Școlarii dintr-un sat sucevean merg pe jos, zilnic, 10 km.

Stihuri exponențiale ale Absurdistanului Rromânesc

„Când ai coasă, n-ai trifoi,

Când ai p*lă, n-ai un koi.”

(* Citat tezist din puțul gândirii lui Elie Demihadâmbul - Întâiului socru al țearei)

Acum, INDIFERENT de numele derbedeilor feseniști aflați temporar, prin rotație a cadrelor, la ocârmuire, treaba aista cu egalitatea de șanse a copchiilor de la țărănoia cu copchii ciocoilor neocolhoznici stă sub semnul paradoxului.

Să zicem că le face cineava drumul la săteni. Le face pe draaqu, că parale de balast amesticat cu pucioasă diabolească sunt numai în anii electorali și numai în următoarele locuri:

- în fața podețelor unde stau la pornoșag bârfelnic toate babornițele moralizatoare, deținătoare sezinare ale Adevărului Suprem și inițiate esoteric  în Taina Cuvântului Demiurgic;

- în fața cârciumilor unde adăstează milioanele de asistați social, în așteptarea a ceea ce le dă statul: pensie fake, ajutor social fake, șomaj făcătură, oloi, țucăr, găleți sau ciubote mocca.

Deci nici o șansă ca drumul copchiilor să constituie prioritate ZERO pentru potlogarii gubernamentali.

Dar să zicem că le face Zâna Băseluță o asfaltageală  peste tipicul birocratic, prin misericordia lui Umbrărescu.

 Buun!

Apoi trebe să le deie cineva ș-un microbuz de transport școleri.

Ceeeee? Sar ca mușcați de șarpe vro 600 de somnambuli  în forul legislativ al țării, panicați de perspectiva pierderii oportunității de a-și schimba gipanele de trei ori pe zi și o dată la amiază.

Să presupunem că se simte un primar gușat, care vinde limuzina primăriei cu care-l transportă pe fii-su la kurvele de la Crucea de piatră din Bucale.

Chiar din vânzarea la second-hand către un popă de mir hapsân, ce a făcut cu Mamona legământ de avuție, s-ar găsi parale să se cumpere milibuze, microbuze și nanobuze la tot ținutul Bukowinei – inclusiv Bukovina de sus ucraineață (le facem și lor o milostenie chrestinească amu-n prag de Christmas, că din partea lu’ Ianukovici și Putin mai văd ei ciuc-ciu de-amu).

Buun! Avem șușea, avem și tărăboanță școlară.

Să presupunem prin aceeași demonstrație prin reducere la Absurdistan că microbuzul face vro 2-3 luni curse burdușit cu copchii școleri, mucoși, înghețați și întârziați.

Da când vine vorba de decontat costul transportului școlarilor, se duce naibii toată bunătate de demonstrație paradoxală. De unde peana mea  să mai dai câteva pițule și la amărâții ăștia, că din vreo 300 de milioane de galbini europeni alocați achiziționării unui Boeing ultimul răcnet sau din ditamai milionul de cocoșăi alocați paradelor populiste ocazionate de ziua națională a Absurdistanului Rromânesc, nu s-or găsit și ceva fărâme pentru achitarea costului transportului școlar!

Ș-atunci nu mai bine o dai draaqului de afacere păguboasă?

Ș-atunci nu mai bine rupi din Constituția Absurdistanului  câteva pagini pe care să le mototolești bine-bine de tot și să le utilizezi în mod unic și igienic? E vorbire de paginile celea cu Drepturile fundamentale – Egalitatea în drepturi, Dreptul la învățătură, Accesul la cultură, Protecția copiilor și a tinerilor.

Păi ce peana mă-sii de treabă, că doară fițuica asta nenorocită n-are în preambul moto-ul Constituției franceze:

„Un gouvernement du peuple, par le peuple et pour le peuple”

Nu bădiță!

În Absurdistan moto-ul constituțional este:

„Guvernare a derbedeilor, prin derbedei și pentru derbedei!”

Cui nu-i convine să facă ciocul mic fiindcă acum „E A LOR”.

Sau mai are ca alternative fie emigrarea, fie achiziționarea a ceva cu lunetă.

AM ZIS!

QuellBosul a binecuvântat

„Uăi puiuțuli șantajabil,”

Prolog: dom’ Quell Boss, așază-te pe un taburel să nu pchici de uimire, introbagă chicioarele într-un lighean cu apă rece – tratament preventiv al afecțiunilor cardiobasculare – și listenen ce-ți șopotește o pretenuță de-a ta, una de-și zice PissDutza, o fost studentă la zi cu frecvență hiperredusă la voi la USieVie, ș-amu îi fugită la Devesel c-un nigger SEa Air and Land, over ten inches. Zâce fata șeia așa:

„Uăi puiuțuli șantajabilu, să știi câs mânioasă foc pi tini.

Prima la mânuță c-o trecut :!! atâta amar de vreme șî tu nu mi-ai trimes diploma de master pe care am antamat-o cu servicii profesioniste, prestate cu fervoare anticipată. Dă-o dreeqului  de diploma, că în ziua de azi, diplomele universitare sunt numai bune de flendurit în mânuri și de folosit în mod unic și igienic.

Da-s foc de suparată că mi-o trimes un hooligan pe mail un link despre cum ai binecuvântat tu candidaturile la dormitorul european, blagadarenii rostite pe tonul și amplitudinea vocii măgarului lui Ballaam.

Kum s-o pui, uăi puiuțuli, pe lista neeligibilă* pe ofilitura ceia de Teodoroaica? Uăi puiuțuli, tu te-ai zăpăcit de cap de când te-ai ales mare dePupat în Dormnitorul Parlamentului?

Sau ai uitat cumva de sidiul acela cu imagini incitante și interesante, numai bun de trimes Pac! la „Resboiul”?

Las-on peana mă-sii de baborniță bugetară, că-ți agiunge cât ai căpătuit-o cu sinecuri suculente la ISîJî, demnitate de consilier giudețean sau cine mai știe ce posturi de frecat buha și menta prin tăt felul de AGA și Concilii de Administrație.

Uăi puiuțuli, aia cu cari-ț bei tu șeaiu de la ora șinși îi  cu termenul de valabilitate expirat, are tahograful dat peste cap. Iea îi taman modelul didactic față de care  chivuțele bocitoare mercenare se constituie ca autor oral al epopeilor de îngropăciune a vreunei mortăciuni USieListe și declamă în metonimie și asonanță de bocet celebrele expresii. „Fost-ai lele, fost-ai” și „Ți-ai trăit traiul și ți-ai halit malaiul”.

Așa că să-ți fie rușâni obrazulu’ că îmbli cu mumii deshumate.

Di urjență pune mâna pe plaivaz și răzuiește palimpsestul numirilor de catindați, iar în locul cotoroanței reșapate pune o fată  TÂNĂRĂ, FRUMOASĂ,  INTELIGENTĂ, DE PERSPECTIVĂ, CHARISMATICĂ și care să nu aparțină DOMENIILOR BUGETARE.

Uăi puiuțuli, voi sânteț liberali sau kamuniști? Ian de stăi strâmb și giudecă drept.

Amu aș ave Io* o nominalizare, da nu-i știu numili întreg, c-așa aț realizat voi politica de promovare a cadrelor tinere - în general și a femeilor – în special. Adică aț scos la înaintare pe stecla tembelizorului și în teascul tiparniței numai niște derbedei prăfuiți și veleitari din tagma lehăilor, cățeilor, lacheilor și mișeilor. Din rândurile celor merituoși și competenți nu aț etalat nici un nume, potlogarilor.

Da ca să-ț dai sama cam dispri cini-i vorba, află ca fata șeia ce întrunește cumululul calităților necesare noi generații de politicieni liberali cică o ai pe la BPM OFL.

Amu ci draaqu-nsamnă asta, Cristos gornistul mai știe. Cică-i prezidentă pe la organizația di fimei, da am impresia că tu știei de ea, dar intenționat ai făcut-o pe-a niznaiul ș-ai înlocuit o literă: în loc de BPM ai sucit-o în BPJ. (de parcă n-aș fi știut că acesta ți-e obicinuința deșucheată)

Așa că, uăi puiuțuli șantajabilu, bagâ-ț iute mințâli-n cap și înscrie în palimpsest runele ce simbolizează numili lu’ …Irene Hochländer. Lasă-te de abureli și fackături dintr-astea ieftine, c-altminteri la viitoarele europarlamentare o să scoateț șî voi un rezultat „onorabil” asemănător Kamarazilor lăbărali din Jermania – adică 4,8%.

Nu închei înainte de aț mai da un soviet (sfat) mocca: dacă tot ești chitit să-ț promovezi puradelul cu toate consecințele imprevizibile, ai grijă mare la mesajul vizual ce-o să-l transmiți electorilor (ultrascârbiți). Adicătelea dacă o să te împingă leviatanul să-i pui pe același banner pe puradel și pe Irene, atunci să faci bine și să Photoshopuiești o țârucă pictura la puradel. Întăi faci autocorecția etalon, apoi îmbli un pic la luminozitate, contrast și saturație, astfel încât sharful picturii să se ducă binișor înspre albul etalon.

Dacă-i pui așa natur pe amândoi pe același afiș, oaminii or să înceapă să râdă că_candidaturile pienielieului bokovinean samănă cu filmul ceala „Lumini și Umbre”.

Las-on peana mă-sii de treabă, c-așa eroare de PiaR nu-i voie de fackut nici să fii altoit cu leuca-n căpățână.

Încheie aici mult – iubita ta prietenuță eternă, care te pupă apăsat pe queliuță și-ți promite ca la primăvară să tragă o raită până-n bukowina ca să  te agiute volintiră în stafful de campanie electorală.**

-----

* Dapi-z-dai seama că locurile ELIGIBILE sunt de multă vreme amanetate de BOIARII și CUCONIȚELE de la Bucale. Asta cu nominalizările îi un fel de gioc la oha, prin care numai reușăști să faci cunoscut câte vreun NUME, pe ici, pe acolo, prin părțile esențiale. Pi Teodoroaica o știe tătă lumea cine-i, mai ales că-i coleagă de faivaclac cu tini.

Leapăd-o naibii de vrăjitoare și promovează în atenția electoratului UN NOU NUME.

** Trimite și la Dutza niște firfirici cu care să-ș îndulcească traiul în câmpia cărăcăleană!

Dă șî mia o mie cinci sute de euro, să fie-n bafta ta de zgârciobar QuellBoss!”

-----

End of Message.

Received: Loki - Thor’s Devil.

Retransmitted: Tetragammadion

Dialoguri scrâșnite

(Crin zâmbind pentru public): „ - Victoraș, știi bancul cu bufnița?”
(Victor Viorel rânjindu-se pe el, pentru reporteri): „ - Nu-l știu, spune-l!”
(Crin zâmbind parșiv): „ - BUFNI-Ț-Aș pula-n gât!”
(Victor Viorel zâmbind constipat către asistență): „ - Nu toate glumele domnului Antonescu sunt reușite.”
(Victor Viorel scrâșnind din dinți): „- Crin, știi bancul cu zgura?”
(Crin hlizindu-se pe el de râs): „Da, îl știu! Tu-Z GURA mă-tii de prostovan!”
-----
(Victor Viorel, înghițind în sec, zâmbind mânzește, anunță în conferință de presă RUPEREA USieLieului!)

International Tracking Warrant:

„Wanted live and idiot, dead and drunk. Reward: 7 eurocents / fuel liter.”
Someone please call 112 (EU) or 911 (USA)

Black Friday

Oferta zilei: Hîrtie igienică ordinară, 1 singur strat, culoare galbenă, preț vechi 4,25 Ron, preț promoțional 1,50 Ron.
Livrare gratuită în toată Rromânica.
Comenzi online la www.gov.ro , persoană de contact victor viorel ponta.

