Moto: "În numele sfântului / Taci, s-auzi cum latră / Căţelul pământului / Sub crucea de piatră."

Nimeni nu poate spune altui om ce este adevărat. Adevăr e tot ceea ce există în jurul nostru. Dar fiecare trebuie să-l descopere în felul său propriu.

(Maximus - personaj din romanul „Iulian” de Gore Vidal)

Disclaimer

Dragii mei "prieteni" fanatici, psihopaţi şi intoleranţi, sclavi ai prejudecăţilor, beneficiari ai impresionantului IQ egal cu numărul de aur, Proprietari în drept ai Pietrei Filosofale, Ctitori ai Pietrei Unghiulare, Păstrătorii Tainei Cuvântului Incipient şi Deţinători ai Adevărului Absolut, pentru preacu(r)vioşeniile voastre, această admirabilă echipă de la Google, buni cunoscători ai structurii psihopatologice a unei comunităţi, cu anticipaţie au prevăzut în bara de unelte butonul "URMĂTORUL BLOG".

Vă rog să nu vă sfiiţi în a-l utiliza!


Pagini

marți, 25 februarie 2020

Silly gladiators of the Wallachian Games




Mey, tradiția istorică a poporului rumân, cel zămislit de doi Bărbați – DC-Ball și Tray-anus – se scoboară preponderent pe filieră romană. 
Adicătelea  romanticii (sic!), ca să nu li se mai audă plebeienilor ghiorțăitul mațelor, le dedeau acestora câteva banițe de grâu și multă circăială în Colosseum.
Cum ar veni „Panem et Circenses”. Chiar și în Marea Arenă se azvârlea cu codri de pâne în capul cetățenilor, ca să aibă ce molfăi răstimp cât gladiatorii se hăcuiau reciporc.

Asta o fost amu’ vro doo milenii.
Azi, în Wallachia, nu se mai dă pâne fiindcă quiriții neosocialismului de caviar, mimetizat în capitalism sălbatic de rapt, japcă, furtișag, cotișag, represiune și intimidare, au furat toată pânea și au transformat-o în ciubere de denari și bolovani de aur pe care le-au pitulat în conturi esoterice, din anumite paradisuri fiscale din lumea barbară.
Așa că urmașilor lui Traian li se mai dă ”decât” ”Circenses sine Panem”. Adicătelea nici oleacă de crăpelniță dar multă circăială de prost gust, cu jigodii de animale politice în arenă – șacali, coioți, hiene, șobolani, iepuri și nici măcar vreun elefant, vreun Lion, vreun mândru Lup sau vreo panteră carnasieră.
Doar Trepăduși în arena Colosseumului dâmbovițean.
Doar șoferi, chelneri, bișnițari, proxeneți, valutiști, electricieni, filatori, turnători, depanatori RTV, portari de hotel, țucălari, cicisbei etcaetera. *

Apăi dacă tot sunt astea auspiciile Jocurilor Wallachiane, (care au intrat în Guiness Book of Stupid Records ca cele mai îndelungate Jocuri din întreaga istorie universală), cetățenii cei cu curii togilor bortilite și cu poalele zdrențuite s-au cocoțat în rândurile de sus ale Colosseumului, în acele locuri predestinate huiduitului și fluieratului și așteaptă să vază curgând mult sânge de politruck. Nu contează specia spurcalnică a politrucului: poa’ să fie neonazist liberal, poa’ să fie kominternist socialist, poa să fie îmbuibat  aldist sau poa’ să fie răpănos turnător peempist.
PLEBEA VREA DOAR SĂ VADĂ SÂNGE!
Plebea vrea să vadă cum se încaieră acești borfași politruci pe viață și pe moarte, cum se sfâșie cu ghearele și cu dinții, cum se căsăpesc cu un entuziasm demonic.
Iar cum plebea nu se mai așteaptă să fie răsplătită cu vreo pâne, și-a făcut provizii solide de popcorn și poloboace cu o licoare cu gust puternic și amărui și acum așteaptă să înceapă JOCURILE WALLACHIANE!

„- AVE, Cetățeni Wallachi!”

„- Siktir, Plăvannis Imperator! n-AVEm chef de tine!”
------ 


* nota: întreaga exemplificare își poate contura plenitudinea într-o frază a istoricului Neagu Djuvara, în referință la „clasa politică” dâmbovițeană: 
„Nu văd nici o personalitate care să iasă în relief și chiar văd fel și fel de nulități politice, mai toţi par să fie, așa, niște fii de țărani care habar n-au de politică.”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu