Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

duminică, 9 februarie 2020

Ședința de Bilanț 2020 a Turnului Ivoriu




Așadar, după un ciclu întreg, (5+5 ani) a cărui plenitudine poate fi privită sub toate aspectele interpretative, este momentul de închis zăbrelele la tarabă, de tras obloanele de pus lacata și de dat drumul la câni.

Nu! Nu se închide Turnul Ivoriu ci doar își suspendă statutul de „open source” a unor idei valoroase, furnizate și livrate cu maximă mocăială Urbi et Orbi: politruci impotenți, canalii jurnalistice, profitori scârboși sau ticăloși înnăscuți.

S-A ÎNCHIS TARABA CU POMANAGEALĂ!

OVER!

Începând din momentul de față voi acționa thrust levers în așa fel încât Turnulețul Ivoriu să se ridice la o înălțime mult mai mare față de suprafața pământului, nu de alta dar pe acolo trebile s-au împuțit într-un asemenea hal în cât duhoarea începe să se simtă chiar și la înălțimile aerului rarefiat.

Decât să mai fiu părtaș la pagubă cu tot felul de trepăduși pe cât de stupizi, pe atât de impotenți acțional, mai bine mă manifest oarecum admirativ față de niște canalii de o infamie egală impotenților, dar care măcar dovedesc că au ceva îndrăzneală și cutezanță în coaie.
Decât să fiu un prostan spectator al impotenților „luptători cu gura”, veritabile personificări grotești ale lui Dănilă Prepeleac plecat la piață cu o pereche de mândri boi și întors cu doar o pungă de hârtie, mai degrabă să rostogolesc din când în când câte un algoritm metodologic, câte o prognoză sau câte o idee strălucită, a căror valoare practică să fie sesizată și preluată de canaliile naziste, proaste dar măcar îndrăznețe prin hărnicia perseverentă a prostiei lor

Este momentul de a mă dedica în exclusivitate unui joculeț de o parșivenie captivantă: ”aruncatul bolohanilor în ferestre”.


Nu contează ale cui ferestre sunt, n-am nici un fel de parti-pris.
Singurul criteriu valid este producerea a cât mai mult disconfort ALTORA care acum sălășluiesc în niște balcoane uraniene, de la înălțimea cărora privesc lumea cu un aer de infatuată superioritate.

SĂ FIE RĂU CA SĂ NU FIE BINE!

Păi, ce PLM!
Mie rău și lor bine?
„Pe patul meu și pe muzica mea?
Hai dă-o, mă-n p...”








”Do not think that I have come to bring peace to the earth; I have not come to bring peace, but a sword.”

Matthew 10.34

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu