”Davai cias! Gde gaspadin? Kuda svinia? Gde jenșcinî?”

Lesne de identificat reperul temporal în care imperativele și retorismele din titlu, rostite în grai slav, se auzeau pe coclaurile aeternei Miorițe.

Evident că ele definesc, în sedimentare orală, populară, cam ceea ce se petrecea prin anii 1944-1945 prin Românica insurecțională.

Adicătelea pohtele „eliberatorului” erau în număr de patru:

1. Proprietarul vreunui ornic să-și cesioneze cu baioneta-mpunsă-n coaste, de bunăvoie și nesilit de nimeni, titlul real de proprietate asupra ornicului în favoarea efemerului ”turist” desantat pe vestitele T34.

Amu trebuie de respectat adivărul istoric și de menționat că acest transfer al titlului de proprietate asupra ceasului fiind impus de considerente pur tactice: să poată „eliberatorii” să-și potrivească sinergic acțiunile și să-și sincronizeze viitoarele ofensive.

2. A doua „rugăminte” a muscalilor eliberatori avea un caracter de interpelare rethorică: adicătelea pe unde îmblă sau pe unde s-o ascuns boiarul / chiaburul satului, că voiesc niște palitkamisari – ofițiri cu atribuții mai speciale în fișa postului – să-i adreseze niște întrebări întrebătoare, de baraj.

3. A treia întrebare deja corespundea taman cu piramida lui Maslow, parcursă dinspre sus în jos (sau dinspre  jos înspre  sus, considerând vremurile respective ca fiind o perioadă ideală de hegeliană răsturnare a lumii kukurul în sus). Adică după de ș-o satiscăfut cazacii nevoia de cunoaștere (unde-i boierul?), s-o scoborât la următorul palier, cel al recunoașterii stimei, sau de evident respect venit din partea celorlați. Respect care prima dată l-o manifestat chiar boierul, atârnat în funii, cu nasul în fum de chipăruș iute și împuns oleacă cu baionetele în coaste, zice-se ca să facă acupunctură și să-i treacă de reumatismul poliarticular al atârnării în funii.

După ce și-o satisfăcut nevoia de stimă, pehotnikul mongoloid o-nceput să conștientizeze nevoia satisfacerii și a palierelor primare, cele referitoare la hrană și beutură. Adică „cele-de-ale gurii și de-ale gâtlejului”.

Ș-atunci întrebarea firească, adresată oricărui cap de gospodărie, era „kuda svinia” adicătelea „undi-i porkul” din bătătură, că voiesc tavarișcii pehotnici, dimpreună cu tavarișcii tankiști și tavarișcii samaliotciki să-l junghie, să-l țăpuie în proțap cu rotisor, ca să aibă îmbucătură de dop după duștile de votki și samagoni.

4. A patra interpelare a năvălitorilor era simplă și evidentă, fiind în strânsă corelație cu satisfacerea necesităților emoțional-afective ale „vizitatorilor”. ( = necesitățile generic denumite „de-ale pulii”)

Adicătelea „pe unde s-o ascuns fetele gazdelor”, că tavarișcii s-o-mbatat oleacă și li s-o făcut chef a fute ceva trufandale.

Booon!

Asta era cică prin pașpa-pașcinci, după cum zâc unii moșengi și babe de-o prins vremile alea. Amu Io* nu prea-i cred pe cuvânt, că martalogii sunt mult prea decrepiți la creiri ca să pui vreo bază în poveștile lor.

Da-i fain de ascultat nuanța vintage a narațiunii lor rememorative. 

În zâlili noastri  s-o schimbat vectorul paradigmatic, în sensul că, în lipsa „eliberatorilor”, interpelările și interogările s-ar potrivi mai mult la nativii locurilor.

Dar nu în totalitate, fiindcă:

- de porci nu mai întreabă nimeni fiindcă o scornit gubernații valahi o minciună despre nuș ce pestă porcină, motiv pentru care o întrat cu IFRONul și cu mascații în bătăturile meltenilor și le-o luat tăți procii, pe care i-o incinerat în gropi comune, de tip Auschwitz-Birkenau (apud petre daea – guralivul și imprudentul ministru valah al agriculturii). 

Apăi dacă nu mai ieste nici un pork p-aicișa, la ce draaqu să te mai apuci să întrebi unde-s porcii?

Vrei p-ormă să apară vreun Pork-Mistreț pleonastiq din Ministerul Public, care să-ți întocmească dosar penal pe 404 Cod penal – comunicare de informații false care pun în pericol siguranța națională?

Prin „siguranță națională” înțelegându-se siguranța națională a producătorilor de carne de pork din Ungaria, Franța, Olanda sau de pe unde mama dracului rrumânul o fost p-ormă nevoit a importa  carcasă de pork, ca să sărbeutorească Nașterea Mântuitorului Nostru – Isus Hristos așa cum se cuvine:  între tone de porkării,

Deci „kuda svinia” devine obsolet în secolii XXI. 

- Nici „gde jenșcinî” nu mai are vreo aplicabilitate reală în Kolonia Penitenciară și Experimentală din secolul XXI.

Fiindcă mai toate fetili cu oleacă de minte, imediat ce ș-o aluat Ausweissul maturității (o făcut opșpe ani ș-o aplicat pentru passport), ș-o luat zborul către Țările Calde Mediteraneene și Carribiene, loc în care învață să șteargă la kur geriatrici locali, sau deslușesc tainele incipiente ale unei lucrative și anciente ocupațiuni, denumită „bunga-bunga”.
Deci în Rroemenika fete sunt ioc, așa că n-are rost să-ți mai bați gura depomană, întrebând de ele.

Ce-i drept o mai rămas prin zonă niște creaturi bizare, ca niște scânduri negeluite, da’ alea nu pot căpăta titulatura de fete. Astea momâi asexuat-monoice, având grația unei funii de sinucigaș, eleganța Mumei-Pădurii, sex-apealul Știmei Nopții, frumusețea Mamei trolilor și inteligența tarașului de la gard (cu tot cu groapa adiacentă), creaturi bizare, rămășite pe tărâmul fabulos cândva populat de încântătoare Ursitoare, Sânziene sau Paparude, cică sunt cele care-și irosesc tinerețile anoste în aulele facultăților de drept ca mai apoi să deie admitere al Institutul Național al Magistraturii și să defileze și ele mai apoi pe catwalkul judiciar, asemenea top-modelelor baLaura Kodruța Baschetballista și Monik Louise Gherghescu.

Oricum ar fi, numărul extrem de redus al acestor judicial sabbathic goats – capre judiciare săltărețe - conjugat cu neșlefuita și oripilanta lor hidoșenie, nu justifică în nici un fel reluarea temei interogative a năvălitorilor muscali. 

- Al treilea element interogativ – „gde gaspadin” poate fi interpretat în dublă keye:

Prima oară în keye paradoxală: adicătelea cum să întrebi despre „domn”, despre „boier” într-o țară plină de „domni” scatii și „boieri” păturici?

E la fel de ilogic ca si cum te-ai duce pe o plajă de nudiști și să urli cât te țin bojogii „Băăăăă, acela care ești în kurul gol, nu ți-e rușine obrazulu’?”

La fel și aici: cum să întrebi de domni într-o țară plină de veleitari și parveniți, într-o țară full de semianafabeți și sfertodocți ce-și împăunează kurul înfigându-și titlurile de doftori cu aceeași infatuare cu care africanii își împodobesc dosurile cu pene de struț și-și înfig în nări oase de pește fugu?

A doua keye în care poate fi interpretată această redundantă interpelare este cea a retorismului dubitativ.

Adicătelea, conform dictonului „dubito ergo cogito”, printr-o rațională și înțeleaptă rezervă admitem că peste oleacă de timp s-ar putea să fie de actualitate, când, probabil, vom întreba noi înșine: „Gde Gaspadin Putin?” cu sensul de unde-i Czarul Putin I cel Groaznik să ne agiute și pe noi oleacă cu niște coloane de T14 Armata (versiunea upgradată cu noul tip de tun greu). Coloane cu care să mergem ca să ne luăm napoi de la naziști teritoriile străbunichilor noștri Basarabi și Mușatini. (despre teritoriile cnezilor Gelu, Glad și Menumorut nu facem grăire, că alea o să le lăsăm zălog la tratatul bilateral de neagresiune dintre Basarabia-Mușatina și Imperiul Criptonazist Comunitar.

Așadar „gde gaspadin” nu are aplicabilitate reală în prezent, dar s-ar putea să-și etaleze liniile stylistice retro în viitorul apropiat.

(că doar a zâs Orwell că 
„Cine controlează trecutul controlează viitorul.
 Cine controlează prezentul controlează trecutul.”)
Nu-i așa? 

Așa că din titlu nu mai rămâne de actualitate decât imperativul „Davai cias!”

Dar, din patrușcinci până amu, o curs gârlă apă pe Prut și Nistru, iar trebile s-o schimbat oleacă. Adicătelea nu mai somează rusu pe rumân să deie ciasul, ci rumânul întră pe site-uri de licitație sau de vânzări online ca să se holbeze la ce cote au ajuns să se vândă ceasurile rusești din primele producții ale anilor 1947.

Inga, Io* azi m-am chitit să aflu maximum de informații despre producția de ceasuri denumite Sturmanskie, începând din anul 1947 și până prin 1960.

Bibliografie: wikipedia 

Pobeda - https://en.wikipedia.org/wiki/Pobeda_(watch)

și alte site-uri dedicate segmentului „russian watches” cum ar fi:
watchuseek - russian watchforum

thread:

Everything you need to know about the Sturmanskie (Штурманские) 15 jewel and 17 jewel version

Și citim așa:

Că după cel de-al doilea război mondial, Stalin, ca un înțelept despot ce era, s-o gândit să le deie ceva de lucru la sutele alea de divizii de mujici lăsați la vatră, c-aimintrelea dacă n-au de lucru, se țin de beții, de bătăi și alte prostii.

Ș-atunci, printre alte făbrici de biciclete, tractoare și sămănători, s-o gândit să facă și niște fabrici de ceasuri, că taaare mult le-o mai plăcut la ruși ceasurile de mână.

Ș-o făcut fabrici la: (sursa text wikipedia)

    Penza Watch Factory (Пензенский Часовой Завод): for a few years from 1945

    First Moscow Watch Factory (Первый Московский Часовой Завод): 1946 to 1953

    Petrodvorets Watch Factory (Петродворцовый Часовой Завод): 1946 to nowadays

    Chistopol Watch Factory (Чистопольский часовой завод): 1949 to the c.1950

    Second Moscow Watch Factory (Второй московский часовой завод): 1953 to 1964

    Maslennikov Factory (Завод имени Масленникова): c.1951 to 2004”

Am subliniat cu caracter bold aldin ceea ce mă interesează: Prima Fabrică de Ceasuri din Moscova, începând cu anul 1946.

Amu, ce anume este acela un Sturmanskie?

Tot de pe wikipedia aflăm că mecanismul de bază K-26, cu 15 rubine, este „motorizarea” care a stat la baza mărcii „Pobeda”.

Însă, această marcă acoperă o mare varietate de denumiri, specifice fiecărei fabrici:

La Petrodvorets au apărut denumirile:

Lotos, Majak , Neva, Start, Svet, Raketa.

La Chistopol s-au fabricat denumirile: Chaika, Druzhba, Jantar, Kama, Kolos, Raduga, Rubin, Saturn, Uran și Vostok.

Prima fabrică de ceasuri din Moscova a dezvoltat în continuare o  variantă a acestui mecanism care a devenit baza unei întregi generații de ceasuri, denumite ”Sportivnie” și ”Sturmanskie”. 

Despre Sturmanskie aflăm detalii amănunțite de pe forumul ceasurilor rusești: 

- produs la prima Fabrică de Ceasuri din Moscova -
Первый Московский Часовой Завод, 1МЧЗ (denumită în 1935 și „Kirov” în onoarea revoluționarului bolșevic - Serghei Mironovici Kirov !) 

- produs în 2 versiuni: 
cu 15 rubine între anii 1949 - 1953
cu 17 rubine între anii 1954 - 1962. 

