Adevăr sau provocare?

În systemul judiciar, CRIMINALITATEA * este un fenomen de amploare?

Statistica INFRACTORILOR CU ROBE de după 2013:

– în perioada 2013-2016 am centralizat un număr de 65 (1 decedat) nelegiuiți cu robe ce au acumulat un număr de 64 de condamnări definitive ( cu exe. sau susp.), ale căror pedepse însumează 213 ani și 5 luni de ocnă.
(link)

„Două Veacuri de Pârnaie”  – reeditare parafrazată și funestă a romanului lui Garcia Marquez.

– în perioada 2017 – 2019 s-au adunat un număr de 31 (1 decedat) INFRACTORI CU ROBE, ale căror pedepse blânde iarăși însumează (link) „Un Veac de Pârnaie”: 100 ani și 5 luni, plus 2 amenzi penale de 3.000 și 5.000 de lei.

(cei 6 ani ai lui Popa Vasile Constantin deja intră la anul 2020)

Statistică totală 2013 - 2019
condamnări definitive 94. 
(cu aportul „frenetic” al unor infractori repetitivi, având 2 sau chiar 3 condamnări de căciulă).

Total ani de ocnă: 313 de ani și 10 luni. (updates always in progress).

TREI VEACURI DE PÂRNAIE ÎN CÂRCA ”SLUJBAȘILOR” ADEVĂRULUI!

(și mai sunt încă vreo 20 de golănași cu robe care-și fac încălzirea pe tușă, cu dosarele în faze diferite ale procedurii: CP, fond, Apel sau suspendare până la pronunțarea CJUE)

Acum, acest număr 94 se poate împărți la cei 7 ani și se obține o medie de 13,42857 condamnări/an. Pentru o reală comparație, prin regula de trei simplă extrapolând cifra de 13,42857 condamnări raportat la numărul total al magistraților (undeva în jurul a 7.000, medie corespunzătoare perioadei 2013 - 2019) , atunci raportat la suta de mii acest indicator se situează undeva în jurul cifrei…191,83.

WOW!

Coeficientul de criminalitate din systemul SLUJBAȘILOR ADEVĂRULUI este SUPERIOR coeficientului criminalității publice din România anului 2017: 181 la suta de mii de locuitori (conform indicatorilor publicați de INS pentru anul 2017). 1,81 la mie este criminalitatea publică a TUTUROR celorlalte segmente sociale (genii și nebuni, culți și analfabeți, vlădică și opincă, milionari și boschetari...), iar criminalitatea unei ELITE cu studii de specialitate, cu misiunea socială de slujbași a Adevărului și ai Dreptății, este de aproape 1,92 la mie! (o castă care prin însăși natura ei, ar trebui să dea doar un coeficient nesemnificativ de 0,05 ÷ 0,1 la mie, doar câteva cazuri acolo, izolate: accidente rutiere sau de conducere cu rachiul în cap:)

WOW, WOW, WOW!

Concluzie: SUNTEM URMĂRIȚI PENAL ȘI JUDECAȚI DE… INFRACTORI.

sursa: România în cifre. Breviar statistic INS 2018

Pentru a ne lămuri asupra acestei surprinzătoare ipoteze, am solicitat informații de la cei îndrituiți cu organizarea și administrarea systemului: CSM și MJ.
 

update 27.02.2019

A sosit răspunsul de la MJ.
Iacătă-l!

Eronată statistică!
După cum se poate lesne observa, statistica OFICIALĂ A MJ, bazată pe rezultatele centralizate ale adnotațiilor din sistemul ECRIS, este NEREALĂ!

MJ îmi precizează că nu are statistica anterioară anului 2016 (nu-i nimic, las că o am Io*!) și îmi comunică un număr de
10 magistrați condamnați definitiv în 2016,
9 condamnați în 2017,
4 condamnați în 2018 și
7 condamnați în 2019.

situația REALĂ (cu aproximație) a condamnărilor definitive ale magistraților 
în perioada 2016 - 2019

Dacă cei 10 condamnați din 2016 corespund cât de cât celor 11 cazuri sintetizate de mine, din 2017 lucrurile încep s-o ia razna:

În 2017 nu sunt doar 9 condamnați definitiv, ci sunt 11.