Red Code Red Alert

Source.: Al Jazeera Satellite Network Building Khalifa Street 23127, Doha, Qatar.
Title: „ Neconstituționalitatea taxei pe tarașul de la gard”
Newsman: Io*

Cică Advocatus Diaboli, pardon, Advocatul Toporului din Rromânica Fesenistă, în urma analizei exhaustive a petițiilor formulate de niște reclamagii împuțiți, a atacat la Curtea Constituțională* recenta ordonanță de urjență a gubernului prin care se instituie o serie de taxe cum ar fi: taxa de fumărit, de albinărit, de respirat, gândit și pârțâit, taxa pe stâlp și TAXA PE TARAȘUL DE LA GARD.

În expunerea de motive s-au arătat*** următoarele:

„Taxa pe tarașul de la gard ESTE NECONSTITUȚIONALĂ întrucât contravine articolului 48 – „Familia”, respectiv art. 49 – „Protecția copiilor și a tinerilor”. De asemenea, prevederile recent introdusei Ordonanțe de urgență privind fonciirea pentru anul 2014, contravin flagrant principiilor de drept civil prin care statul român ocrotește căsătoria și familia, ocrotește drepturile copilului și stimulează politicile de creștere demografică în Absurdistanului Rromânesc.”

În expunerea faptică a acestor considerente, advocatul toporului a precizat: ***

„Introducerea taxei pe tarașul de la gard va avea, pe termen imediat, dispariția romantismului în rândurile populației demoralizate, pe termen mediu va avea ca efect scăderea indicatorilor demografici – în special coeficientul de natalitate iar pe termen lung va avea drept consecință dezechilibrarea accentuată a Bugetului de asigurări sociale și înmulțirea cazurilor de parașutism voluntar, fără parapantă, în rândurile celor 6,6 milioane de pensionari, a căror ultimă voință testamentară va fi redactată pe dosul programului electoral al FeSeNeului, sub forma arhicunoscutei expresii – „E mică pensia, maică și nu ajunge nici măcar de medicamente!”

În exemplificarea punctuală a acestei ipotetice situații, advocatul toporului a subliniat: ***

„În general, populația Absurdistanului Rromânesc este definită prin caracterul ei latin, materializat prin fierbințeala sângelui de latin-lover.
Stereotipul procedural consacrat al donhuanilor mioritici, care voiesc să tragă o raită pintenată împiedicată-ntr-o aripă de cocoșăl de munte, este obiceiul CONSACRAT de A FACE CURTE** vreunei demoazele.
Ei bine, odată cu introducerea taxei pe tarașul de la gard, acest obicei rutualic se va estompa până la dispariție întrucât, nu-i așa, cine draaqu e nebun ca pentru o motăneală vremelnică sau oficializată, să plătească HOȚOMANULUI STAT Rumânesc ditamai taxa pe numărul tarașilor de la gard utilizați întru construirea curții dedicată cuconiței inamorezate. Chiar și la valoarea simbolică de 1 RON/ taraș, luând în considerare numărul de tarași necesari pentru împrejmuirea unei curți afective cu suprafața de minimum 1000 mp, valoarea fonciirii calculate depășește valoarea salariului minim brut pe economia națională.”

În încheierea motivării contestație depuse, advocatul toporului a mai afirmat*** că
„fenomenul migrației populației de vârstă activă se va accentua, detaliind punctual și eventualele destinații ale protestatarilor fiscali: băieții beneficiari de pașaport biometric vor lua calea tărâmului viking al păgânismului nord-european, loc în care vor fi ocrotiți constituțional de suedeze, daneze, norvegiene sau islandeze.
Iar fetele, chiar și numai cu bolintinul de identitate, își vor lua lumea în cap către destinații exotice și călduțe, situate mai la sud de paralela 45: Talia, Hispania, Galia, Pays Bas, Qatar, Dubai, Kuwait, sau, de ce nu, paradisuri insulare de tipul Tenerife, Caribbe, Seychelles, New Zealand or Tazmania.”
-----
* Contestația depusă de advocatul toporului are șanse mari de a fi admisă, tocmai datorită aspectului subiectiv al Curții Constituționale, care are un interes material direct în această speță.
(că doar n-or fi nebuni la cap giuzii să respingă contestația și p-ormă să fie nevoiți să scoată parale din pozonare ca să plătească fonciirea pe tarașii de la împrejmuirea CURȚII… constituționale. Hai las-o-n peana mă-sii de treabă, c-aia-i CURTE Mare, nu giucărie, și declararea ca fiind constituțională a Taxei pe Tarașul de la gard poate să bage-n faliment bunătate de for judecătoresc suprem. Poți să aduni toate milioanele de euro primite șpagă în justiția română și tot n-apuci să plătești măcar taxa pentru gardul Curții dinspre stradă, care se știe că trebuie să fie întotdeauna frumos văpsit ca să nu se supună oprobriului public leoparzii dinlăuntrul împrejmuirii.)

** Acilea nu e vorba de romantism poliarticular, ci e vorba de romantism dintr-acela aparținând old school, când pretendentul la grațiile demoazelei se întrunea într-un meeting formal cu ipoteticul căpcăun-socru și se angaja în fața acestuia să-i ia fata în primire pe bază de chitanță semnată și să i-o aducă napoi înainte de ora 22.00, fără prea multe damages evidente și s-o predea napoi tot pe bază de chitanță și nicidecum pe bază de borderou.
Sau altfel spus este vorba de acele vremuri apuse când băitanul, ca să-i distragă ludic atenția junei, îi declama acestei cu voce înfiorată niscai poeme de liubov by EmineM, o iniția în tainele constelațiilor astrale fără aportul lunetei lui Galilei, răstimp în care îi achipuia, pe furiș, rotunjimile kurilor feciorelnici.
O tempora, O mores!
*** Ptiu, drace! Că m-am prostit și Io* de când stau prea mult pe scorMonitor și citesc însăilăturile superflue ale lui D&Co.

On topic – cestiunea zilei

Oare de ce toate NĂSOASELE sunt și TZÂTZOASE iar reciproca nu este valabilă? *
-----
* Întrebare întrebătoare axiomatică și carele n-are nica a face cu păcătoșenia gândului priponit în rotunjimile rubensiene. (precizare expresă pentru pudibonzi, ortotalibani, călugării de la Muntele Athos, Papa Francisc al Țî-șpelea și matușca Graziella)

Paradigma se impune a fi de Maximă actualitate în scopul complinirii teoremelor fundamentale ale științei aritimetice.
Astfel dixit Io*clid:

1. Printr-un point exterior unei drept-păcătoase, tolănită pe planul unei saltele Relaxa, nu poate fi dusă decât o singură perpendiculară. ( O murit prea divreme Ioclidul ca să mai completeze ipoteza și dimensiunea, în inches, a lungimii perpendicularei aplicată punitiv drept-păcătoasei)

2. Printr-un punct exterior unei drept-păcătoase, itinerantă în spațiul comunitar și extracomunitar, nu poate fi trasat decât un singur liubovnik.
(Dreptu-i că pe vremea lu Ioclid nu se inventase world wide web-ul, flash playerul și streamingul pe Red-Tube ca să vază iel falsitatea teoremei lui materializată într-o multitudine de ibovnici convergenți către dreapta de maxim interes.)

3. Cum Ioclid o răposat nainte ca să se ginească la ce scorneli aiuritoare o lăsat cu limbă de moarte, o apărut altă grupare de tip gang-bang – Cauchy- Buniakovsky –Schwarz – care o pritocit și ei de-o lege aritimetică funcție de care să se interpreteze studiul vectorilor … hmmm!... umani aplicați în teoria probabilității evenimentelor ineluctabile:
„Râzi, nu râzi, vremea glumei trece!”

Ș-atunci, dacă tăți găgăuții și-au legat numele de-o tâmpenie falnică, atunci și Io* - Jupiter’s DeMoon – m-am scornit tăt craiul de ziuă ca să pricep de ce nu poate fi enunțată și rezolvată prin reducere la absurd problema stringentă a cestiunii zilei? Adicătelea de ce nu se poate spune verde, franc și neaoș:
„Condiția necesară și suficientă ca o bunăciune să fie năsoasă este ca aceasta să fie tzâtzoasă.”

Io* n-am reușât să postulez decât o giumatate de teoremă, nu de alta dar de-atâta iefort 'Telectual, pe marginea metodelor inducției matimatișe, butelca de red-wine s-o golit, mie mi s-o făcut somn ș-am adormit fără să mai aflu răspunsul și la reciporcă.

Dacă știe careva răspunsul*, să-l puie repijor în pagină, ca să nu rămâie cestiunea zilei în tagma marilor enigme nerezolvate ale omenirii (ceva kam kum ar și cuadratura șerculețului).
-----
* Poati știu răspunsul fetili și băieții ceia de bani tata, di la Colegiul ce poartă numele bunciului Ștefan, răspuns aflat într-o pauză genială când dau cu tății napadcă lângă piață ca să beie un tiutiun aditivat cu botanice eco.
===================
 
Gata, uăi, am găsit tot Io* soluția. Și cât era de simplu!
Păi treaba se aținea de aritimetica de gimnaziu.
Este vorba de relația de incluziune a mulțimilor femeilor, ceva cam cum e relația de incluziune a mulțimilor de numere. La fel și aici.
Mulțimea femeilor năsoase se înscrie în mulțimea femeilor țâțoase (împreună cu femeile nenăsoase). Această mulțime, la rândul ei, împreună cu femeile nețâțoase, se înscrie în mulțimea femeilor fütăcioase.
La rândul lor, femeile fütăcioase împreună cu femeile nefütăcioase, pur și simplu alcătuiesc mulțimea FEMEILOR.

QED
-----
Da și relația asta, ca toate trebile de pe pâmântuțul acesta sucit, are oareșce erori.
Fiindcă nu știu unde să le includ pe matușca Graziella și pe Michaela – Sankta Maria del Croce!

„Plătește, mă Daniel, fonciirea!”

Marin nuPreadă - „Hrăpăreții” , partea I, cap XXIII - Impunitatea fiscală a templului doldora de arginți *

(*notă: profit NET declarat în anul fiscal 2011 - 6,66 milioane euro.)
http://www.gandul.info/financiar/banii-bisericii-patriarhia-romana-profit-mai-mare-decat-baietii-destepti-din-energie-regii-asfaltului-sau-mcdonald-s-ce-spune-bor-ca-face-cu-excedentul-9875497
===================================================

„- N-am!
- Agentul se ridică şi vru să spună ceva, dar Daniel strigă iarăşi, de astă dată desfăcându-şi braţele în lături:
- N-am!
- Hai, nea Daniel, hai, nea Daniel! se grăbi Chițoiu - Jupuitu, pocnind încuietoarea genţii.
- Păi nu ţi-am spus că n-am?! zise Daniel nevinovat. Ce să-ţi fac eu dacă n-am! De unde să dau? N-am!
- Asta mi-o cânţi dumneata, nea Daniel, de când te ştiu eu, zise agentul tăios, fără să se mire. Pe mine perceptorul nu mă întreabă dacă dumneata ai sau n-ai. Anul ăsta s-a terminat cu „n-am". Ia stai colea jos pe prispă şi nu te mai uita aşa urât la mine!
- Foncierea pământului, lot Mitropolia Moldovei și a Bucovinei, trei mii de lei. Lot Fond Bisericesc Ortodox, rest de plătit două mii opt sute şaizeci şi trei de lei, zise agentul frunzărind un registru cu scoarţele moi. Nu e cine ştie ce! Nea Daniel, uite ce este, plăteşti acum restanţele care sunt mai urgente, şi pe anul ăsta te las până după secere. Altceva n-am ce să fac. Hai mai repede, că până la prânz mai am de încasat şaizeci de oameni...
- Hai, nea Daniel, hai, nea Daniel! se grăbi Jupuitu, pocnind încuietoarea genţii.
- Păi nu ţi-am spus că n-am?! zise Daniel nevinovat. Ce să-ţi fac eu dacă n-am! De unde să dau? N-am!
- Ce dracu, nea Daniel! strigă agentul înfuriat. Nu vezi că ţi-am tăiat şi chitanţa? Nu mai mă fierbe atât că statul nu mă plăteşte să-mi pierd vremea prin curţile oamenilor...
- Uite-te la ăsta! se miră Daniel cu oarecare veselie. Ce, te ţin eu?
- Nea Daniel, a tăiat chitanţa! zise şi însoţitorul grav.
- Văz şi eu că a tăiat-o, se dezvinovăţi Daniel.
- Plăteşte, Ciobotea! strigă agentul înfuriat. Ce dracu, ne jucăm de-a baba-oarba?
Daniel se uită la agent şi încercă să zâmbească.
- Ei, da, plăteşte! Dar de unde să-ţi plătesc? N-auzi că n-am! ”