Iată cum arată cele 2 versiuni de ceasuri (imagini și date descriptive preluate de pe forum)

========================================================================

Details of the 15-jewel Штурамснкие:

    3 piece case; width 33 mm, height 12,4 mm, dial width 29,8 mm

    Pillow crown

    Red coloured second hand with a clover leaf shaped end

    Straight skelettform hour and minute hand are blue steeled with lume

    Top loading movement with hacking mechanism

    Deep jewel recesses on the wheel bridge with 15 КАМНИ and 1мчэ logo

    Flat brushed finished movement in 1949 and 1950, Moscow (Geneva) striped since 1951

    Top down screws for the balance jewels from 1949 to 1952, bottom up screws in 1953

    Clean spring ratchet wheel, so no marks

    Serial number of 5 digits, quarter number, year on movement

========================================================================

Details of the 17-jewel Штурамснкие:

    2 piece case; width 33 mm, height 12,1 mm, dial width 29,4 mm

    The 2 extra jewels are for the anti-schock balance

    Pill-shaped crown

    Red coloured second hand with a clover leaf shaped end

    Lanzenform hour and minute hand are blue steel with lume

    Bottom loading movement with hacking mechanism (this is why the dial is slightly smaller compared with the dial of the 15 jewel version)

    Deep jewel recesses on the wheel bridge with17 КАМНИ and 1мчэ logo

    Moscow (Geneva) striped finished movement

    Spring ratchet wheel with 3 stars and 1мчэ

    Serial number of 6 digits, no date

=============================================================

Mai trebuie de adăugat că versiunile de 15 și 17 rubine au drept element de identificare astfel.

15 rubine între 1949-1953 - fără notație
17 rubine între 1954-1960 - notație ГС 1 МЧЗ
17 rubine între 1960-1962 - notație 1 МЧЗ  

Conform unei alte informații de pe același site de specialitate, anul de fabricație a fost notat pe mecanismul interior la versiunile de până-n anul 1957, deci anul la care s-a realizat trecerea la notația 1 МЧЗ  fiind anul 1958 în loc de 1960.

”There are however still doubs about the year mark on a 17 jewel version. So far we have only seen year marks till 1957. So the change from ГС 1 МЧЗ to 1 МЧЗ on the ratchet wheel could be 1958 instead of 1960.”

--------

Note about the dials:

The dial of the 15 jewels version has a curved edge. Except the first 2 years it also has a sparkling paint.

The dial of the 17 jewel version is completely flat and it has no-sparkling paint.”

====================================================

Asta a fost Teoria.

Amu' Practica:

Sturmanskie 17 rubine - față

Sturmanskie 17 rubine - spate

Sturmanskie 17 rubine - mecanism

Un Sturmanskie claisc, cu 17 rubine, având 

- carcasa din 2 piese

- pe cadran inscripția 1МЧЗ Кирова și

ШТУРМАНСКИЕ scris într-un arc de cerc dar cu literele exclusiv aliniate pe verticală. Literele racordate pe arc de cerc sunt specifice versiunilor retro, din anii 1980. De asemenea, versiunile retro ale anilor 80 au în imediata cifrei 6 inscripția ”СДЕЛАНО В РОСИИ”

- trei stele + inscripția 1МЧЗ pe roata cu clichet rotativ

- inscripția 17 камней și sigla 1МЧЗ

- forma coroanei (cheia de încordat mecanismul) tipic pentru mecanismele cu 17 rubine (pill-shaped crown - pătrățoasă, dreptunghiulară, spre deosebire de pilow crown - cea cu formă ovoidală de la cele cu 15 rubine)

- forma acelor orar și minutar în formă de vârf de lance

- secundarul de culoare roșie, cu capătul scurt în forma frunzei de trifoi.

- ”Geneva stripes” standard pe bridge și sub balans.

Spre comparația acelor indicatoare și coroana mecanismului la un model de Sturmanskie cu 15 rubine

Sturmanskie 15 rubine - model

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- 

Dar, la ceasul cu 17 rubine, mai este de lămurit ceva bizar:

Inscripția numerică de pe mecanism: 331693 3-55

Sau mai exact ... 331693 3-55

                                            к ч

”Serial number of 5 digits, quarter number, year on movement”

Nespecific pentru versiunile cu 17 rubine, ci pentru cele cu 15 rubine, grupul 3-55 înseamnă „trimestrul 3 al anului 1955”.
Dar, coroana, roata balansului, rubinele, suportul roții cu clichet, 1МЧЗ și celelalte inscripții  „17 камней” arată că e o versiune cu 17 rubine și ar fi trebuit să aibă seria din 6 digits, fără an de fabricație.