Nu știu cum au ajuns cei de la MJ la cifra de 9.
Naiba-i știe cum anume țin evidența condamnărilor definitive, în conformitate cu prevederile ROIIJ și cum anume închid poziția de executare din registrul de evidență și punere în executare a hotărârilor penale, dar statistica remisă de MJ nu are nici o noimă, nici logică, nici cronologică, cu datele reale ale condamnărilor definitive.
(doar în acest registru există o rubrică aparte, care se completează ulterior, cu culoare diferită, și cuprinde  mențiunile cuprinse în hotărârea din apel).Singura explicație logică ce poate justifica aceste neconcordanțe este NEGLIJENȚA și DELĂSAREA în completarea registrului de evidență și punere în executare a hot. penale).
Unii le au consemnate, alții nu le au consemnate.

Sau poate disparitatea se localizează la nivelul registrului de evidență a hotărârilor penale pronunțate în apel și a modului în care aceste hotărâri sunt comunicate instanțelor de fond, sau sunt comunicate dar nu sunt înscrise și în aplicația ECRIS, astfel cum reglementează art 157 ROIIJ.

Cea mai elocventă  probă a inacurateții statisticii MJ este cea al cazului judecătoarelor Piciarca și Bădescu, pe care poți să le cauți și cu telescopul și tot nu le găsești în tabel. 

SISTEMUL DE STATISTICĂ REZULTAT DIN ECRIS DENATUREAZĂ ADEVĂRATA STARE DE FAPT!

Mai grav stau lucrurile pentru 2018. MJ îmi comunică 4 magistrați condamnați definitiv, eu am în tabelele sinteză un număr de 9 magistrați.

Cât despre anul 2019, răspunsul oficial al MJ precizează 7 condamnări definitive iar în tabelul meu, chiar cu decedatul Vasile Șelaru scos din calcul, tot rezultă un număr de 10 condamnări.

deci, ca o concluzie:
MJ spune 10 + 9 + 4 +7 = 30 de magistrați condamnați în perioada 2016 - 2019.
Io* - iscusit scouter prin plasa netului, spun 10 + 11 + 9 + 10 = 40 de condamnări în perioada 2016-2019.

O medie 40 :4 = 10 condamnări / an.

extrapolăm procentul de 10 condamnări din 6500 de magistrați (4000 juzi și 2500 de procurori **) la indicatorul suta de mii de locuitori.

10 ................................. 6.500
  x ............................. 100.000

x = 1.000.000 : 6.500 = 153,846

Coeficientul de infracționalitate în systemul judiciar, corespunzător anilor 2016-2019 este de aproximativ 1,54 la mia de locuitori.

ULUITOR!

Iar situația SIGUR este mult mai gravă întrucât comparând tabelul primit de la MJ cu datele din sintezele mele, nu regăsesc vreo 5-6 plevuști, autori de conduceri auto neînmatriculate, fără permis, cu trăscăul în cap, tulburători ai ordinii și liniștii publice sau autori de evaziune fiscală, ale căror cazuri, probabil fiind soluționate de instanțe de rang inferior - judecătorii, tribunale, CA-uri - nu au fost mediatizate încât să fie regăsite lesne, prin simpla interogare a motorului de căutare.

post-scriptum: aștept și răspunsul de la CSM după care formulez o cerere-informare pe masa CSM prin care solicit să fie pusă în analiza plenului CSM modul în care sistemul ECRIS denaturează starea infracționalității și a criminalității din sistemul judiciar. Și, în subsidiar, să se analizeze dacă este firesc ca această gașcă de Semizei „cu școală multă și examene grele” să genereze coeficienți de criminalitate anuală egali sau sensibil mai mari decât coeficientul general de criminalitate publică! 

-----

Nota * - CRIMINALITATE  (dicționar juridic): totalitatea infracțiunilor săvârșite într-un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă.
Criminalitatea legală (judiciară) cuprinde totalitate infracțiunilor pentru care s-au pronunțat hotărâri de condamnare rămase definitive.criminalitate, totalitatea infracţiunilor săvirşite pe un anumit teritoriu într-o anumită perioadă. C. este un fenomen social şi, totodată, un fenomen juridic. C. reală, ansamblul infracţiunilor săvirşite pe un anumit teritoriu, intr-o perioadă determinată, indiferent dacă făptuitorii au fost descoperiţi sau nu. C. descoperită (aparentă) cuprinde totalitatea infracţiunilor descoperite şi deci cunoscute de organele judiciare. Diferenţa dintre c. reală şi c. descoperită (cifra neagră a criminalităţii) reprezintă totalitatea infracţiunilor rămase nedescoperite, fie că sint ascunse atît de profund incit descoperirea lor depăşeşte posibilităţile organelor judiciare, fie că sint trecute sub tăcere de victime, fie din alle motive. C. legală (judiciară) cuprinde totalitatea infracţiunilor pentru care s-au pronunţat hotăriri de condamnare rămase definitive. Diferenţa dintre c. descoperită şi c. legală reprezintă totalitatea infracţiunilor care, deşi descoperite, nu au fost judecate datorită intervenţiei unor cauze care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale.

Detalii: https://legeaz.net/dictionar-juridic/criminalitate

criminalitate, totalitatea infracţiunilor săvirşite pe un anumit teritoriu într-o anumită perioadă. C. este un fenomen social şi, totodată, un fenomen juridic. C. reală, ansamblul infracţiunilor săvirşite pe un anumit teritoriu, intr-o perioadă determinată, indiferent dacă făptuitorii au fost descoperiţi sau nu. C. descoperită (aparentă) cuprinde totalitatea infracţiunilor descoperite şi deci cunoscute de organele judiciare. Diferenţa dintre c. reală şi c. descoperită (cifra neagră a criminalităţii) reprezintă totalitatea infracţiunilor rămase nedescoperite, fie că sint ascunse atît de profund incit descoperirea lor depăşeşte posibilităţile organelor judiciare, fie că sint trecute sub tăcere de victime, fie din alle motive. C. legală (judiciară) cuprinde totalitatea infracţiunilor pentru care s-au pronunţat hotăriri de condamnare rămase definitive. Diferenţa dintre c. descoperită şi c. legală reprezintă totalitatea infracţiunilor care, deşi descoperite, nu au fost judecate datorită intervenţiei unor cauze care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale.

Detalii: https://legeaz.net/dictionar-juridic/criminalitate

-----
Nota ** Nota: din adresa-răspuns a MJ, reiese că numărul juzilor este sensibil în jurul cifrei de 4.000.

Studiind în tabelele cu situația posturilor de procuror, de pe site-ul csm1909, rezultă că la nivelul lunii dec 2019 erau ocupate un număr de 2461 posturi de procuror, iar în luna ianuarie 2020 situația acestora însuma 2572 de procurori.

Deci pentru un calcul empiric se poate utiliza cifra de referință 4.500 juzi + 2500 procurori = 6.500 magistrați.
--------

 

2 martie 2020: a sosit și răspunsul CSM.
Aceeași mizerie nerealistă, similară până la coincidență cu răspunsul redactat de MJ.
Singurul detaliu diferit: numărul total al magistraților, care-mi confirmă până la exactitate cifrele aproximative, utilizate în cuprinsul analizelor.

continuarea: 05.martie 2020: nemulțumit de răspuns, am expediat plângerea administrativă reglementată la art. 21, alin. (2) din L. 544/2001.
------------

update 18 mar. 2020

N-ai cum s-o scoți la capăt cu maimuțele judiciare și gata.

Degeaba le argumentezi la maimuțoi că sistemul statistic este vicios, ei resping plângerea argumentând că au răspuns în termenul și condițiile legale „raportat la datele statistice deținute de către Consiliu”.

 răspunsul maimuțelor judiciare

ASTA E!

Cred că deja știu care este condiția principală la accedrea în magistratură: sunt aleși doar cei care au fost de mititei scăpați în cap, pe dușumea.

 

Sau care, mai apoi, au fost bătuți cu leuca-n căpuț.