Dezmăritarea la mit stock sau nani-nani ANI

Nu-i bună LEGEA! Trebe schimbată!

(trebe schimbată în talcioc pe-o giumatate de samahoancă)

Asta cu divorțul- făcătură pe post de praf aruncat în ochii prostimii e fumată de mult.
O fumat-o Milu –The Red Bull când o văzut că pe blogul lui Iulian Urban apar postări „sfruntate” despre „ Neamurile din justiția ieșeană ” *
Ș-atunci s-o-nervat iel ca un taur surescitat de capa toreadorului, o văzut roșu-n fața belciugului din nări și s-o desmăritat de Labinia – The Stupid Cow, da asta numai așa de fațadă. În fapt amândoi stau în același castel, ronțăie caviar cu polonicul din același blid de porțelan Ming și merg la sinecura scârbiciului cu același Lamborghini Aventador pe care l-o cumpărat cu plata cheș din economiile lor de „sărmani” bujetari.
Acum ce-i drept că modificările la statusul marital o atras, PE CALE DE CONSECINȚĂ, și ceva schimbări în regulile conviețuirii domestice.
Adică Milu nu mai are voie să doarmă în bedul comun, c-acolo o atârnat labinia o sabie a lui Damocles de lustra din tavan (lustră alcătuită din cristale Ceaikovschi), iar dacă vre Milu să se apropie ludic de a luia ex-wife, întru producerea unei reprize de motăneală cu durata totală de 1 min. 44 sec și 52 de sutimi, atunci Labinia apasă buttonul de panică, sabia se abate gravitațional cu fermitatea lamei mașinăriei lui Quillotin și retează bijuteria jalnică a prințului ex-consort.
A dooa schimbare s-o produs în declarațiile de avere ale liubovnicilor justițiari, loc în care s-a produs fenomenul sinterizării prin comasare a averii. Adică Milu o rămas în kurul gol iar labiniei i-o revenit toate viloaiele și palatele, conturile bancare cu zăci de mii de cocoșăi oiropeni și sute de mii de crăițari rumânești, salbele de napoleoni ce-s moștenire tradițională a famigliei, bașca Lamborghiniul și mastodontul ceala de Hummer cu care se deplasează justițiarii lui Moș Pește pe ulițele patriei ca să nu-i stuchească între ochi justițiabilii.
Dar ceva-ceva tot i-o revenit lui milu, adică ratele la creditul acela scadent în douj de ani ce l-o contractat amândoi la o bancă, da și aista credit fackut numai așa la mișto, ca să mai arunce batista pe țambalul declarației de avere și să nu le bată obrazul iscoditorii ceia de la ANI.
Acum așa zărghită împărțală n-are decât o esplicație și anume actul adițional premarital ce l-o încheiat amu mulți ani, înaintea cununiei, Labinia și cu Milu: adică iea – Labinia, fată de colonel de meliție, cu zăstre bogată echivalentă cu întreg produsul intern al Somaliei, acceptă să se cositorească cu Milu – băiat sărman și cu izmenele rupte-n koor. Acesta accept o fost făcut așa numai din milostenie, ca să-l scoată din mizerie pe Milu – avocat atât de prost încât o pierdut TOATE procesele în care a fost angajat apărător și PE CALE DE CONSECINȚĂ că nu prea abundau paralele prin chimirul luia bortilit.
Așa că o fost de acord să se mărite amândoi, ca să între Milu în Ministerul Pu*lic, după ce colonelu – tata lu labinia o pus O VORBĂ BUNĂ PENTRU nătărăul de avocat.
Da astă convenție prenupțială a fost parafată kukondiția ca la un eventual dezmăritiș, tăte bunurile din zestrea labiniei să rămâie de drept la labinia iar milu să rămâie cu beneficiul sinecurii din Ministerul public.
-----
* În căsuța vangheliană goagăl taman astea-s cuvintele keye de căutare (Fincă Michaela nu ne dă dezlegău să postăm măscării sau linkuri)


P.s. ca să nu mă zuit: Milu, no offense!
Oci pentru oci, dinte pentru dinte și fackătură pentru fackătură!
C-așa m-o zvonit Utnapiștim prin nepotul luia Zarathustra.
==============================================

Dezmăritarea la mit stock
Țveite Folge

Numai bine ce-am pus iStorya famigliei de justițiari de mucava și-mi împle un nemernic mail-ul cu spam despre o tărășănie identică, produsă în administrația pu*lică.