Exemplu de cod din 6 digits la un Sturmanskie 17 rubine

WTF?
Ei, tocmai aceasta este plăcerea acestui domeniu al obiectelor vintage.
Să dai peste ceva ce nu se potrivește cu teoria și să fii nevoit să mergi înapoi la teorie, să vezi când dracu au apărut celelalte rubine și la ce anume foloseau ele? (anti-shock balance), și mai ales să încerci să vezi când anume s-a făcut trecerea de la un sistem de marcare a seriei la celălalt sistem.

Asta deja nu mai contează prea mult, atâta timp cât până și colecționarii nu pot preciza cu acuratețe care este perioada ultimă a fabricării acestui tip de ceas: 1958-1960 sau 1960-1962 și mai ales, când s-a făcut trecerea de la notarea cu 5 digits + trimestru-an la cea cu 6 digits. Sau care este perioada în care notația seriei a fost de formă hibridă: 6 digits + grupul trimestru-an. (probabil în perioada 1954-1958)

E o întreagă dezbatere pe această temă. 

„I seems that the 17 jewel version also exists with a serial number of 6 digits, plus Year.”

„There are however still doubs about the year mark on a 17 jewel version. So far we have only seen year marks till 1957.”

A se vedea și topicul următor:
Shturmanskie/ Sportivnie 17j date stamps 

Ce fain e să citești dezbaterea greilor colecționari de ceasuri rusești și să ajungi la momentul în care se afirmă: 

”… the Gagarin date stamp controversy…” 

„if there is any Shturmanskie Gagarin 17j with a 1954 or 1955 stamp I'd like to see it” 

Uite-l, Comrade, aicișa! Ceas Sturmanskie (sau Sportivnie) din 1955 trimestrul 3! :) :) :) 

Așadar, ceasul din imagine este un exemplar original,  rarisim de tot, reprezentând o serie de producție din anul 1955, având marcat pe mecanism seria din 6 digits precum și trimestrul și anul fabricației. Q3 anul 1955. 

În atare condiții, avem motiv să ne rățoim la ruși: 

Davai cias, gaspadin, davai cias! 

Șturmanskie ciasî c 1955 goda!
Boje moi!
Davai mne ciasî seicias! 

==============================================================
UPDATE 20.02.2018

bineînțeles că nu m-am putut abține să nu-mi fac cont pe  forums.watchuseek.com/f10
unde să mă îmbățoșez oleacă.

Felicitările de rigoare, cineva mă notifică asupra cadranului și acelor că nu sunt originale. Știam că ceasul nu e „dial” ci e un „redial” de o calitate excepțională. Indicatoarele de oră și minute analizate la lupă x20 arată că au fost răzuite , ceea ce poate explica lipsa a ceea ce se numește „blue steel”. 
Secundarul e cu certitudine Franken: deși are forma corespunzătoare, e puțin mai scurt.

Dar carcasa și mecanismul sunt 100% genuine.
Cel puțin mecanismul este în miezul acelei dispute denumite „Gagarin date stamp controversy”.

Așa că, după felicitările de rigoare, studiind zeci și zeci de topicuri, consultând catalogul ceasurilor rusești din anul 1960, diferite pagini web despre codificarea ceasurilor și detalii de pe mecanisme, după ce am vizualizat sute de imagini cu Sturmanskie, de la cele mai admirabile originale, până la cele mai infecte Frankenwatch, am enunțat opinia mea de novice (într-o engleză de baltă):

 „From the ”height” of my 30 hours of study, the opinion of a neophyte is this:

someone has set some incomplete criteria for identifying the genuine Sturmanskie and Sportivnie movements:

until 1954 – 5 digits serie, quarter and year

after 1954 until 1960 (or 1962) – 6 digit serie, dateless.

Thanks  to the one who set these criteria that allowed me - a novice - to acquire an extremely rare piece.

