagă, neicusorule!)

II. Nu sunt în măsură să mă pronunț asupra motivelor pentru care rolul statistic al sistemului ECRIS este denaturat, acesta oferind un tablou viciat, nerealist, asupra stării de infracționalitate și criminalitate legală din sistemul judiciar.

Pot doar să mă lansez într-o serie de prezumții credibile cu privire la cauzele acestor disfuncționalități statistice:

- poate la nivelul instanțelor de executare (fond) încă nu s-a realizat o metodă unitară de operare și înscriere a datelor din registrul de evidență și punere în executare a pedepselor penale, inclusiv înscrierea datelor în rubrica rezervată hotărârii instanței de apel și închiderea astfel a poziției de executare;

- poate disfuncționalitatea este cauzată de modul de ținere a registrului de evidență a hotărârilor penale pronunțate în apel;

- poate cauza stă într-o deficitară comunicare între instanțele de apel și instanțele de fond.

- poate omisiunea rezidă doar la nivelul completării câmpurilor din aplicația informatică ECRIS;

- poate anonimizarea anumitor dosare, în baza GDPR, să afecteze și acuratețea funcției statistice;

- sau, poate că motivul acestor erori stă într-o intenționată omisiune, menită de a coafa din bifa sistemului starea infracțională reală.

În acest ultim caz, n-ar fi câtuși de puțin surprinzător ca printre coloanele, rubricile și bifele sistemului ECRIS să fie pitulați și ascunși un anumit număr de magistrați cărora, în mod invariabil, ar fi trebuit să li se aplice prevederile art. 65, lit. f) din Legea 303/2004.

Oricare ar fi cauza acestei disfuncționalități statistice, diferența flagrantă dintre datele comunicate de dvs. și datele centralizate empiric, dar certificate de identitatea subiecților și numărul dosarului de condamnare atestă, fără putință de tăgadă, CĂ AVEȚI O PROBLEMĂ ÎN SISTEM.

Problemă pe care trebuie să o analizați, să-i aflați cauzele, să le remediați și să conferiți o acuratețe impecabilă acestei funcții statistice a sistemului ECRIS.

Ceea ce aveți acum e doar o manieră inconștientă de a vă fura singuri cușma.

VĂ DORESC SPOR LA TREABĂ!

După ce remediați deficiențele sistemului, puneți putoarea aia detașată de un milion de ani în dulce sinecură CSM să lase dracului narghileaua și filigeana și să purceadă la o cercetare statistică în adevăratul sens al cuvântului.

Caricaturi dintr-astea de genul adresei 4/4454/02.03.2020 să le trimiteți la mămicuțele voastre acasă, la CJUE, la comisia de la Florența, la MCV-ul Înaltei Porți Bruxelleze, unde veți vrea voi dar în nici un caz să nu mi le trimiteți mie! (riscați să… vă bag într-o dulce și ocrotitoare sorginte maternă, fără posibilitatea reversibilă a scoaterii!)

III. Punctul III este sintetic, fiind bazat doar pe cifre:

III.1. în perioada 2017 – 2019 s-au adunat un număr de 30 (+1 decedat) condamnări definitive.

O medie 30 : 3 = 10 condamnări / an.

extrapolăm procentul de 10 condamnări din 6.500 de magistrați (4000 juzi și 2500 de procurori [2]) la indicatorul suta de mii de locuitori.

10 ................................. 6.500

x ...............................100.000

x = 1.000.000 : 6.500 = 153,846

Coeficientul de infracționalitate în sistemul judiciar, corespunzător anilor 2016-2019 este de aproximativ 1,538 la mia de locuitori.

Și repet auspiciile acestei perioade: situația este mult mai gravă, luând în considerare cazurile semnalate superficial de statistica MJ și CSM, pe care nu le regăsesc în statistica mediatică.

III.2. Dar, mult mai interesantă este statistica seacă referitoare la întreaga perioadă analizată:

Statistică totală 2013 - 2019
condamnări definitive 94.
(cu aportul „frenetic” al unor infractori repetitivi, având 2 sau chiar 3 condamnări de căciulă).

Total ani de ocnă: 313 de ani și 10 luni. (updates always in progress).

TREI VEACURI DE PÂRNAIE ÎN CÂRCA ”SLUJBAȘILOR” ADEVĂRULUI!

Acest număr 94 se poate împărți la cei 7 ani și se obține o medie de 13,42857 condamnări/an.

Pentru o reală comparație, prin regula de trei simplă extrapolând cifra de 13,42857 condamnări raportat la numărul total al magistraților (undeva în jurul a 7.000, medie corespunzătoare perioadei 2013 - 2019) , atunci raportat la suta de mii acest indicator se situează undeva în jurul cifrei… 191,83.
WOW!
Coeficientul de criminalitate din systemul SLUJBAȘILOR ADEVĂRULUI este SUPERIOR coeficientului criminalității publice din România anului 2017: 181 la suta de mii de locuitori (conform indicatorilor publicați de INS în anul 2018 – în anexa 6). [3]

1,81 la mie este criminalitatea publică a TUTUROR celorlalte segmente sociale (genii și nebuni, culți și analfabeți, vlădică și opincă, milionari și boschetari...), iar criminalitatea unei ELITE cu studii de specialitate, cu misiunea socială de slujbași a Adevărului și ai Dreptății, este de aproape 1,92 la mie! (o castă care prin însăși natura ei, ar trebui să dea doar un coeficient nesemnificativ de 0,05 ÷ 0,1 la mie, doar câteva cazuri acolo, izolate: accidente rutiere sau de conducere cu rachiul în cap.)

În atare condiții statistice, fraza finală este lesne de intuit: SUNTEM JUDECAȚI DE INFRACTORI!

Las la latitudinea CSM oportunitatea introducerii acestui punct analitic pe ordinea de zi a unei ședințe, în vederea identificării consecințelor imediate ale acestui detaliu uluitor: magistratura, în pofida exclusivității specialității studiilor, creează coeficienți de criminalitate legală superiori coeficienților de criminalitate legală ale întregii societăți. (s-ar putea ca infractorii din CSM să nu fie de acord cu un asemenea punct pe ordinea de zi)

În loc de încheiere, reiterez motivul prezentei plângeri administrative: vă solicit să demarați o cercetare statistică detaliată, profesionistă și să-mi remiteți un răspuns care să oglindească cu maximă acuratețe starea faptică reală. (fițuici insultătoare – doar la mămicuțele voastre!)

Doresc ca informaţiile solicitate să îmi fie furnizate prin e-mail, la adresa [beep]@yahoo.com

Vă mulţumesc pentru solicitudine!

05.03.2020 ....................................................

[beep]

loc. [beep], nr. [beep], jud. [beep], cod [beep]

[1] CRIMINALITATE (dicționar juridic): totalitatea infracțiunilor săvârșite într-un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă.

Criminalitatea legală (judiciară) cuprinde totalitate infracțiunilor pentru care s-au pronunțat hotărâri de condamnare rămase definitive.

[2] Nota: din adresa-răspuns a MJ, reiese că numărul juzilor este sensibil în jurul cifrei de 4.000.

Studiind în tabelele cu situația posturilor de procuror, de pe site-ul csm1909, rezultă că la nivelul lunii dec 2019 erau ocupate un număr de 2461 posturi de procuror, iar în luna ianuarie 2020 situația acestora însuma 2572 de procurori. Deci pentru un calcul empiric se poate utiliza cifra de referință 4.000 juzi + 2500 procurori = 6.500 magistrați.

[3] INS – Romania în cifre – breviar statistic 2018