Maistrul Ion Cristoiu, clopoțeii birjei și acuratețea analizei politice

 

„hodoronc-hodoronc, zdronca-zdronca, conița mea!” „stii, m-a zdrunținat!... hodoronc-hodoronc, zdronca-zdronca, si clopoțeii... îmi țiuie grozav urechile... stii asa sunt de amețit si de obosit… puicusorule”

 

Io* cred că Maistrul Cristoiu nu ar mai trebuit citat ca sursă credibilă / veridică de analiză.

I se recunosc meritele maturității profesionale dar, rememorând acuratețea analizelor sale din ultimii 5-6 ani se poate afirma fără echivoc faptul că Maistrul a ajuns la vârsta legănării nepoților pe genunchi, vârstă la care discernământul și ascuțimea minții nu prea se mai situează la cote atât de înalte. De mai bine de un cincinal, Maistrul n-a mai intuit nici o keye analitico-explicativă validă și tot priponește oiștea în gard cu o fervoare superioară celei cu care o face un căruțaș de la mine din sat care, pe lângă că are strabism, dar mai și îmblă toată ziua beat-mangă, anesteziat cu mitilic ordinar, de sorginte ucrainească, trecut noaptea pe sub vamă.

Maistrul Cristoiu, în ultima perioadă, s-a transformat într-o silfidă geriatrică, într-o domnișorică hexa-heptagenară care încă se mai sclifosește cu alinturi juvenile.

La fel ca babornița sclifosită, și Maistrul se alintă emițând tot felul de opinii și ipoteze atât de hazardate încât rămâi uimit de unde draaqu poate să scoată asemenea năzbâtii (gogomănii totalmente contrazise de ulterioara desfășurare a evenimentelor).

Până când realizezi „narcisismul” ludic al Maistrului:

Într-o situație complexă, cu un angrenaj de circumstanțe uriaș, dacă 99 de analiști sau opinenți emit predicții într-o zonă cât de cât a rezonabilului, ei bine vine Maiestrul și „Pac! Bomba! Nucleara! Ipoteza de neimaginat!”

 

Așadar, credibilitatea Maistrului este îndoielnică tocmai prin aplombul cu care VREA SĂ EPATEZE și INSISTĂ SĂ EPATEZE emițând teorii frizând „obținerea senzaționalului cu orice preț”.

În momentul de față, prin exotismul și bizareria nesustenabilă a teoriilor emise, Maistrul Cristoiu este doar o versiune de vârsta a III-a prichindelului de cioban care, din dorința de a epata și de a ieși în evidență, striga în mod repetat: „Lupul la stână!”

Ion Cristoiu = goană gratuită către senzațional = epatare = dorința subconștientă de a fi ALTFEL decât alții.