An extremely rare 17j – with the serie stamped in form: 6digit + Q &Y.

An underestimated collection piece from the perspective of the above-mentioned partial criteria.

Who can present a catalog prior to the 1960s, a manufacturing datasheet or standard document to support the  criteria?

I read these days dozens of topics, I have seen hundreds of high-resolution images. I saw 17j watches with the series 6digits+Q&Y from 1957, 1956 and 1954.  My watch is from 1955 !!!!

My opinion is this

1.     it is almost impossible to delimit in time the Sturmanskie and Sportivnie mechanisms. They are one and the same production and their destination - military or civilian - is irrelevant to how the series is written

2.     were 3 or more styles of stamping the series. I think:

-         15J - from 1947 until 1953 (the year of Stalin's death!) – 5 digits+Q&Y

-         17J - from 1954 until 1957 (or 1959) – 6 digits+Q&Y

-         17j - from 1958 (or 1960) until 1960 (or 1962)  - simply  6 digits.

3.     these periods may also be subdivided into sub-periods depending on:

-         the date when the 1 МЧЗ notation replaced  ГС 1 МЧЗ

-         the date when the  stem release button replaces stem release screw.

This is my strictly personal opinion.

Opinion based on the study of web presentations.

And instead of closing, I would ask a challenge question:

At my watch, and other from 1954, the last digit of the series, the sixth digit is somehow indexed to the top.

WHY?

And what means ”к ч” below the figures for the year 55?

And what is the figure ”1” marked in the Geneva stripes below the balance.

Thanks  to the theoreticians and historians for creating  ”the Gagarin date stamp controversy”

My watch is in the hardcore of this controversy.

(with or without genuine dial and hands).”

--------------------------------------------------

 

galerie de imagini argumentative opiniei exprimate

  

Sturmanskie 17j Q3 Y54

 

ceasul obiect al analizei Sturmanskie 17j Q3 Y55

  Sturmanskie 17j Q2 Y56

Sturmanskie 17j Q2 Y57

Sturmanskie 17j Q3 Y57

Și astea-s doar cele găsite pe câteva site-uri.
În plus față de astea, am intrat pe  http://forum.watch.ru/showthread.php?t=6482 și acolo am găsit nu mai puțin de 6 asemenea modele de serie, dar nu mai am unde le uploada căci devine postarea imposibil de vizualizat.
Cele 6 sunt stampate așa: 2-56; 4-56; 1-57; 2-57; iarăși un 2-57; 3-57.

Concluzii:

a) prezența „stem release screw” sau a  „stem release button” este un criteriu totalmente neconcludent asupra identificării datei de fabricație a unui Sturmanskie. 

Cele din 1954 și 1957 au „șurub” iar cele din 1955 și 1956 au „buton” 

b) criteriul potrivit căruia în anul 1960  (sau 1958) pe „ratchet wheel” (roata cu clinchet rotativ) inscripția ГС1МЧЗ a fost înlocuită cu 1МЧЗ se pare că este la fel de eronat: nu  anul 1960 pare a fi anul trecerii de la o notație la alta, ci poate fi situată oriunde în intervalul temporar incert, cuprins între anii1954-1960.

Catalogul anului 1957 nu prezintă nici un fel de informații utile:

fragment din ”Каталог часов и часовой фурнитуры, 1957 - В.В. Трояновский”

Singura referință funcție de care se apreciază această schimbare, în lipsa altor cataloage anterioare anului 1960, este cea din pagina 143 a catalogului URSS din anul 1960, pagină la care ceasul Sportivnie (frate geamăn* cu Sturmanskie) apare cu 1МЧЗ pe roata cu clicket, cu stem release button” și cu seria din 6 cifre.

 crop pagina 143 catalog USSR 1960 

* nota:  ”As a matter of fact, the Sturmanskie’s movement and case, were virtually identical to the civilian Sportivnie (Спортивные).” 

Infantilă argumentație! În lipsa altor referințe tehnice, să afirmi că anul 1960 (sau 1958) este anul modificării codului Primei Fabrici de Ceasuri din Moscova.

Sau să afirmi că ceasurile Sturmanskie / Sportivnie cu 17 rubine au seria notată cu 6 digits.