Adicătelea undeva, era o funcționară.*
Ale cărei visuri de preamărire era să agiungă premar. Într-un fel justificate aspirațiile funiei semianalfabete, atâta timp cât și „Preamărire” și „Premar” fac parte din aceeași familie lexicală.
Bun! S-alege iea prin furtișag, mită și fraudă electorală prima din fruntea acelui oraș de gogomani.
D-acum treaba erea nasoală că ș-a iia liubovnic erea foncționar în premărie, compartimentul fonciire și cens.
Ca să nu rămâie nici unul, nici cestălalt fără bunăciune de sinecură suculentă, s-o apucat să se dezmărite. Da nu așa în fața giuzilor ci printr-un căcat de hârtie redactat în primărie de iel și aprobată de iea. Atât ca subiecți ai actului cât și ca autorități competente să certifice așa mișculație piesiedistă.
Akuma continuarea-i după tipicul poveștilor deșucheate din Absurdistanul rromânesc:
Ș-aiștea se râd pe ei ca niște fofoloance de iapă nebună aflată-n perioada de rut, despre cum o prostit ș-o fentat ANI.
Stau în același palat dobândit prin „sisifice” eforturi de economii bugetare, merg cu aceeașă mășână la și de la scârbiciu.
Scârbiciu la care amândoi cântă hitul acelora de la B.U.N Mafia – „Lumea e a mea”, liubovnicul centrează câte o mingiucă bugetară iar premărița dă cu capul și înscrie un gol de kinogramă în bugetul autorității locale.
Siktiryou Lege a conflictului de interese și a incompatibilităților.
„Proștii cu vorbele și deștepții cu hârtiile” – după cum declamă liubovnicul primăriței, când se-mbată, pe o amplitudine a vocii corespunzând nivelului de 120 dB, identic celui unui catâr marocan ce-a îngurgitat fructe verzi de cactus.
-----
* De fapt toată treaba e-n travesti, ca să nu se prindă tot analfabetul dotat cu diplome frumos colorate, obținute de Ziua a Șaptea la Sfredelu Haret.
Și cel mai probabil că nu s-or prinde fiindcă n-au niciunul p-acasă vr-un DEX în care să caute semantica termenului de „travesti”, nu de alta dar singura tipăritură ce-o fost la viața lor în bojdeuca copilăriei lor cea amărâtă a fost abecedarul primit gratis la școală și pe care muma lor îl folosea la acoperirea oalei de chișleac să nu hlinchească mâța smântâna.

 

Parchetul de pe LÂNGĂ LEGE

(in image: The Holstein Prime-Prosecutor from Prosecutor's Office besides the Law).

Bey scorMonitorilor, scrieți naibii cum se cuvine denumirea călăreților de douzină: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ LEGE.

Asta fiindcă acolo, balanța Temidei e mânuită cu boata, funcție de subiecți. Cică varga cântarului are într-o parte inscripția „MUMĂ” iar în cealaltă „CIUMĂ”. Prima le este destinată la tot felul de șmecheri intrasystemici, care beneficiază de o eternă și inexplicabilă impunitate a tuturor potlogăriilor și fărădelegilor făptuite.
Cea de-a doua le este rezervată la tot felul de NENOROCIȚI ai sorții, care nu fac parte din conglomeratul heteroclit al derbedeilor neo-socialiști și, prin urmare, se situează pe o poziție periferică social.
Pentru simplul fapt că indivizii ce poartă doar chipuri de oameni și sunt mimetizați în piei bicromatice de tip Holștein au o fervoare nemaipomenită în a ancheta, aresta și condamna tot felul de plevușcă ( cei sortiți fațetei ciumate a legii cele ipocrite) asta nu înseamnă că-și merită titulatura de OAMENI AI LEGII.
A aplica Legea înseamnă a transpune faptic acele prevederi ale Legii ebraice, înscrisă în tăblițele lui Moise, aduse la cunoștința Omenirii atât la scoborârea de pe Horeb, cât și în repetarea deuteronomică a Legii.
Dar mai ales Împlinirea Legii presupune asumarea conștientă a evoluției Legii prin împlinirea ei neo-testamentară, adusă la cunoștința cetății și lumii de Matei (cap.5).

În toate aceste scripturi sunt mai mult decât clare „principiile generale de aplicare a legii pământene”, mai ales cu referință la anumite categorii oropsite de soartă: străinul, văduva, orfanul și săracul.
Și mai ales porunca sacră de a nu fi părtinitor și de a nu primi daruri care orbesc ochii și strâmbă pricinile (Ieș. 22, 23)
Orice nu se circumscrie acestor reguli patristice nu e decât fățărnicie trecătoare și înșelătoare, care n-are cum să fie plăcută vederii Domnului Zeu.

În loc de concluzie:
Toate parchetele din Absurdistanul Rromânesc își au în componența denumirii particula „de pe lângă Judecătoria / Tribunalul / CA”.
Singurul care este „DE PE LÂNGĂ LEGE” este cel al călăreților de douzină.
Fiindcă Legea și Parchetul DE PE LÂNGĂ sunt ca două drepte oarecare în spațiu: Nu au nici un punct comun, nu se intersectează niciodată și au situări spațiale total diferite.
AM ZIS!
-----
P.S. Găbitsa și Adrianne, no offense! Voi cu Lex-ul, Io* cu plaivazul! Oci pentru oci!

Raportul MCV 2013

Cică o transpirat* niște pasaje din Raportul MCV pe 2013.
Pe lângă tătă tărășenia comisă de întâiul procuror-plagiator al țării cu ocazia caterisirii și afurisirii șefului Direcției de Combatere a Corupției din DNA, cică or să se mai dispună niște măsuri punctuale pentru întronizarea Legii în Absurdistanul Rromânesc ( ceva cam cum o fost Legea 202/2010 pentru accelerarea soluționării proceselor, numai că asta o să se cheme Lege pentru implementarea moralității și legalității în cuibușoarele de nebunii din Rromânica).
Prima măsură o să se refere la partea müierească a systemului. La care cică n-o să le mai deie voie să-și bage deștele prin ceasloave sau să-și deie cu părerea sentențioasă ... atuncea când îi luna în ultimul pătrar. Iar în restul timpului cică o să le deie prezidentul de instanță ocheiul ca să între în săli (pe picioare) și în dosare (cu picioarele) numai după ce o să aducă o dovadă certificată de la medicul legist precum că în ultima săptămână au participat, în mod voluntar, la cel puțin o ședință de motăneală, ** ședință practică de ordin intruziv și având ca obiectiv didactic principal - scăderea nivelui hiperestrogenic cocoțat în gâtiță.
Această măsură a fost adoptată în urma analizei, prin sondaj, a lucrărilor efectuate de procuroare și a hotărârilor formulate de judecătoare în anul de grație 2013. S-a constatat astfel că, în cele două situații restrictive, un procent covârșitor de 99,(9)% din rezoluții și sentințe sunt VERITABILE TÂMPENII, supuse casării încă de la primul termen al unei eventuale căi de atac.
Analiza factorilor responsabili europeni au fost efectuată pe un eșantion de instanțe și parchete reprezentative la nivel național. Din județul Suceava au fost incluse DOAR judecătoarele Unioniste, posesoare de gipane 8x8=64, respectiv fostele grefiere la vro secție civilă botsăneană, actuale prosecutoare la Parchetul de pe lângă Lege.