Afirmația este la fel de infantilă ca și situația bizară în care un arheolog, găsind o dovadă arheologică datată la o anumită perioadă, să afirme cu prețiozitate nesustenabilă faptul că data producerii unui anumit eveniment este chiar data atestată de obiectul descoperit!!! Penibil!

 pagina 143 catalog USSR 1960

-------------------------------------
 „Часовой механизм ЧН-10М диаметром 26 мм со стальным анкерным ходом на 17 рубиновых камнях и с тормозом для установки согласованного движения секундной стрелки с минутной и часовой. Баланс снабжен противоударным устройством. Продолжительность хода от одной полной заводки пружины не менее 34 ч. Средний суточный ход ± 45 сек”. 

Clock mechanism CHN-10M with a diameter of 26 mm with a steel anchor stroke on 17 ruby stones and with a brake to set a coordinated movement of the second hand with the minute and hour. The balance is provided with a shockproof device. The duration of the stroke from one full spring charging is not less than 34 hours. The average daily travel is ± 45 seconds. 
-------------------------------------

   Cât de „serioase” pot fi considerate criteriile de identificare ale ceasurilor Sturmanskie / Sportivnie,  poate fi dedus dintr-un aspect colateral: „acuratețea” identificării codului de mecanism al ceasului sturmanskie 17j.

Pe majoritatea site-urilor ce afimră criteriile anterior enunțate, se creditează Sturmanskie ca având mecanism 2634

Penibil, atâta timp cât din tabelul oficial al codurilor ceasurilor rusești se poate vedea că versiunea de mecanism care s-ar potrivi ar fi 2618 sau cel mult un 2609 pentru ceasurile fără ”hacking mechanism” (frâna ce se stopează balansul, la tragerea în exterior a coroanei).
Cum să spui că Sturmanskie 17j are mecanism 2634 atâta timp cât cadranul nu are fereastra pentru dată? (primele 2 cifre ale codului semnificând diametrul mecanismului în milimetri).
2618 = mecanism de 26 de milimetri, manual, cu secundarul rotativ având „hacking mechanism” și realizat în tehnologia anti-shock.

(ca să nu mai pomenesc faptul că detaliile pseudo-tehnice ale mecanismului Sturmanskie vin din partea unor așa-ziși specialiști care încă nu știu să facă distincția dintre  litera chirică ”З” = ”Z” și litera ”Э” = ”Ă”. 1МЧЭ în loc de 1МЧЗ)
 

a se vedea și datele tehnice:
 

 movement 17j 26 mm, hour, min, sec, hacking mec, shockproof 

Până și codificarea standard a mecanismului suferă variații în timp.

În descrierea mecanismului de pe russian codes se spune despre mecanismul 41M, în catalogul din 1957 despre 45M iar în cel din 1960 se vorbește despre  ЧН-10М

logos Первый Московский Часовой Завод

IMHO:

Aceste considerente argumentative directe asupra criteriilor și indirecte asupra preciziei datelor tehnice vehiculate, mă îndreptățesc să afirm că între anii 1954 - anul lansării 17J - și 1957 (dacă nu chiar până prin 1959), a mai existat un sistem de marcare a seriei pe ceasurile Sturmanskie de tipul 
6 digits + Quarter&Year
XXXXXX Q-YY

post-script: pe site-urile de licitații și vânzări, un Sturmanskie 17J, cu seria etalon din 6 digits, corespunzând (probabil) ultimilor 2 ani (incerți) de fabricație - 1958-1960 (sau 1960-1962) are cote situate între 500 și 750 de USD.

Iar dacă în timp se va confirma caracterul lacunar al regulilor de identificare a ceasurilor Sturmanskie, unanim acceptate în momentul de față, și se va intabula un criteriu cert de identificare a ceasurilor produse între anii 1954 - 1957, atunci un ceas din seria celor de mai sus, aflat în „inima” disputei privind modul de inscripționare a datei la ceasurile Sturmanskie-Gagarin, cred că va atinge cote de piață uluitoare (ca să nu mă lansez în speculații).

epi-log: 

https://www.youtube.com/watch?v=slHboKF9PIQ