A doua măsură care se impune a fi adoptată ține de modificarea actualului Cod penal, prin introducerea unui nou articol cu nr. 272^2 denumit „Sfidarea cetățenilor contribuabili de către organele judiciare” și o să reglementeze modul de supunere la oprobriul public a magistraților Licențiați de Ziua a Șaptea și nu numai, care fac de ocară systemul judiciar prin inechitate și ineficiență, „eforturi” pseudo-intelectuale remunerate cu impresionantele sume lunare de 7.000 - 8.000 Ron / judecător, respectiv 6.000 - 7.000 de lei / prosecutor.
-----
note:
* sursă: un greiere pasionat de eavesdropping, pitit sub dușumeaua Comisiei Europene, taman sub jâlțul ghicitoarei-sfătuitoare (Reding) Viviana și care mai apoi s-o destăinuit amoros unei furnici blonde și extracomunitare dintr-un TIR ucraineț, care a efectuat, la dus, un transport de duhan Jing-Ling cu marcaj necorespunzător, iar la întors o încărcătură de utilaje agricole, motoscutere, bijuterii și ceasuri furate din metropola pariziană. Undeva, printre aceste hondrobeie, se afla și furnica de presă, aducătoarea acestei știri ÎN EXCLUSIVITATE.

** nu neapărat în compania colegului din rubricile certificatului de căsătorie. Motăneală să fie, dă-o dreqului de treabă, că doară se știe că „Râzi, nu râzi, vremea glumei trece!”
-----
Găbitsa, Adrianne, no offense! Premolar pentru premolar!
C-așă-i Legea veche, neÎmplinită.

Basne, snoave, povești, doine, gâcitori, eresuri *

(despre S.C. „Incurvatæ Iustitia” S.R.L.)

Cică erea odată o baborniță.
Acum nu era ea chiar așa de cotoroanță încât să semene c-o vrăjitoare călare pe măturoi, cu pălărie țuguietă-n cap și un neg mare pe nas.
Iea era așa mai mult o matușcă, încă în deplinătatea facultăților mintale și fiziologice.
Amu ce-i drept că matușca era de stare civilă un fel de black widow, da’ astă creionare nu vra să steie sub stigmatul horror, adicătelea iea ronțăia barbații pe felia de pâne, câte trei pe zi și unul la nămiezi. Nu! Matușca făcea parte din biotopul (sau biotipul) pinguinilor ș-a vulturilor imperiali, adică dintr-ăia monogami pe viață, și pățise blestemăția sorții ca pe omul iia să-l rădice Domnul Zeu la ceriuri cu o țâră de anticipație față de scrisa ornicului kharmic.
Așa că matușca nu ș-o mai cătat pe fața pâmântuțului alt soul-mate, fiindcă la înțălepciunea vârstei ei mature deslușise evidența indubitabilă a aforismului popular precum că „Toți bărbații e porci!”

(despre ce naiba vorbeam?
A, da! despre matușca epică!)

Matușca era de felul ei mai besericoasă, care țâne la poruncile cele din Scripturi mai ceva ca la ocii din cap. Printre porunci înțalegându-se și aceea de a se uni cu barbat-su și de a deveni totuna. Așa că matușca avea în bătătură și niște prichindei de vârstă preșcolară și școlară**. La care, evident, că trebuia să le asigure condițiile de creștere, îngrijire și educare corespunzătoare.
Da matușca nu prea era încadrată în ogorul muncii. Nu că n-ar fi vrut ie sau că n-ar fi avut în dotare diplome frumos colorate. Nu! Matușca era bacalaureată la unul dintre cele mai țâfliș licee din gubernia Bokowinei de Gios, bașca licența în litere, cifre și meșteșug al comunicării la Usievie.

Matușca nu izbândise să se căpătuiască c-un job dintr-un summum de motive, specifice absurdistanului Rromânesc, neo-colhoznic și cripto-securist:
- Prima la mânuță că tac-su n-o fost nici melițian, nici săcurist, dar nici informator la săcuritate;
- n-avea nici un cumătru ștab care să-i puie „O VORBĂ BUNĂ” la angajare;
- parale de dat șpagă vro 5.000 – 10.000 de cocoșăi europeni n-ave difel. Iea avea legați în batistă numai câțiva firfirici cu care să ia de la comparativă oloi, țucăr, gaz și țâbricuri. Plus vro doo bombonele la prichindei, dacă mai rămâne ceava rest.

(iar m-am zuitat despre ce naiba vorbeam?
A, da! despre situația nelucrativă a matuștii narative, personaj normal în vremuri și întâmplări excepțional de bizare!)

Așa că matușca ș-o găsit de lucru în înalta calificare de putzfrau – adică fimeie de serviciu prin casele ciocoilor de inspirație neo-socialistă. Printre Păturicii capitalismului de cumătrie, matușca avea în pază, curățenie și apărare viloanța unei giudecătoare vestite pentru apetitul ei pecuniar, nedeclarat și neimpozabil. Asta giudecătoare, n-avea câtuși de puțin timp să deretice prin casă, să spele bulendrele sau să frământe turte pe plită și să zbată un scrob, dintr-un milion*** de motive.
Primul la mânuță că iea – epigoana nedemnă aTemidei (zeița ceea cu capul spart, violată și legată la ochi cu-n căluș pritocit din propriii bikini feciorelnici) avea niște copite despicate cu unghii despărțite, netăiate încă de pe timpul Ordovicianului, dară care erau boite cu farbă acrilică decorată cu picățele și inimioare de liubov extraconjugal.

PE CALE DE CONSECINȚĂ, n-avea deloc îndemânare să-și sclintească excrescențele keratinoase în ușa waschmaschinei sau să și le pârlească prin cuptiorul aragazului.
A dooa la mânuță faptul că giudecătoarea nu pre dădea pe la bordeiul domestic, fiind mai degrabă preocupată cu laiful și acordeoanele din restaurantele unde alți tovarăși intrasystemici organizau tot felul de aniversări, banchete, sindrofii, cumătrii, guleaiuri, sau orgiastice party-uri cu specific de swing.
PE CALE DE CONSECINȚĂ nu numai că în castelul ei de neam-prost mureau de inaniție șoarecii cuibăriți pe sub podelele având încorporat sistem centralizat de încălzire. Chiar mai mult decât atât, giudecătoarea venea la ședințele publice direct de la restaurantele cu pricina, clătea iute gura c-o cafă mare și tare****, își transforma metamorfic rochia de petrecere prin camuflare sub blănița oficială de tip Holștein cu babețică, după care intra triumphal în sala de giudecată FĂRĂ SĂ CITEASCĂ MĂCAR UN RÂND din sumedenia de dosare ce-și așteptau soluționarea echitabilă, în conformitate cu principiile etice enunțate în Pentateuc și împlinite mesianic în Tetraevanghelier.

Bun!
Despre ce naiba vorbeam?
Ah, da! Matușca Putzfrau!

Într-o zi, când deretica ea acătării prin fütelnița***** judecătoarei, dă să deie cu transipratorul de praf pe sub bedul pațachinei. Cum n-o reușit să introbage deloc țava de la aspirator, o ridicat cuvertura patului, s-o uitat și o înlemnit:
sub patul momâiei petrecărețe era plin de cutii de carton în care erau stivuiți ca-n seiful BNR numai mormane de cărămizi de euro, dolari și lei românești nouți. ******

Plus „o cutiuță mică” (dintr-aia în care transportă ucraineții baxurile de tiutiun peste bordură) în care erau zvârlite tăt felul de coliere, broșe, cercei, brățări sau lanțuri de kokalar.
Matușca s-o speriat peste măsură despre grozăvia descoperirii, o stuchit repede în sân și o făcut iute trei cruci mari, de la păr la păr, motiv pentru care n-o mai continuat să deretice prin casă.
I-o lasat la giudecătoarea apropitară o hârtie pe masă în care spunea că își dă demisia din motiv personale nespecificate și că în casă totul este în regulă și la locul lor, că doară iea e femeie bătrână cu brâul de lână, cu frică de Domnul Zeu și că nu vre să-și piardă șansa la mântuire.
Atât o fost tărășenia cu matușca putzfrau.

Epilog:
Peste vro doi-trii ani de zile, nu-ș cum se face că matușca are de rezolvat în instanță un litigiu imobiliar. Ei, în fine, este un fel de a spune litigiu, că doară nu-i chiar o treabă serioasă revendicarea, de la un derbedeu deuteronomic pofticios, a 7 ari de pământ aparținând DE DREPT la 13 erezi sezinari.
Ci nădejde și ce îmbărbătare o avut matușca atunci când o văzut că dosaru iia o căzut taman la petrecăreața ceia cu cutiile de parale de sub pat. Ș-o zâs că n-are cum să piardă, că doară ie o fost cinstită cu giudecătoarea, iar pe pământul ista e o vorbă anapoda care zice că „bine faci – bine primești”.
Ei bine s-o luat matușca porția de învățătură existențială, cu ocazia pronunțării hotărârii. În care cererea ei s-a amărâților ei frați A FOST RESPINSĂ CA NETEMEINICĂ , iar câștig de cauză a primit hrăpărețul ceala ce-o făcut hârtii strâmbe cu niște bagabonți din primărie și cadastru, hârtii cu care o luat cu japca pâmântu’ la matușcă.

În loc de concluzie:
FĂRĂ COMMENTARII.
BA nu!
Cucoana Anhela, Dom’ Hollande! Vă roagă mumos niște mujici din Absurdistanul Rromânesc ca să mențineți monitorizarea Europeană de tip MCV măcar până în anul 20.114.

-----
* Based on a true story

** Pe atunci, la momentul atemporal al narațiunii, încă nu se ițiseră bagabonții aiștea neo-bolșevici care să facă din sistemul de învățământ egzact o varză de briusel + o gotcă răscrăcănată. Așa că p-atunci nu se scornise clasa aiasta Zero sau pregătitoare, care să amețească și să prostească de cap și copchii, și părinții, dar și sistemul clasic de ierarhizare a etapelor învățământului de stat.

*** tare mult iubea giudecătoarea cifra asta magică – un melion . Dar nicidecum cu referință la RON sau la jerpeliturile celea de ROL.

**** atribute adjectivale specifice preferințelor fiziologice ale femeilor puternice, de carieră.

***** fütelniță = 1. pat 2. dormitor (reg. din Ardeal). Cine s-o gândit la niscai prostii să facă bine și să accepte faptul că face parte din segmentul de 75% zombi cu mințile zbanga și fără self-control, procent stabilit de niște cerșetători britanici. Motiv pentru care să-și însușească și eroarea evidentă a sofismului eminamente fals - „Pământul se învârte în jurul Pu ii” și sunt numai buni să-și trateze marotele apelând cu încredere Cabinetul individual Iris Irys Psihoterapeut, [censored] .

****** unele din cărămizile cu parale erau roase și bortilite de șoarecii ceia care ereau să moară de inaniție în cuhnia giudecătoarei aprigă și sprințară pe coclaurile, localurile și pub-urile patriei.